Statul ne ia banii, dar ne oferă timp la schimb? Ce a făcut România pentru a tăia din orele pierdute în fața ghișeului
Statul vs statul la coadă: într-o lume tot mai pe repede-înainte, mergem cu viteza melcului către o administrație digitalizată, care să nu ne mănânce timp inutil.
Platforma Ghișeul.ro, lansată în urmă cu 12 ani, ca o inițiativă privată, rămâne cam singurul salt spre digitalizare cu care autoritățile se pot lăuda.
La capitolul competențe digitale, doar 28% dintre români au cunoștințe de bază, în timp ce media UE e la 54%, arată raportul DESI 2022, al Comisiei Europene. Acest lucru nu înseamnă că statul are vreo justificare pentru a frâna reforma în zona digitalizării, remarcă pentru Panorama Radu Puchiu, cofondator H.appyCities.
Pentru a-și îndeplini reformele asumate prin PNRR în domeniul digitalizării, statul are la dispoziție aproximativ 6 miliarde de euro. Peste 500 de milioane de euro e suma pe care autoritățile vor să o aloce pentru dezvoltarea unui cloud guvernamental.
România are un context extrem de favorabil și poate să se urce în trenul evoluției, crede Sabin Sărmaș, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României. Dacă va rata acest „salt în viitor”, pe care alte state europene cu siguranță nu-l vor rata, atunci România va avea de suferit enorm din punct de vedere al competitivității – și nu numai.
Despre digitalizare și soluții inteligente care să simplifice interacțiunea dintre stat și contribuabili se vorbește în România de foartă multă vreme, dar pașii concreți făcuți în această direcție abia dacă se pot vedea. O reformă a aparatului bugetar, care să simplifice procese precum plata taxelor și a impozitelor, obținerea unor documente doar dintr-un singur click sau rezolvarea unor situații concrete fără să pierzi o zi pe drumuri la ghișee, se face în ritm de melc. Ca-n orice altă țară dezvoltată, sistemul prin care cetățeanul interacționează cu serviciile publice trebuie să fie cât mai simplu, transparent și onest. La noi, însă, pare că reforma a rămas blocată în stadiul beta.
Timpul înseamnă bani, dar atunci când vorbim de timpul petrecut la ghișeele instituțiilor publice pare că ieșim pe minus pe ambele părți. Pierdem inutil și timp, și bani. Situații în care petrecem ore bune din zi pe drumuri, pentru a obține anumite acte sau pentru a rezolva diverse lucruri care țin de serviciile publice sunt întâlnite zilnic în toată țara.
Dacă în orașele mari te mai descurci cum te descurci, în comunitățile mai puțin dezvoltate, situația e de-a dreptul dezastruoasă. Acolo, instituțiile statului, des criticate pentru surplusul de personal, arată, în mod paradoxal, că sunt depășite de situație și tot nu fac față cozilor.
Ghișeul.ro, o „mândrie națională” veche de 12 ani
În toată discuția despre digitalizarea interacțiunii cu statul, o reușită e invocată mereu pe post de argument că s-a făcut ceva. E vorba de platforma Ghișeul.ro, lansată în 2011, care îți permite să plătești amenzile, taxele și impozitele locale, dar și alte dări către ANAF. Tot aici se emit și documente precum cazierul judiciar și se poate încheia o poliță de asigurare împotriva dezastrelor naturale – PAD.
E o platformă în care sunt înrolate peste 99% din primăriile de municipiu din toată țara, după cum declara la începutul anului Sebastian Burduja, pe atunci ministru al Digitalizării.
De precizat, însă, că Ghișeul.ro a venit și sub forma unei aplicații mobile abia la începutul acestui an.
Pornit ca o inițiativă privată, platforma Ghișeul.ro s-a dezvoltatat accelerat mai ales în perioada pandemiei, atunci când și statul și-a dat seama că interacțiunea de la distanță aduce avantaje de ambele părți, după cum remarcă pentru Panorama Radu Puchiu, cofondator H.appyCities.
„Chiar și acest element, care e de lăudat în momentul de față, a venit tot dinspre o zona privată și a fost mulți ani întins ca și o platformă de plăți pentru administrația publică, după care s-au văzut și celelalte beneficii. Ce este puțin mai trist este că e cam singura cu care, să zicem, ne putem lăuda, celelalte nu merg foarte bine”, spune Radu Puchiu.
Reforma 1.0
An de an, rapoartele Comisiei Europene privind digitalizarea economiei și a societății (Indicele DESI) plasează România la coada clasamentului.
Cel mai recent astfel de raport, din 2022, relevă că, la capitolul competențe digitale, doar 28% dintre români au cunoștințe de bază. Media UE e la 54%.
De asemenea, doar 9% dintre români au competențe digitale peste nivelul elementar, în condițiile în care media procentuală din Uniunea Europeană se apropie de 25%.
Acest lucru nu ar trebui să reprezinte sub nicio formă o scuză pentru faptul că statul bate pasul pe loc în ce privește reformele din zona digitalizării.
„Avem mai mult de 100% din populație telefoane mobile. Deci ăsta e un indicator care spune ceva înspre folosirea unor servicii publice, mai ales pe mobile. Majoritatea oamenilor, așa cum sunt ei de needucați digital, folosesc unelte puse de alte platforme la dispoziție, oricare sistem de mesagerie, fără să-i fi învățat cineva pe acei oameni cum să le folosească, fără să vină reprezentantul firmei ca să-i ajute”, explică Radu Puchiu. Expertul subliniază că e esențial cât de simplu și intuitiv de folosit sunt platformele pe care le pune statul la dispoziția cetățenilor:
„Dacă mergem doar pe ideea că noi vom face niște servicii publice doar pentru cei care sunt avansați în a ști să le utilizeze, atunci este un meci pierdut”, avertizează Puchiu.
2023 s-a dorit a fi încă un pas înainte. Ce este și cum ne ajută ROeID
În luna mai, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prezenta o versiune beta a platformei ROeID, care promitea că le va oferi românilor un singur set de credenţiale – utilizator, parolă – în raport cu platformele furnizate de statul român în mediul online.
Este un fel de platformă-cadru, care oferă o identitate digitală unică pentru servicii deja existente, precum Ghişeul.ro și Spațiul Privat Virtual al Fiscului – SPV. Îți creezi o identitate electronică, după care te autentifici peste tot cu acel cont – proces cunoscut sub numele de single sign-on.
Este un model similar cu cel permis de majoritatea site-urilor, care acceptă autentificarea cu contul personal de Google sau Facebook.
Practic, oricine poate primi, direct din platformă, o identitate digitală cu care se poate conecta apoi la serviciile publice care au suport online.
Pentru verificarea persoanei care solicită așa ceva e nevoie de o poză cu buletinul și o cameră video pentru selfie.
Spre deosebire de Ghișeul.ro, ROeID a fost lansată direct și sub formă de aplicație.
Doar că, la o simplă vizită pe site-ul ROeID, se poate observa că există doar două primării înrolate – e vorba de Primăria Sectorului 6 din București și Primăria municipiului Alba Iulia. O altă instituție pe care o regăsim acolo e ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Sabin Sărmaș, crede că e nevoie de măsuri coercitive pentru instituțiile publice care refuză înrolarea în astfel de platforme.
Sărmaș, deputat PNL și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, spune că proiectul legii semnăturii electronice depus la Parlament anul acesta prevede sancțiuni.
„În legea semnăturii electronice, pe care o avem în Parlament acum, am pus obligativitatea pentru instituțiile publice de a folosi această metodă de autentificare pentru utilizatori cu o amendă pentru cei care nu o fac. Mi se pare total incorect ca statul român să cheltuie câteva zeci de milioane de euro pe o platformă de identitate pentru toți românii și pe urmă alte instituții din România să spună: noi nu ne integrăm, că nouă nu ne pasă și n-au decât să vină la ghișeu sau să ne facem noi cu alte sute de mii, zeci de mii de milioane de euro”, comentează Sabin Sărmaș, pentru Panorama.
Proiectul ROeID a fost finanțat din bani europeni, iar valoarea totală e de 74 de milioane de lei.
sursa: Guvernul României
Numai că platforma e criticată intens de utilizatori. La mai bine de șase luni de la lansare, mulți susțin că mai mult îi încurcă decât îi ajută. În magazinul Google Play, de unde se poate descărca aplicația, sunt postate mai multe recenzii negative. Între altele, utilizatorii se plâng că există foarte mulți pași care trebuie urmați, iar procesul este unul greoi.
În plus, aplicația ridică mai multe întrebări legate de protecția datelor și respectarea unor regulamente precum GDPR, după cum arată Hotnews.
Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a comunicat jurnaliștilor Hotnews că are deschisă deja o investigație în urma unei solicitări anterioare, cu privire la condițiile de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul aplicației ROeID.
Potrivit Autorității, datele de la început de noiembrie arătau că peste 16.000 de români și-au creat identități digitale cu ajutorul ROeID.
PNRR, colacul de salvare?
La capitolul investiții în zona digitală, România a bătut pasul pe loc multă vreme. Ritmul ar putea fi grăbit, vrând-nevrând, de reformele din această zonă asumate prin PNRR. Pentru dezvoltarea unui cloud guvernamental, România are la dispoziție peste 500 de milioane de euro, după cum declara ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.
Dar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se pot face mult mai multe, pentru că România are la dispoziție bani pentru astfel de ambiții.
În total, bugetul alocat țării noastre prin PNRR e de aproape 29,2 miliarde de euro (granturi și împrumuturi), din care 20,5%, adică aproape 6 miliarde de euro, înseamnă sprijin de investiții în domeniul digitalizării.
Guvernul trebuie să se asigure, însă, că îndeplinește toate țintele și jaloanele asumate. Altfel, banii sunt pierduți.
Sursa: Comisia Europeană
Comisia Europeană și-a propus ca, până în 2030, fiecare stat membru să facă progrese serioase în zona de digitalizare. Obiectivele sunt determinate de resurse, avantaje comparative și alți factori relevanți, cum ar fi dimensiunea populației, nivelul de dezvoltare al economiei și domeniile de specializare.
Estonia, cea mai digitalizată țară
Un exemplu extrem de clar de urmat vine chiar din interiorul Uniunii Europene, de la o fostă țară a blocului sovietic, lăudată în toată lumea – Estonia.
În prezent, Estonia e văzută drept țara cu cel mai mare avânt în privința digitalizării. Primii pași în această direcție i-a făcut în urmă cu peste două decenii. Totul a pornit fix cu crearea unei identități digitale pentru fiecare cetățean, așa cum intenționează România să facă acum.
Anul trecut, Estonia a devenit prima țară din lume în care 99% dintre serviciile publice oferite aveau suport online. Cetățenii de aici au ajuns în punctul în care trebuie să se deplaseze până la sediul unei instituții publice doar atunci când se căsătoresc sau divorțează.
Orice altceva se rezolvă de la distanță, din fața calculatorului sau direct de pe telefonul mobil.
Cum să-ți dai cu stângul în dreptul: Robotul ION, mai mult artificial și mai puțin inteligent
Până să ajungem însă umăr digital la umăr digital cu Estonia, o ambiție mai realistă ar fi să nu ne faultăm singuri.
În primăvara lui 2023, Guvernul anunța cu mare fast robotul ION, primul Consilier AI al Guvernului. S-a dorit a fi încă un pas către noul trend ce a prins avânt în multe colțuri ale lumii – Inteligența Artificială.
ION a fost prezentat drept un reprezentant virtual al cetățenilor, care să preia mesajele, solicitări și problemele cu care ei spun că se confruntă, și să le transmită pe urmă, cu ajutorul inteligenței artificiale, decidenților din Guvern.
Deși ideea n-a fost neapărat rea, a fost implementată extrem de defectuos, spune Radu Puchiu. De fapt, la scurt timp după prezentarea consilierului AI, Guvernul a recunoscut că răspunsurile oferite în prezentarea de la ședința de Guvern erau preînregistrate.
Nu se știe exact pe unde zace acum robotul ION, dar e extrem de reticent în a răspunde la întrebările cetățenilor. Nici fostul premier Nicolae Ciucă și nici succesorul său, Marcel Ciolacu, care a preluat mandatul după rotativa guvernamentală, nu au mai apelat la serviciile lui ION.
Un alt proiect care bate pasul pe loc e cunoscut sub numele de SIIEASC – Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă. După cum îi spune numele, acesta permite obținerea online a unor documente precum certificate de naștere, de căsătorie, divorț și de deces. Deocamdată, însă, a fost finalizată doar etapa de digitalizare a actelor de stare civilă – aproape 70 de milioane de acte, după cum susține ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
Conform MAI, termenul preconizat pentru operaţionalizarea proiectului-pilot este sfârşitul acestui an, urmând ca implementarea să se finalizeze, la nivel naţional, cel mai târziu la data de 24 septembrie 2024.
Toate aceste eșecuri, sau reușite cu jumătate de măsură ne costă nu doar bani, ci și, în continuare, timp. Ore și energie petrecute pe drumuri, ajunși la ghișee unde aflăm că ne lipsește, inevitabil, câte ceva. Ceea ce înseamnă, încă o dată, timp pierdut.
Când vom trece de la zgomot de ștampile la zgomot de taste
În spațiul public, s-a vorbit despre o posibilă lipsă de curaj din partea decidenților politici, atunci când s-a pus problema digitalizării unor servicii publice.
Au existat voci care au spus că o astfel de reformă ar duce la eliminarea de locuri de muncă din sistemul bugetar și că, în mod evident, poate duce la nemulțumiri și, că tot vine un an de alegeri, probleme politice. Indiferent cât de fondată e această temere – vezi dezbaterea caselor de marcat automate din hipermarketuri -, cine își asumă digitalizarea reală și rapidă a aparatului birocratic ar putea avea apoi de pierdut la vot.
„Mitul ăsta că vine tehnologia și elimină oameni nu a funcționat nicăieri în administrație. Adică se vede pe cifre. Ceea ce s-a întâmplat însă în mod real și e un lucru de învățat este că ușurează munca chiar și a funcționarilor de la ghișeu”, spune Radu Puchiu.
Statul trebuie să învețe să le explice angajaților săi și, pe urmă, cetățenilor de ce face ceea ce face și să prioritizeze reformele, astfel încât să fie îmbunătățite cele mai supărătoare servicii.
„Deci problema nu e să reformez un întreg sistem care are greutățile lui în a se reforma, ci să iau punctual un serviciu: înmatricularea mașinilor. Și să arătăm publicului – că asta e o altă chestiune care supără foarte tare, că nu arătăm ce am obținut. Domnule, e foarte simplu: petreceam o zi ca să-mi iau toate actele, să mă duc să-mi înmatriculez mașina. Astăzi, o fac electronic și durează 30 de minute. Păi e foarte simplu să înțeleagă omul obișnuit care e avantajul”, concluzionează același expert în digitalizare.
De lipsa investițiilor în digitalizare din partea statului au profitat și încă profită firme intermediare, care cer câteva sute sau chiar mii de lei, în funcție de serviciile solicitate, pentru a-i ajuta pe cei care, de pildă, vor să-și deschidă o firmă – fie că e vorba de SRL sau PFA.
În schimbul banilor, se ocupă de absolut toți pașii necesari în acest proces.
Simultan, pe piață există mai multe aplicații dezvoltate de privați, care au rolul de a pregăti acest proces 100% online, de la distanță. La final, în schimbul unui abonament sau al unui tarif fix, solicitantul primește toate actele de care are nevoie pentru a funcționa legal din punct de vedere juridic.
E România pregătită pentru un „salt în viitor”?
Eliminarea cozilor de la ghișee e doar un prim pas, pentru că dezvoltarea în ton cu noile realități tehnologice și administrative presupune mult mai mult de atât.
Odată rezolvată problema timpului pierdut prin instituțiile publice, e nevoie de soluții adaptate vremurilor în care trăim în toate domeniile-cheie ale unei societăți: sănătate, educație și infrastructură.
Pentru astfel de soluții, însă, e nevoie de oameni care țin pasul cu vremurile. L-am întrebat pe fostul președinte ADR dacă e de părere că, în acest moment, în aparatul bugetar există oameni pregătiți să vină cu soluții inteligente pe zona digitalizării.
„În câteva instituții, da, în cele mai multe, nu. Dacă mergeți în instituții, o să vedeți că mereu șefii instituției o să se plângă de lucrul ăsta. Nu mai vorbesc de primării, că acolo e generală treaba. Vorbesc de instituțiile centrale”. Sărmaș spune că, „în aproape orice instituție, o să spună liderul instituției că el nu are pe cine să pună să se ocupe de un astfel de proiect”.
„Va spune că ori așteaptă pe cineva de la centru să îi spună ce să facă, ori, în definitiv, dacă va avea un buget pe mână, o să vadă și o să-i spună un consultant din privat – care, evident, o să-i vândă soluția pe care o are el la îndemână sau pe care vrea să o promoveze. Deci, cumva, banii ăia se vor cheltui (…) Importantă e eficiența cheltuielilor, cât de bune sunt efectele pe care le au soluțiile implementate”, a precizat Sabin Sărmaș.
Digitalizarea serviciilor publice nu înseamnă doar timp câștigat pentru contribuabili prin eliminarea cozilor de la instituțiile publice. Înseamnă economii la bugetul de stat prin reducerea costurilor și creșterea productivității, un PIB mai robust, o economie rezistentă la șocuri și un mediu sigur pentru investiții private.
Un stat puternic digitalizat arată că poate răspunde în timp real la nevoile pieței și ale cetățenilor.
„Eu sunt convins că, în viitor, șefii de Guverne vor cere unui algoritm AI să le facă o analiză de predicție pentru bugetul pe anul viitor și se vor uita cei care știu să folosească tehnologia (…) și vor lua ei o decizie, nu algoritmul. Dar vor avea un asistent foarte bun în zona respectivă. Așa va arăta lumea asta, n-am niciun dubiu în sensul acesta. De asta cred că e un moment în care noi putem face un salt în viitor. Dacă pierdem etapa asta, nu știu cum va arăta viitorul nostru, pentru că alții nu o vor pierde”, adaugă fostul președinte ADR
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
