Se poate trata autismul cu celule stem? Rezultatele primului studiu clinic din țară
Gesturi repetitive, ochi ezitanți care nu stabilesc și mențin contactul vizual cu ceilalți, sensibilitatea prea mică sau prea mare la anumite zgomote, dificultatea de a schimba ceva în rutina de zi cu zi, preferința pentru singurătate, atenție obsesivă pentru unele lucruri. Așa arată o înșiruire a unora dintre simptomele resimțite de persoanele care au o tulburare de spectru autist (TSA). La nivel mondial, un copil din 100 are autism, conform OMS.
În România, am ajuns deja la peste jumătate de milion de persoane diagnosticate, 1 din 54 de copii fiind în spectrul autist. Mai mult, „prevalența autismului în rândul copiilor de școală primară ajunge la 14,3% ”, spun cei de la Institutul Național de Sănătate Publică. Totuși, este posibil ca numerele să fie mai consistente, dat fiind că autismul, mai ales cel funcțional, e adesea dificil diagnosticat, mai ales la copii mici, fiind confundat, de pildă, cu tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate.
Recent, ar fi trebuit să se încheie CORDUS, primul studiu clinic din România care utilizează celule stem recoltate la naștere pentru tratarea autismului. „O să îi facem o prelungire”, spune însă Bogdan Ivănescu, unul dintre coordonatorii studiului și fondatorul băncii de celule STEM Sure, cunoscut și pentru emisiunea Doctor MiT.
Într-o discuție cu Panorama, doctor Ivănescu explică rolul surprinzător al tubului digestiv în declanșarea acestei tulburări și ce înseamnă rezultatele îmbucurătoare ale studiului, ce fel de îmbunătățiri au observat medicii. Mergem în profunzime, ca să înțelegem ce tipuri de celule stem putem folosi și în ce condiții.
- În România, există peste 500.000 de persoane diagnosticate cu tulburare de spectru autist. Se crede că numărul real e semnificativ mai mare. E contextul în care se desfășoară primul studiu clinic de folosire a celulelor stem recoltate la naștere pentru a trata autismul la copii. 70% dintre copii ating obiectivele de tratament, și sunt îmbunătățiri mici, medii și mari, spune Dr. Bogdan Ivănescu:
- „O etiologie a autismului este neclară, dar există niște teorii care susțin niște direcții, una fiind și verificabilă. Ea spune că avem de fapt o inflamație nespecifică cerebral, care dă simptome de tulburare de spectru autist. În această inflamație nespecifică, celulele care se inflamează sunt celulele gliale, celulele de suport ale țesutului cerebral, în sensul în care noi avem 10% neuroni, iar în rest sunt gliale. De acolo și mitul că ne folosim doar 10% din creier, care e într-un fel adevărat, că 10% folosim neuroni, dar nici mai mult nu putem folosi.”
- „Cum ajunge tubul digestiv să secrete agenții inflamatori care după să ajungă la lichidul encefalorahidian? Din păcate, e foarte simplu. Ideea este că flora microbiană este foarte importantă, ea influențează secreția hormonală. Sistemul digestiv este un organ endocrin important. Gândește-te că hormonul fericirii, serotonina, este secretat doar 5% la nivel cerebral, iar 95% de tubul digestiv.”
- „Ce facem noi cu studiul nostru este să livrăm în sângele copilului celulele stem hematopoietice, adică cele pe care le-am recrutat la nașterea sa. Iar aceste celule stem au o calitate, o acțiune paracrină (n.r. – formă de semnalizare celulară). Adică pot decide, odată ajunse în creier, să oprească răspunsul inflamatoriu al celulelor gliale care erau deranjate în acel moment. Deci ele opresc inflamația cerebrală.”
- „Rata de recoltare (a celulelor stem, n.r.) este sub 5%, dar într-o maternitate în care în fiecare lună se nasc 200 de copii, patru vor fi dignosticați după trei ani cu autism, cu o formă mai ușoară sau mai gravă.”. – Dr. Bogdan Ivănescu.
Panorama: Să începem cu începutul: de ce se mai numește celula stem și celula adevăr?
Dr. Bogdan Ivănescu: Ideea este că celula stem este unitatea de bază, este temelia construcției sistemului uman, iar din această perspectivă poți face o aliniere foarte ușoară cu ideea de adevăr. Adevărul este baza, de la adevăr putem construi sănătos lucrurile. Așa și aici. Celula stem este celula care înmagazinează totul, ea are întregul potențial.
Acum, sunt celulele stem embrionare, care conțin tot adevărul ca să zic așa, după care vin celulele stem hematopoietice și mezenchimale. Numele celor hematopoietice provine de la „hema” – sânge, și „poiesis” – creație, adică celule în care se formează elementele figurate ale sângelui, deci toate celulele leucocite, limfocite, hematii. Cele mezenchimale sunt celule din care se formează țesuturile solide. Așadar, venim de la celule embrionare, care pot crea orice, către celule care încep să se specializeze.
Ulterior, celulele mezenchimale se transformă în celule progenitorii care sunt specifice țesutului care se va naște din ele. Adică avem celule progenitorii pentru creier, pentru piele, și așa mai departe. Pentru câte tipuri de țesuturi sunt, atâtea tipuri de progenitorii sunt.
Panorama: Ați încheiat recent un studiu clinic axat pe tratarea autismului cu ajutorul celulelor stem recoltate imediat după nașterea copilului din sângele cordonului ombilical, cu rezultate îmbucurătoare.
Dr. Bogdan Ivănescu: O să îi facem o prelungire, pentru că există foarte multe cereri de copii care trebuie să fie tratați și, cu cât avem o bază mai largă, cu atât e mai relevant studiul.
O etiologie a autismului este neclară, dar există niște teorii care susțin niște direcții, una fiind și verificabilă. Ea spune că avem de fapt o inflamație nespecifică cerebral, care dă simptome de tulburare de spectru autist. Care e foarte amalgamat ca manifestare, poate să semene și cu ADHD-ul și cu multe alte lucruri.
În această inflamație nespecifică, celulele care se inflamează sunt celulele gliale, celulele de suport ale țesutului cerebral, în sensul în care noi avem 10% neuroni, iar în rest sunt gliale. De acolo și mitul că ne folosim doar 10% din creier, care e într-un fel adevărat, că 10% folosim neuroni, dar nici mai mult nu putem folosi. Iar această inflamație este dovedită de puncția lombară, de lichidul encefalorahidian din coloană, care spală creierul și coloana verterbrală, în care vom găsi foarte mulți factori inflamatori. Aceștia irită celulele gliale, care sunt incredibil de importante. Gândește-te că o celulă glială este cea care creează teaca de mielină, acel izolator electric care protejează impulsul nervos.
Deci toată relația de funcționare a creierului este legată de funcționarea corectă a impulsurilor electrice. Iar această teacă de mielină este o dendrită (n.r. – proiecții ramificate) a unei celule gliale. Imaginează-ți că sâcâi celula glială, ea își retrage dendrita, iar neuronul rămâne neprotejat, nu mai are teaca de mielină.
Legătura dintre autism și sistemul digestiv
Panorama: Dar care ar fi cauza acestei inflamații nespecifice?
Dr. Bogdan Ivănescu: Sunt elemente inflamatorii care sunt inițial secretate de organe, sunt inclusiv celulele în sine care secretă acești mediatori, dar se pare că un organ care secretă foarte mult este tubul digestiv.
Cum ajunge tubul digestiv să secrete agenții inflamatori care ajung pe urmă la lichidul encefalorahidian? Din păcate, e foarte simplu. Dacă iei antibiotice, ai văzut că ți se dau probiotice. Ideea este că flora microbiană este foarte importantă, ea influențează secreția hormonală. Sistemul digestiv este un organ endocrin important. Gândește-te că hormonul fericirii, serotonina, este secretat doar 5% la nivel cerebral, iar 95% de tubul digestiv. Îți dai seama ce organ puternic e?
Acest tub digestiv, în momentul în care flora bacteriană este deranjată, funcționează incorect.
Autismul se diagnostichează în jurul vârstei de doi-trei ani. El s-ar putea diagnostica mai devreme dacă părinții ar avea, emoțional vorbind, disponibilitatea să accepte situația, de aceea durează.
Mai devreme de perioada asta se întâmplă diversificarea alimentației, care expune copilul care are o sensibilitate – și 1 la 44 are această sensibilitate conform CDC/Centers Disease Control din SUA (n.r. – statistica din 2018, pe SUA) – în fața unor alimente de uz obișnuit, din magazine. Aici ne „bucurăm” de partea asta care ține de pesticide, îngrășăminte în exces.
Există unele populații bacteriene din flora bacteriană care se vor dezvolta mai abitir, în detrimentul altora. Iar acest dezechilibru de bacterii bune și rele – care ajung rele doar pentru că sunt mai multe – va provoca declanșarea unor semnale chimice între populația bacteriană și lumenul intestinal, astfel încât celulele care se află la această frontieră vor da niște comenzi greșite mai departe, care vor duce la producția de agenți inflamatori. Se pare că e o sensibilitate înnăscută, dar mai sunt și alți factori, însă ăsta e unul la care putem face ceva.
Panorama: Și care a fost procedura de tratament în studiu?
Panorama: Dar reacții adverse la tratamentul cu celule stem există?
Dr. Bogdan Ivănescu: Nu, este un transplant autolog (n.r. – cu propriile celule), deci asta înseamnă că nu ai reacții adverse. Singurul minus din ecuația asta poate să fie o ușoară stare de agitație a copilului pentru perioada aia, un interval de câteva minute, dar nu are semnificație clinică. Oricum, ca să poată beneficia de acest tratament, corpul are nevoie de sedare. De aceea, cel mai important jucător în ecuația asta, după medicul care face pregătirea probei, este medicul anestezist.
Conform CDC, aproximativ 1% din populația planetei are o tulburare de spectru autist (TSA), adică peste 75 milioane de oameni
Efectele la copiii participanți la studiu
Panorama: În legătură cu rezultatele în urma tratamentului, ce fel de efecte se observă pe termen scurt și lung?
Dr. Bogdan Ivănescu: Noi am atins aceleași cifre ca cei de la Duke University (n.r. – Universitate particulară din Durham, Carolina de Nord, SUA), unde profesoara Joanne Kurtzberg a inventat acest tratament, pe care noi l-am reprodus în România. 70% dintre copii ating obiectivele de tratament, și sunt îmbunătățiri mici, medii și mari.
Îmbunătățiri mici înseamnă reducerea până la dispariție a pornirilor agresive, a manifestărilor repetitive.
Îmbunătățiri medii înseamnă începerea vorbirii sau, dacă vorbea, îmbogățirea bagajului lexical, să spunem cu 100 de cuvinte în termen de trei luni – asta e ceea ce am observat noi. Mai sunt întoarcerea capului la chemare, venirea la chemare, depinde cât e de grav. Ceea ce este hiper-important este menținerea contactului vizual cu interlocutorul.
Iar îmbunătățirile mari pe care le urmărim înseamnă reflectarea emoțiilor interlocutorului, adică dezvoltarea empatiei.
Primul transplant din România de celule hematopoietice recoltate la naștere a fost făcut cu probă STEM Sure (n.r. – banca de celule stem fondată de Ivănescu). Era o fetiță care a ajuns la nivelul la care nu mai are nevoie de meditator. Își vede de temele ei, se comportă ca un copil normal. Există copii care au renunțat la medicație la șase luni de la transplant și există copii care n-au răspuns deloc.
Panorama: În privința celulelor stem, mai aveți ceva în curs de cercetare?
Dr. Bogdan Ivănescu: Dezvoltăm acum un protocol nou de izolare de celule stem mezenchimale care au capacitatea de a fi transplantabile fără să ai nevoie de compatibilitate. Celula stem hematopoietică are niște proteine pe suprafață care nu permit transplantul decât dacă există compatibilitate. Celula mezenchimală nu are așa ceva. La STEM Sure multiplicăm celulele stem mezenchimale, recoltate de la copii, și le putem folosi în tratament. Doar noi putem face asta în România, iar în Europa sunt două companii care reprezintă bănci și care pot face acest tip de tratament.
Compatibilitatea scade vertiginos
Panorama: Dar celulele recoltate la naștere pot fi folosite și pentru alți membri ai familiei decât pentru persoana de la care au fost recoltate?
Dr. Bogdan Ivănescu: Compatibilitatea se păstrează de la tine la tine, apoi la frați scade la 50%, iar copiii cu părinții o au de 25%. După, tot scade, bunicii sunt destul de la distanță. Dar cele mezenchimale, dacă o să ne iasă, nu vor mai ține cont de compatibilitate.
Panorama: Dacă nu am celule recoltate de la naștere, pot beneficia de vreo terapie cu celule stem ca adult totuși?
Dr. Bogdan Ivănescu: Poți recolta celule stem hematopoietice la adulți, de la copil le recoltezi din sângele care circulă prin vasele cordonului ombilical, iar la adult le recoltezi din măduva oaselor lungi și late – transplantul de măduvă. Cele mezenchimale se pot recolta doar la naștere, din gelatina oarbă a cordonului ombilical, după aceea nu mai poți recolta eficace. Gelatina oarbă este cel mai bogat țesut din universul cunoscut în celule mezenchimale.
Ce poți recolta la vârsta adultă sunt celule progenitorii, care sunt diferențiate, ele deja sunt pentru piele, de exemplu. Nu se mai poate altceva, nu mai știu să se transforme în altceva. Din țesutul din care le iei, pentru aia le iei. Noi tratăm cu tehnologia Rigenera (n.r. – tratament de medicină regenerativă, bazată pe refacerea unui țesut afectat prin folosirea de celule stem recoltate din țesutul sănătos), pe care o importăm, arși, picior diabetic, facem rejuvenare facială, tratăm alopecia, vitiligo și altele.
Panorama: Din ce ați observat în practica desfășurată până acum, a crescut numărul mamelor care recoltează celule stem?
Dr. Bogdan Ivănescu: Din păcate, noi avem singurul studiu cu celule stem recoltate la naștere, nu există alte studii care să arate aplicabilitatea tratamentului. Apoi, transplanturile cu celule stem hematopoietice, pentru toate cancerele sângelui, care reprezintă terapia standard la nivel mondial, în România nu se fac. Deci, aceste transplanturi care în rest sunt comune aici nu se fac, din motive care țin de frica de nou a decidenților.
Nu avem nici bancă de țesuturi umane, avem un registru al donatorilor, pe care noi îl încurajăm, dar care e extrem de plăpând. În afară de ce recoltezi pentru sufletul tău și pentru familia ta, ești descoperit. Pacienții noștri care beneficiază de tratament cu celule recoltate de companii din România s-au tratat în afară.
Panorama: Avem vreo cifră legată de câți părinți decid să recolteze celule stem la nașterea copilului?
Dr. Bogdan Ivănescu: Rata de recoltare este sub 5%, dar într-o maternitate în care în fiecare lună se nasc 200 de copii, patru vor fi dignosticați după trei ani cu autism, cu o formă mai ușoară sau mai gravă.
La mine ajung cereri de transplant, iar când de la părinți se adună 100 de cereri într-o lună, doar cinci au bifată și rubrica „am celule stem stocate la naștere”. 95 dintre ei bifează „nu am”. Și nu avem cum să-i ajutăm, e transplant autolog, omolog, celulele stem hematopoietice au nevoie de compatibilitate.
Despre Bogdan Ivănescu
Este co-fondator al băncii de celule stem STEM Sure (2009), implicată în primul transplant de celule hematopoietice din țară. A creat platforma medicală Doctor MiT (2013), prin care lămurește adevărul despre miturile medicale. Este coordonator al studiului clinic ce implementează în România transplantul cu celule recoltate la naștere pentru tratarea autismului la copii.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
