Lupta globală a giganților tech se dă acum pe super-aplicațiile mobile: ce sunt ele și cum ne pot schimba viața de zi cu zi
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Lupta pentru supremație globală a giganților tech nu se dă numai pentru Inteligența Artificială, ci și pe construirea de platforme care să înglobeze cât mai multe servicii și să atragă astfel utilizatorii spre un viitor digital lăsat tot mai mult pe mâinile corporațiilor de profil. Aceste aplicații sunt numite Super-Apps (super-aplicații) sau Everything Apps (o aplicație pentru tot) și oferă o suită largă de servicii celor care le folosesc, de la social media și mesagerie, la servicii de e-commerce și transferuri bancare.
Practic, Everything App este un fel de „oază digitală” în care utilizatorul poate să îndeplinească majoritatea operațiunilor pe care le efectuează pe Internet, ceea ce face timpul petrecut în aplicație mai mare. Dacă ai totul la câteva clickuri distanță, nu mai e nevoie să vizitezi alte platforme, deci vei deveni rapid una cu ecosistemul folosit.
De altfel, acest model de business tech este deja folosit la scară largă în Asia. În China, aplicația WeChat dezvoltată de gigantul Tencent are peste 1 miliard de utilizatori, cărora le oferă facilități care acoperă de la chat cu prietenii, până la plăți, rezervări și multe altele. Pentru mulți dintre utilizatorii WeChat, aplicația e indispensabilă în viața de zi cu zi. Folosirea ei și folosirea Internetului sunt același lucru.
De altfel, multe dintre serviciile disponibile în celelalte regiuni ale lumii au echivalentul local în China, explică Alexandru Voica, specialist în marketing și tehnologie care a lucrat pentru numeroase corporații, printre care și Meta. Pe asta a și mizat Tencent când a transformat WeChat în Super-App. „Practic, Tencent a dezvoltat aplicația și a lucrat cu toate firmele astea […] și atunci toate aplicațiile sunt integrate și oferite ca serviciu în WeChat”, spune Voica într-o discuție cu Panorama.
WeChat nu este singurul exemplu. În Coreea de Sud, aplicația KakaoTalk are peste 53 de milioane de utilizatori și oferă același tip de experiență integrată, iar 70% dintre japonezi folosesc și ei propria Super-App, numită Line.
Ești pe grabă? Mergi direct la ce te interesează
Construirea unei super-aplicații, marele vis al giganților tech din SUA
Ideea unei Super-App a fost preluată și de marii giganți americani, care lucrează de ani să înglobeze cât mai multe servicii pe platformele lor populare global și să-și „super-fidelizeze” astfel utilizatorii.
Elon Musk a achiziționat Twitter în 2022, pentru 44 de miliarde de dolari, a redenumit rețeaua socială în X, iar în 2023, la câteva luni după ce a numit-o CEO pe Linda Yaccarino, a dezvăluit că vrea ca platforma „să devină o singură aplicație care să înglobeze totul”, relatează The Verge. În ianuarie 2025, compania a anunțat un parteneriat cu Visa pentru a permite utilizatorilor rețelei să facă tranzacții financiare în timp real, iar Yaccarino a scris pe contul ei de X că mișcarea este „un pas înainte pentru Everything App”. Deocamdată, facilitatea poate fi accesată doar de utilizatorii conturilor X Money (serviciul de transfer de bani prin X) din SUA și nu este clar când sau dacă va fi disponibilă în alte țări.
Mark Zuckerberg are aspirații similare, pe care vrea să le transforme în realitate prin WhatsApp. WhatsApp a început în 2009 ca aplicație de mesagerie creată de Jan Koum și Brian Acton, doi foști angajați ai Yahoo. La vremea respectivă, ei și-au dorit să lanseze un serviciu fără reclame, care să ofere o experiență simplă și sigură pentru utilizatorii care vor să comunice cu alții. În 2014, aplicația, atunci cu 450 de milioane de utilizatori lunar, a fost cumpărată de Facebook, pentru 19 miliarde de dolari.
Importanța WhatsApp în ecosistemul Meta a crescut constant în anii următori, iar în 2019 Zuckerberg a decis să se concentreze și pe potențialul de business și de creștere al platformei, notează New York Times. Decizia a venit pentru că extinderea WhatsApp ar fi însemnat atragerea de noi utilizatori, deci și venituri mai mari. Într-un interviu citat de publicația americană, CEO-ul Meta spunea chiar că WhatsApp poate deveni piatra de temelie a mesageriei de business, nu doar a comunicării cu prietenii.
Datele Digital 2025 Global Overview Report, publicate în februarie 2025, plasează WhatsApp pe locul al treilea în topul celor mai descărcate aplicații de mobil și estimează că are peste două miliarde de utilizatori la nivel global. Raportul mai arată că WhatsApp este instalată pe aproape nouă din 10 smartphone-uri din întreaga lume. De asemenea, site-ul WhatsApp este al cincilea cel mai vizitat din lume, cu aproximativ 4,5 miliarde de vizitatori lunari, conform datelor din raport, care citează SimilarWeb.
din
smartphone-uri din lume au instalat WhatsApp
Sursa: World Population Review
Deși nu există date publice oficiale cu privire la numărul utilizatorilor WhatsApp în România, un clasament SimilarWeb din februarie 2025 plasează WhatsApp pe primul loc în topul aplicațiilor descărcate din Google Play la noi. De asemenea, site-ul World Population Review estimează că în 2024 existau 9,7 milioane de utilizatori în România. Conform aceluiași site, țara din lume în care WhatsApp este cea mai populară aplicație este India – peste 535 de milioane de utilizatori.
Și totuși, o Super-App este aproape imposibil de construit. De ce?
Visurile big tech legate de monetizarea utilizatorilor și dominație globală sunt alimentate de faptul că oamenii devin din ce în ce mai comozi online.
Totuși, această centralizare de servicii nu e nici ușor de construit, nici foarte profitabilă pentru companii. Voica spune că ce a ajutat companiile din Asia să aibă succes este faptul că fiecare țară este dens populată și există o anume uniformizare socială a serviciilor. Când ai acces la un număr mare de potențiali utilizatori, toți modelați de aceeași bază culturală și aceleași reguli, e mai ușor să construiești o aplicație care să le îndeplinească nevoile și să devină Super-App. Comparativ, spațiul european e mai fragmentat.
De asta, spune Voica, WhatsApp sau orice alt serviciu similar nu se vor transforma prea curând într-o Super-App global. Fragmentarea naturală demografică din Europa și SUA face nevoile utilizatorilor și serviciile la care au acces foarte diferite, așa că integrarea unor „servicii universale” într-o astfel de Super-App, care să înglobeze mesagerie, social media, banking, ridesharing și altele, este imposibilă.
De altfel, Meta a încercat să adauge în Facebook diverse componente complementare ca servicii de dating, gaming sau marketplace. În prezent, povestește Voica, din toate serviciile adiacente introduse, Facebook Marketplace este singurul care are un relativ succes, dar nu e nici pe departe suficient ca să transforme aplicația într-o Super-App.
„Singurele aplicații care sunt cumva aproape de WeChat au fost aplicații din serviciile digitale, de genul Uber și Revolut. Revolut își centrează serviciile pe partea financiară, adică dacă vrei să călătorești undeva, îți oferă internet, asigurare medicală, mai multe chestii. Și Uber își centrează serviciile în zona de transport. Dacă vrei tu să te duci undeva sau vrei să vină ceva la tine, oferă și mâncare și mai știu eu ce”, spune Alexandru Voica.
„Au apărut organic, (din nevoia de, n.red.) utilitate, în funcție de nevoile personale ale oamenilor, transport și servicii financiare. În continuare, nu cred că există o utilitate clară pentru o aplicație de genul social media să devină o Super-App”, continuă el.
Reglementările sunt o frână pentru Big Tech, dar nu protejează eficient nici utilizatorii
Pe lângă problemele legate de demografie și îndeplinirea nevoilor, nici partea legislativă nu favorizează existența unei Super-App în afara Asiei. Piața americană este caracterizată de legislație mai liberă, în timp ce piața europeană este reglementată, cu toate că există breșe prin care marile companii încearcă să scape de sub incidența unor prevederi ca Digital Services Act, Digital Markets Act sau GDPR.
De altfel, Apple, Google și Meta sunt investigate de Comisia Europeană din cauza suspiciunilor că și-ar folosi puterea pentru a căpăta avantaje asupra competitorilor, iar aceasta nu este singura problemă pe care giganții tech au avut-o în ultimii ani în urma reglementărilor europene. Recent, Comisia Europeană a și amendat Apple (500 de milioane de euro) și Meta (200 de milioane de euro).
Comparativ, în China există legislație chiar mai puternică decât în Europa, iar ea este aplicată cu strictețe, însă vorbim aici și de o intervenție a statului în business și un anume grad de control.
O cercetare Citizen Lab demonstrează că fișierele și conversațiile efectuate pe WeChat sunt atent monitorizate de autoritățile chineze, care țin sub observație conținutul politic și îl folosesc pentru a-și antrena sistemele de cenzură. Acest gen de supraveghere a alertat mai multe state, printre care și Canada, care a interzis aplicația WeChat pe dispozitivele guvernamentale, din cauza îngrijorărilor legate de securitatea cibernetică.
Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, nu vede neapărat o cursă globală în care giganții tech să construiască o Super-App, ci mai degrabă o utopie care a a existat dintotdeauna, dar care are șanse mici să se transforme într-o realitate vandabilă. Nicio companie nu a reușit cu asemenea planuri, iar în trecut inclusiv Yahoo a avut o tentativă eșuată de a unifica servicii ca e-mail, mesagerie și știri.
Pe zona de protecție a datelor, o super-aplicație ar genera probleme importante și pentru că centralizează numeroase informații sensibile, iar orice incident de securitate ar fi extrem de periculos, dat fiind că el ar deschide atacatorilor accesul la informații personale, bancare și multe alte detalii, prin spargerea unei singure platforme.
Până la atacuri cibernetice, însă, nici corporațiile nu acționează etic. Înainte de apariția GDPR în 2018, companiile americane au profitat de faptul că puteau ocoli legislația europeană și au colectat un volum mare de date. Problema e că această colectare de date s-a făcut doar aparent cu scopuri inofensive, explică Manolea, pentru că firme ca Facebook nu le-ar putea spune niciodată transparent utilizatorilor că datele colectate sunt folosite pentru profilarea lor, ca organizația să facă mai mulți bani. Datele au fost folosite în mai multe scopuri, ca informații de targetare pentru reclame, în scop electoral sau oferite unor creatori de aplicații care să-și facă produsele mai bune.
„Faptul că a existat această libertate a pieței a dus la un abuz masiv de date cu caracter personal și a permis această agregare a serviciilor”, continuă el să explice situația de pe piața din Europa. După ce legislația s-a înăsprit, marile corporații au fost nevoite să pună frână practicilor – o încercare de acum câțiva ani a WhatsApp de a unifica datele din aplicația de mesagerie cu cele din platforma Facebook (ca parte a planului de a face WhatsApp mai complexă) a generat reacții negative din partea utilizatorilor și autorităților, așa că Meta a dat înapoi.
Ce ar putea să ajute în chestiunea abuzului de datele cu caracter personal este o aplicare mai eficientă a legislației, iar acest lucru ar trebui făcut uniform, la nivel macro, nu prin legislații naționale, crede Manolea.
Piața europeană este uneori considerată greoaie din perspectiva inovației în zona tehnologiei, dar Manolea crede că asta este, de fapt, abordarea corectă. Atunci când miza sunt datele și siguranța online a utilizatorilor, este nevoie ca reglementările să fie rigide și complexe și să nu permită monopolul.
Pe de altă parte, Alexandru Voica crede că inovația tehnologică pe piața europeană stă în schimbarea modului în care se fac legile, mai ales că ele ajung să afecteze negativ companiile mici, care trebuie să suporte costurile de adaptare la diverse reglementări, nu pe cele mari, care au resursele să găsească breșele și mecanismele să le gestioneze. De altfel, Voica spune că GDPR a fost promovat ca un mecanism de protecție a datelor europenilor de abuzurile corporațiilor americane, dar efectul a fost că adaptarea la această legislație a afectat IMM-uri europene care nu au putut suporta costurile aferente.
Suprasaturația digitală, spaima big tech
Potrivit Digital 2025 Global Overview Report, peste cinci miliarde de oameni folosesc rețelele sociale la nivel global, iar timpul mediu petrecut aici zilnic este de 2 ore și 21 de minute, cu două minute mai puțin decât în raportul precedent. Pare un detaliu infim, dar este un indiciu al oboselii digitale pe care o resimțim tot mai acut, pe măsură ce algoritmii promovează masiv reclame și conținut destinat să genereze o reacție. De pragul toleranței noastre digitale sunt preocupate și companiile, conștiente că fiecare moment pe care îl petrecem în afara platformelor este unul pierdut pentru atenția noastră, care a devenit cea mai de preț „monedă digitală”.
Asta face companiile de tehnologie să înghesuie din ce în ce mai multe servicii pe platformele lor și să sufere de FOMO (fear of missing out, n.red.) tehnologic. Teama de a rămâne în urma competiției creează uneori aspirații ca Super-Apps sau eșecuri de business.
Problema unor companii ca Meta și X, care nu reușesc să găsească „rețeta succesului” pentru o Super-App, se regăsește și în alte piețe, pentru că nici companiile din China nu au fost capabile să „exporte” propriile Super-Apps și să le facă globale. De asta, crede Voica, suntem încă departe de a avea o platformă care să centralizeze numeroase servicii și care să fie suficient de utilă cât să ajungă să domine planeta, așa cum domină în prezent giganții rețelelor sociale americane.
Deci, ce urmează?
În următorii ani, marile corporații tech vor continua să alerge după atenția utilizatorilor, indiferent dacă acest lucru va lua sau nu forma unei Super-App.
În noua „economie digitală”, atenția se traduce în bani, indiferent de tipul platformei folosite. Rețelele sociale au creat deja „camere de rezonanță” digitale care ne închid în spații virtuale dominate de păreri asemănătoare cu ale noastre și ne alimentează biasurile cognitive, ca să ne țină cât mai mult timp lipiți de ecranele dispozitivelor.
În fundal, algoritmii ne bagă în față conținut care să genereze cât mai multă controversă și să ne stârnească o reacție. Asta ne polarizează, ne scade capacitatea de a accepta păreri diferite de ale noastre și ne face să ne simțim mai singuri, chiar dacă nu ne dăm seama și indiferent de ce parte a „baricadei” de opinie ne aflăm. Dacă marile companii aleargă după monetizare în următorii ani, utilizatorilor nu le mai rămâne decât să alerge după echilibru, în Vestul Sălbatic în care s-a transformat lumea digitală.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
