Ce mai înseamnă stânga și dreapta pe axa politică românească și cum ne influențează votul

Sursa: European Values Study 2020

De aceea, partidele politice, fie de stânga sau de dreapta, concurează pentru a atrage electoratul religios.

Unde apar divergențe ideologice

În anii ’90, intervenția statului în economie era larg respinsă în România. Politicienii ajunseseră rapid la consens pe plan economic: privatizarea era imperativă. Astfel, disputa electorală s-a mutat pe teme identitare și culturale:

„Ideile pro-avort și pro-LGBT sunt văzute ca fiind de stânga și progresiste. Dar susținătorii lor pot fi de dreapta, pe plan economic. Astfel, progresismul are atât o latură identitară, cât și una economică”, punctează specialista FES, pentru Panorama.

În aceeași măsură, există persoane rasiste și homofobe care susțin reglementarea salariilor și veniturile prin impozitare progresivă sau educația gratuită asigurată de stat, ambele fiind idei de stânga.

Aceste confuzii și intersecții fac plasarea oamenilor pe axa politică dificilă. 

„Pentru dreapta, unii oameni, precum etnicii romi și asistații social, nu au avuție pentru că nu le-a plăcut cartea. Deci n-au decât să dea la sapă toată viața și să aibă venituri sub limita decenței”, explică Tudorina Mihai cum aceste persoane văd ierarhiile ca fiind normale, dar nu își pun niciodată problema modului în care s-au format. „Unii cred că este normal ca cei cu idei extraordinare să dețină o mare parte din bogăția globală”, spune ea.

„Pentru stânga însă, toți oamenii ar trebui să aibă un venit care să le permită un trai decent și acces la servicii de calitate: sănătate, educație și protecție socială. Concentrarea averii globale în mâinile a 1% din populație este considerată o ierarhie artificială”, adaugă ea.

Sunt tinerii progresiști?

De confuzie ideologică avem parte și în rândul tinerilor. Studiul „Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale”, lansat în octombrie de Friedrich Ebert Stiftung, arată că aceștia: 

• • Se poziționează majoritar ca fiind de centru (50%),
  • Dreapta și extrema dreaptă sunt de trei ori (38%) mai populare decât stânga și extremă stângă (12%),
  • A crescut interesul tinerilor pentru politică, dar majoritatea se simt nereprezentați.

Aceste rezultate se explică în primul rând prin faptul că stânga din România este luată în derâdere. Oamenii încă o asociază cu ce a fost până în ‘89, adică dictatură și privare de libertate.

„Se trece mult cu vederea că la un moment dat viața era mai bună pentru acești oameni: aveau locuință, acces la educație cu adevărat gratuită, cabinete medicale peste tot la țară, case de cultură. Existau niște beneficii pe care ei acum nu le mai au”, spune coordonatoarea de programe de la fundația germană.

Consideră că perioada de tranziție de la comunism la capitalism a fost pentru unii o traumă despre care nu vorbește nimeni: „Nu mai spun de cei care au migrat din cauza sărăciei, s-au despărțit de familii și au lăsat copiii în urmă, s-au dus să muncească în niște condiții foarte grele”.

Dar există și explicația faptului că oamenii își plasează în general valorile în funcție de oferta politică existentă:

„Dintre partidele mainstream, doar PSD-ul este considerat de stânga. Oferta politică de stânga este chiar absentă, dar SENS ar putea schimba peisajul. Este totuși nevoie de mai multe partide”, consideră Tudorina.

O creștere a interesului tinerilor pentru ideile de stânga s-a văzut la alegerile europarlamentare din primăvară, când Nicu Ștefănuță a fost singurul candidat independent care a reușit să treacă de pragul electoral.

Nu putem fi toți de centru?

Majoritatea prezidențiabililor cu cele mai mari șanse se plasează la intersecția clivajelor ideologice, pentru a mulțumi tot electoratul. „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, spune Lasconi, în sloganul ei electoral. 

„Voi fi președintele națiunii române, apărător al tradițiilor și al credinței noastre. Dar și deschis către modernitate și progres”, se plasa Geoană în toate ideologiile existente, când și-a anunțat candidatura.

În climatul politic românesc actual, nu putem discuta despre centrism, consideră Tudorina.

„O persoană care se consideră de centru nu vrea să schimbe cu adevărat nimic din ce se întâmplă acum. Deci, este confortabilă și cu inegalitățile sociale. Din punctul meu de vedere, poate să se plaseze la dreapta”.

Plasarea centriștilor la dreapta poate fi explicată prin Fereastra Overton, un model care arată cum ideile predominante într-o societate se transformă și influențează politicul de-a lungul timpului.

Fereastra reprezintă ideile politice acceptate social într-un anumit moment și se plasează fie mai în stânga, fie mai în dreapta. Când vorbim de centru, o facem în raport cu această fereastră. Astfel, dacă ea se mută spre dreapta, atunci centrul va fi la fel.

„România este categoric plasată ideologic mai spre dreapta. La această extremă este o aglomerație înfiorătoare, inclusiv acum în alegerile prezidențiale. În stânga nu avem personaje de genul lui George Simion sau Călin Georgescu”, explică Tudorina Mihai.

Toți prezidențiabilii beneficiază de ambiguitatea politică cu care ne confruntăm. Cel mai ilustrativ exemplu este campania „de stânga” a lui George Simion, candidatul partidului considerat de extremă dreapta.

Problema locuirii, o temă de stânga în Vest, a fost preluată la noi de un partid de dreapta. Tudorina explică cum putem observa că această campanie nu este una de stânga, printr-un simplu exercițiu de a analiză a publicului țintă.

„Publicul lor țintă nu sunt cei săraci și dezavantajați. Nu o să-ți vorbească niciodată despre romi sau despre persoanele care nu au nici măcar documente de identitate [ex: persoanele fără adăpost – n.r.]. Pentru ei aceștia sunt oameni care și-au făcut-o cu mâna lor”, explică cercetătoarea.

AUR vorbește, atât în această campanie, cât și în restul discursurilor, despre români în general. Dar, dacă analizezi mai atent, observi cine este de fapt targetul: micii antreprenori, capitaliștii români versus cei străini ș.a.m.d..

Cum ne putem informa mai bine în perioada alegerilor

Accesul la informații corecte, din surse verificate este esențial pentru a vota informat. Poate fi însă, o provocare majoră, mai ales în perioadele electorale dominate de retorici partizane și dezinformare. 

Uneori, problemele reale cu care se confruntă românii sunt băgate de media sub preș, în favoarea anumitor agende politice:

„Te poți crede informat, dar sunt foarte multe probleme în România despre care nu o să afle nimeni. Eu mă gândesc la una din vara asta, lipsa apei în foarte multe localități, care mi se pare înfiorătoare. A fost o știre, dar nu atât de importantă pe cât ar fi meritat”, își reamintește Tudorina.

În acest sens, Panorama recomandă: 

• • Diversificarea surselor de informare. Accesează mai multe surse de știri, inclusiv publicații independente și compară informațiile, pentru le verifica consistența și acuratețea.

• • Evitarea „bulelor informaționale”. Social media tinde să livreze conținut care confirmă convingerile utilizatorilor și limitează expunerea la alte perspective. Urmărește pagini sau persoane care analizează lucrurile dintr-un unghi diferit de al tău.

• • Analiza critică a surselor. Fii sceptic, există foarte multă dezinformare. Analizează critic tot ceea ce citești sau auzi, mai ales în perioade în care informațiile devin instrumente de influență electorală.

Activista și cercetătoarea Tudorina Mihai a scris un capitol în volumul colectiv „Ce urmează după neoliberalism? Pentru un imaginar politic alternativ”, despre cum se plasează femeile din România pe axa politică stânga-dreapta.