Costul unei extracții poate varia de la 100 de lei pentru un dinte mobil până la 700-800 de lei, în cazul unui dinte inclus.
„Un medic stomatolog care semnează cu CNAS trebuie să achite o taxă pentru a fi acreditat, pentru a avea dreptul de a oferi servicii. După care, o dată contractul semnat, medicul trebuie să fie prezent la cabinet în condițiile contractuale, adică minimum trei ore în fiecare zi lucrătoare, chiar dacă plafonul pe care îl are la dispoziție se termină după primele zile ale lunii. În plus, e multă raportare de făcut, e foarte multă birocrație la mijloc. La final, după ce plătește ce are de plătit, inclusiv bani pentru salariul asistentei sau bani pentru materiale, medicul rămâne din cei 4.000 de lei, cât e plafonul acum, cu cel mult 2.000 de lei în mână”, spune profesorul Radu Câmpian.
Specialistul adaugă că, din iulie 2023 suma ar putea crește la 6.000 de lei decontați per medic dentist.
„Sigur, pare a fi o creștere spectaculoasă, că se merge spre o normalizare. La noi a fost subfinanțare cronică, așa că și cu 6.000 de lei am fi departe de adevăr. Vorbim, poate, de 3 euro pe cetățean, ceea ce este extrem de puțin”, completează Câmpian.
Spre comparație, în Suedia, fiecare persoană are alocată suma de 317 euro pe cap de locuitor, strict pentru servicii de sănătate orală, iar asigurările de sănătate decontează 50% din costul tratamentului, dacă acesta ajunge la 1.584 de euro. Decontarea poate ajunge chiar la 85%, dacă tratamentul depășește acest prag de cost, arată un studiu făcut de Jurnalul Român de Sănătate Orală.
Unde a dus neglijarea sănătății orale
Pandemia a adus o neglijare și mai mare a patologiei orale în România. Ulterior, crizele care s-au ținut lanț și care au dus la scumpirea materialelor folosite de stomatologi au dus la creșterea tarifelor pentru servicii.
În acest timp, mulți pacienți au mers la stomatolog strict pentru extracții sau doar atunci când au resimțit durere, explică vicepreședintele Colegiului Medicilor Dentiști, profesoara Norina Forna. Nevoia de protezare a crescut, iar leziunile s-au agravat, puțini fiind cei care și-au mai permis o realizare completă a tratamentelor.
Inclusiv vârsta celor care au edentație (lipsa mai multor dinți naturali – n.r.) a scăzut în ultimii ani. Există, la ora actuală, destule cazuri de tineri care au puțin peste 30 de ani și au nevoie de implanturi, problemă care în trecut era caracteristică persoanelor trecute de 45 de ani.
„A scăzut vârsta celor care au nevoie de reabilitare orală completă. Evident, în astfel de situații, costurile sunt foarte mari. Din păcate, nu toți care au nevoie de așa ceva își permit. Prețul a devenit extrem de stresant pentru oameni”, continuă Norina Forna.
Cu ce probleme ajung românii la stomatolog
Cel mai recent studiu derulat de Ernst&Young arată că românii care au ajuns la dentist anul trecut au făcut-o în special pentru consultații (80%), tratarea unor carii (57%), detartraj (46%), autodiagnosticarea fiind cel mai important factor pentru care oamenii nu vor ajunge la dentist în acest an. De ce? Aproape 80% din ei declară că nu au probleme stomatologice, notează Barometrul Dr. Leahu, realizat de Ernst & Young.
Pe de altă parte, semnificativ mai mulți români declară că merg cu copilul la dentist. Acest lucru nu este însă valabil și pentru mediul rural, unde șapte din 10 copii nu au trecut niciodată pragul stomatologului.
Și se întâmplă așa pentru că, spre deosebire de alte state europene care acoperă consultațiile, tratamentele și intervențiile pentru cei până în 18 ani, România se distinge printr-o politică diferită. Nu are programe naționale de profilaxie, iar părinții se văd nevoiți să achite din buzunar costurile întregi ale vizitelor la stomatolog.
Prin comparație, în state precum Franța, Germania, Olanda sau Suedia totul este gratuit pentru copii, notează Jurnalul Român de Reabilitare Orală.
Franța și Anglia, țări de destinație pentru dentiștii români
Din perspectiva numărului de cabinete și a resurselor umane din medicina dentară, nu ar părea că avem probleme, dacă ne uităm la totalul de cabinete și la numărul dentiștilor care profesează.
În realitate, există mari decalaje între mediul urban și mediul rural. În 2021, existau 16.177 cabinete medicale stomatologice la nivel național, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Dintre acestea, doar 2.343 funcționau în mediul rural, majoritatea fiind private. În mod evident, și numărul medicilor stomatologi care profesează la sate e mai mic.
O parte dintre absolvenții de medicină dentară, care primesc drept de liberă practică imediat ce termină facultatea, iau calea străinătății. Nu sunt mulți și nu se poate vorbi încă de un exod la această categorie profesională, dar cert e că tinerii au început să aleagă Franța și Anglia pentru a profesa, condițiile din aceste state fiind mult mai prietenoase decât cele de la noi.
Pe lângă banii mult mai mulți pe care îi pot câștiga, dentiștii care emigrează aleg să facă asta și pe motiv că pacienții din străinătate au o stare de sănătate orală diferită de cea a pacienților români. În plus, pot beneficia de ajutor – diferite tipuri de creditare – pentru deschiderea propriilor cabinete.
„Într-un an, aș spune că până în 20 de persoane își cer plecarea și hârtiile necesare cu care pot lucra în străinătate, documente care înseamnă suspendarea activității în Colegiul Medicilor Dentiști din România. Deci, avem solicitări, dar nu abundă. Se întâmplă așa din cauza companiilor care vin și fac recrutare în România, pentru țări care duc lipsă de mână de lucru. Este o practică aflată la început, având în vedere pacienții pe care îi găsesc acolo, față de cei din România, care vin la stomatolog cu probleme din ce în ce mai mari. În străinătate, pot avea chiar și 30 de consultații pe zi”, explică Norina Forna, vicepreședintele Colegiului Medicilor Dentiști din România.
Din toată această ecuație a banilor și accesului restrictiv la serviciile stomatologice, în care statul și mediul privat par să fi încremenit de de mulți ani, cei care suferă sunt pacienții români.