Izgonirea din paradisul fiscal. Între supraviețuire și profit, cum mai reziști ca antreprenor în România lui 2025

Haosul modificărilor fiscale

Probabil cea mai controversată măsură pentru mediul de afaceri este creșterea accelerată a impozitului pe dividende. Dacă în 2016 acesta era la doar 5%, anul viitor va urca până la 16%.

„A ajuns impozitul de dividende să fie mai mare decât impozitul pe venit (10% n.r.). Vom avea impozit pe dividende la 16%, dar pe dobânzi rămâne la 10%. Și pe câștigurile de capital e chiar 1% pe Bursa de la București și 10% pentru celelalte. Deci este așa o lipsă de coerență care nu ajută pe nimeni”, afirmă, pentru Panorama, consultantul fiscal Gabriel Biriș.

Pe de altă parte, statul s-ar putea să se faulteze singur cu o astfel de măsură, crede Cornelia Năstase, de asemenea consultant fiscal. Mai direct fie spus, mulți patroni s-ar putea să nu-și mai scoată banii din firmă sub formă de dividende, ci prin alte metode.

„România a mai avut o perioadă în care majoritatea societăților erau plătitoare de impozit pe profit – 16% și impozit pe dividende – tot 16%. Deci atunci ajungeai la taxare 32%. În perioada respectivă, era o mare problemă în rândul micilor antreprenori cu raportarea dividendelor”, afirmă ea.

Experta amintește că, atunci când cota s-a redus de la 16% la 5%, a urmat o explozie de raportări de impozit pe dividende, pentru că, evident, toți antreprenorii au dorit să beneficieze de acest 5%. 

„Acum, de la 10% la 16% de anul viitor, vom vedea cu siguranță o diminuare a impozitului pe dividende colectat la bugetul de stat, pentru că toată lumea raportează acum pe 10%, cu intenția de a distribui dividende. Deși crește cota, s-ar putea ca statul să nu mai încaseze la fel de mult”, mai spune Cornelia Năstase.

Izgonirea din paradisul fiscal

Pe de altă parte, pragul peste care microîntreprinderile trebuie să plătească impozitul pe profit de 16% va scădea la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026. În prezent, e de 250.000 de euro.

Dar e important de precizat că se aplică pentru veniturile de anul acesta. Cu alte cuvinte, dacă cifra de afaceri înregistrată la 31 decembrie 2025 va depăși plafonul de 100.000 euro, începând cu 1 ianuarie anul viitor, societatea va deveni plătitoare de impozit pe profit.

Și totuși, de la pragul de 1 milion de euro, care, într-adevăr, era unul care lăsa loc de multe paradisuri fiscale, s-a ajuns acum la un plafon de 10 ori mai mic.

„În ultimii ani, am asistat la o suită de modificări ale Codului Fiscal, toate îndreptate în sensul creșterii nivelului de impozitare, începând cam din 2022. La microîntreprinderi, spre exemplu, a fost probabil cel mai modificat impozit din Codul Fiscal”, crede Gabriel Biriș, care remarcă, totuși, și anomalia anterioară, când se ajunsese ca „persoane fizice, adică pe același CNP, să aibă aproape 90 de microîntreprinderi, toate cu cifre de afaceri de sub 1 milion de euro”.

Antreprenor până la capăt

„Cu siguranță că merită să fii antreprenor, nu știu dacă lucrurile astea se schimbă dacă au venit vremuri mai grele sau o perioadă un pic mai grea. Antreprenor te naști și nu cred că poți să faci altceva dacă asta ți-e menit”, spune, pentru Panorama, Florin Cucu, fondatorul companiei Sofiaman, specializată în producția și vânzarea de pijamale.

Anul trecut, compania sa a avut o cifră de afaceri de 6 milioane de euro. Are aproape 200 de angajați și 20 de magazine proprii în mai mult de zece orașe din țară.

Simte și el că vremurile devin tot mai grele și i se pare frustrant că nu stă în puterea antreprenorului să controleze ceva. Nesiguranța economică, politică și socială, dar și tot ce se întâmplă la nivel de regiune afectează percepția oamenilor și îi face și mai temători atunci când e vorba să scoată bani din buzunar, bani pe care i-ar putea pune deoparte, spune antreprenorul.

Ca cifră de afaceri, la jumătatea lui 2025, Florin Cucu spune că este peste anul trecut. În schimb, zona de B2B, pentru care producea sub altă marcă, a avut de suferit.

A reușit să recupereze însă în zona de comerț online.

TVA și lipsa predictibilității

Lipsa de predictibilitate pe care o acuză mereu antreprenorii nu e doar o vorbă aruncată fără temei. „Noi avem o prevedere în Codul Fiscal care spune că orice modificare fiscală ar trebui anunțată cu cel puțin șase luni înainte, lucru care nu e respectat”, constată Cornelia Năstase.

Experta atrage atenția că astfel de măsuri nici măcar nu sunt trecute întotdeauna prin Parlament, așa încât să existe consultare publică și posibilitatea de a veni cu amendamente.

„Am avut situații în care modificarea cotelor de taxă s-a făcut printr-o Ordonanță de Urgență, care era dată pe 30 și care intra în vigoare de la 1, luna următoare, deci discutăm doar de două zile de adaptare în astfel de cazuri”, susține ea.

O măsură valabilă pentru toată lumea e, de fapt, creșterea TVA, care a crescut de la 19% la 21%. E o creștere de doar două procente, care nu o să aibă un mare impact. La alte categorii de bunuri și servicii, însă, creșterea e, de fapt, de la cinci sau nouă procente la 21%.

Toate aceste costuri vor fi, cel mai probabil, transferate către consumatori. Dar dacă se pune frână consumului, frânează și activitatea firmelor. E, de fapt, un cerc vicios. 

„Să nu uităm că, la tot ce înseamnă locuințe, spre exemplu, avem creșterea TVA de la 9% la 21%. Adică la o locuință de 100.000 de euro, fără TVA, plăteai înainte 9.000 de euro TVA. Acum, plătești 21.000 de euro – e mult, mai ales că dobânzile nu scad”, afirmă Gabriel Biriș.

Expertul amintește că, la pachet cu creșterea TVA, au crescut și accizele (10% în plus la benzină și motorină), dar și costurile cu energia electrică, odată cu liberalizarea prețurilor, care a intrat în vigoare la 1 iulie. 

Pe de altă parte, există antreprenori care văd și partea plină a paharului și preferă să se raporteze la crize ca la noi oportunități.

Cum să nu lași competiția „să-ți mănânce piața”

Ionuț Antiu nu vede această perioadă ca pe una dificilă. Trăiește în România, la Timișoara, însă vine dintr-o ecosistem de business mult mai conectat la ceea ce se întâmplă în Statele Unite.

A ajuns antreprenor încă din 2011, când avea 20 de ani și era student la facultate în Franța. A dezvoltat atunci o aplicație de muzică, Style Jukebox, la care lucrase în timpul lui liber. 

Aplicația a crescut și a ajuns la 250.000 de utilizatori din toată lumea. Totuși, vorbim de „un succes discutabil, pentru că pentru a avea succes îți trebuie descărcări de milioane”, completează el.

A învățat atunci să construiască o echipă, să discute cu investitori, să facă vânzări, să facă situații financiar-contabile, cam tot ce trebuia învățat.  Aplicația a atras două runde de finanțare, în 2012 și 2014. Ulterior, Ionuț Antiu a început să lucreze pentru un alt start-up, UpThere, care făcea stocare de date în cloud. În 2017, acest start-up a fost cumpărat de compania americană cunoscută pentru producere de hard drive-uri, Western Digital.

Chiar dacă lucrează global, Ionuț trăiește în România, iar firma lui plătește aici toate taxele. Schimbările fiscale nu au foarte mare impact asupra lui, tocmai pentru că business-ul său e într-o continuă transformare.

Crede că start-up-urile pot deveni mai agile în fața companiilor, iar România poate începe să construiască acum mai multă infrastructură digitală, care e astăzi mult mai ieftină decât era acum cinci ani.

Odată ce va trece „prima senzație, care e una emoțională”, antreprenorii vor fi forțați să ia măsuri, crede Mona Bárdos, reprezentantă a grupului Micii Antreprenori din România, comunitate ce numără 60.000 de proprietari de business-uri.

„După ce gândim la rece, ne dăm seama că asta ne împinge puțin și să creștem, să ne optimizăm afacerea. Dacă ne gândim onest, multe companii cresc în situații dificile. Atunci vedem abilitățile unui antreprenor, atunci apar oportunitățile cele mai mari și atunci ne gândim, măcar ocazional, să ne optimizăm afacerea mai mult decât dacă nu s-ar fi întâmplat nimic și patru ani am fi continuat tot așa, lăsând competiția să vină să ne mănânce piața”, afirmă ea.

Cum să nu te bucuri prea tare la mere ce s-ar putea dovedi otrăvite

În vremuri mai tulburi, unele domenii sunt, într-adevăr, mai expuse decât altele, dar ce se întâmplă într-o parte poate avea efect de domino în restul economiei. 

De asemenea, nu te poți baza pe o stare de fapt la infinit, mai ales că, după cum punctează Cornelia Năstase, domeniile vulnerabile sunt tocmai cele care beneficiază de anumite facilități fiscale.

„Am avut, spre exemplu, acea cotă redusă la panouri fotovoltaice. Cumva, percepția a fost că este o cotă standard acordată de legislație pentru acest domeniu, dar ea a fost dintotdeauna o facilitate fiscală. Dacă ai un business care beneficiază de așa ceva, ar trebui să iei în calcul și un scenariu negativ, acest scenariu să fie cuprins în bugetul tău, pentru că știm că legislația se va modifica la un moment dat”, susține experta.

Mulți antreprenori sunt de părere că statul nu stabilește un cadru fiscal unitar. Astfel, în practică, se ajunge în situații în care nu toți contribuabilii au parte de același regim. Nu sunt tratați în mod egal nici când vine vorba de beneficii, nici când vine vorba de pedepse. 

Mona Bárdos crede că această povară a modificărilor fiscale trebuie împărțită, în primul rând, cu multinaționalele.

„Nu e ușor să fii antreprenor în România, ba chiar e din ce în ce mai dificil”, subliniază și Gabriel Biriș. 

„Dacă tot crești taxele, descurajezi foarte mult apetitul antreprenorial și se creează tot felul de frustrări, mai ales când vezi știri cum că directorul RA APPS are venituri de un milion de euro pe an. Te face să te întrebi: băi, dar eu chiar sunt prostul satului?”, spune expertul. 

Dar chiar ar trebui să ne pese de antreprenori?

Mulți dintre cei care nu conduc o afacere s-ar putea întreba, pe bună dreptate, de ce ar trebui să le pese de soarta firmelor din România, indiferent de mărimea lor.

În calitate de consumator, ai tendința să crezi că patronii o duc bine și că mediul privat va tot continua să prospere, mai ales dacă ne uităm la cum au crescut prețurile în ultimii ani la tot ce consumăm.

Realitatea e, însă, un pic mai nuanțată, tocmai pentru că „IMM-urile reprezintă principala categorie de contribuabili la bugetul de stat”, după cum punctează Cornelia Năstase.

„Să nu uităm că sunt cele care au cei mai mulți angajați, sunt cele care contribuie cel mai mult la TVA, la impozit pe profit, la contribuții. IMM-urile sunt o forță a economiei și atunci este important să nu uităm că orice le afectează pe ele afectează, în mare parte, și populația”, subliniază experta.

Mai toți economiștii sunt de acord că rata șomajului e un indicator foarte bun atunci când ne uităm la starea unei economii. În momentul în care se fac restructurări masive, fie și doar în câteva domenii, efectul e unul de domino. „Nu se poate angaja toată lumea la stat, așa cum nu poate toată lumea să facă antreprenoriat – nici nu ar fi sănătos”, insistă Gabriel Biriș.