Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament

Un studiu mai recent arată că 55% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani consideră că interesele lor nu sunt reprezentate bine în politică. În același timp, față de 2019, vedem un interes tot mai crescut al tinerilor față de politică: dacă acum cinci ani, 76% spuneau că nu sunt interesați de politică, acum afirmă acest lucru doar 45%.

„De altfel, creșterea procentului celor care consideră că interesele tinerilor nu sunt bine reprezentate în politica românească este consecința faptului că partidele din România nu discută foarte mult temele sociale, identitare, care îi preocupă pe tineri”, concluzionează autorii studiului Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România.

În ceea ce privește dreptul persoanelor de același sex de a se căsători, situația pare similară cu cea a populației generale: 20% sunt de acord, iar 28% nu sunt nici de acord, nici împotrivă.

Jumătate dintre tineri consideră că persoanele LGBTQ au fie suficiente, fie prea multe drepturi, iar 57% cred același lucru și despre minoritățile etnice.

Din punct de vedere economic, tinerii tind spre stânga: 61% consideră că săracii sunt grupul cu cele mai puține drepturi în România, urmați de tineri (51%) și femei (38%). De asemenea, 44% cred că statul ar trebui să intervină în economie pentru protecția mediului, în timp ce doar 25% nu sunt de acord cu această idee.

Dacă ne raportăm la clasica axă stânga-dreapta, vom vedea că majoritatea tinerilor se plasează undeva la mijlocul ei (aproape 50%), iar pozițiile de extremă dreapta atrag de trei ori mai mulți respondenți decât cele de extremă stânga.

Totuși, deși doar 12% dintre tineri spun că sunt de stânga și 38% merg spre dreapta, dacă ne uităm la temele cheie vom vedea că lucrurile stau invers: majoritatea tinerilor sunt de acord că veniturile ar trebui să fie mai egale, că statul ar trebui să aibă o participare mai mare în afaceri și industrie și că e responsabilitatea guvernului să ajute oamenii.

„Dacă ne uităm pe valori, pe ce înseamnă toleranță, respectarea drepturilor femeilor și extinderea sferei drepturilor femeilor și a minorităților sexuale, etnice și așa mai departe, vedem că numărul tinerilor care sunt de stânga crește în România și până în 2028 va ajunge și mai mare. Dar la autoplasare stăm prost, pentru că stăm prost în general pe ce înseamnă educație pentru democrație și educație politică”, spune și Răzvan Petri, specialist în științe politice, masterand în Politici Publice la University College London și cofondatorul paginii Politică la minut.

În același timp, la fel cum mulți tineri par să se îndrepte spre stânga, există și o bucată importantă din tineret care e atrasă de dreapta conservatoare sau chiar de extrema dreaptă.

Mai au cum partidele noi, progresiste, să ajungă la tinerii care deja sunt mult mai „la dreapta”?

„E foarte greu să mai ajungă aceste partide la ele. Și pare că guvernanții noștri se pregătesc să exploateze acest clivaj cultural, pentru că el dă șansa partidelor care sunt deja bine poziționate în zona conservatoare, cea dominantă azi, să extragă sevă politică dintr-un nou conflict politic”, spune Petri.

Oferta progresistă vine de la două partide: REPER și SENS

Înainte de alegerile din 1 decembrie, singurele partide care și-au asumat oficial poziția progresistă sunt REPER și SENS.

REPER a avut și în primăvară un „Manifest pentru egalitate de gen”, coordonat de Ramona Strugariu, copreședinta partidului. Documentul vorbea despre sănătatea reproductivă, dreptul la avort, vaccinarea HPV sau dificultatea reinserției în câmpul muncii a mamelor. De data asta, însă, partidul o și spune cu subiect și predicat în programul de guvernare: „Suntem un partid progresist și social-liberal”.

De altfel, REPER a cooptat de această dată și alte grupări progresiste în platforma lor politică pentru parlamentare: Demos, Partidul ACUM și independenți cu aceleași idei.

„Colaborasem anterior cu cei care astăzi formează REPER în Parlament, pentru apărarea drepturilor sexuale și reproductive, drepturile persoanelor LGBT, drepturile tinerilor. Am colaborat foarte bine cu DEMOS, parte a acestei Platforme politice, mai ales în perioada 2017-2018, pentru respingerea Referendumului anti-LGBT. Suntem un pol de centru, care reunește actori progresiști în materie de drepturi și libertăți fundamentale”, spune Florin Buhuceanu, candidat din partea REPER pentru Camera Deputaților și copreședinte ACCEPT România, cel mai mare ONG pentru apărarea drepturilor comunității LGBTQ din România.

În programul său politic, REPER vine cu destule propuneri progresiste. Câteva exemple:

• legalizarea parteneriatului civil pentru cupluri de același sex;
• un sistem energetic neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050;
• locuințe accesibile pentru tineri; 
• șanse egale în carieră pentru femei; 
• garantarea dreptului la avort;
• drepturi și libertăți egale pentru minorități;
• fără pedepse penale pentru deținerea de substanțe pentru consum propriu.

Sunt destule teme progresiste care nu se regăsesc printre prioritățile partidelor mari, iar cele noi pot umple un gol.

„Viața de familie pentru persoanele LGBT, inclusiv recunoașterea și protejarea uniunilor civile informale, în care trăiesc multe familii de tineri, nu ar trebui ascunsă retoric la capitolul ‘am prieteni gay, dar societatea nu e pregătită’. Ar fi cazul să discutăm la aceste alegeri despre locuirea socială și despre facilități reale la cumpărarea de către tineri a primei case, despre protecția sporită a femeilor care sunt victimele violenței domestice ori a celor care sunt supuse infracțiunilor motivate de ură”, spune Buhuceanu.

SENS e partidul nou creat în jurul entuziasmului creat de succesul lui Nicu Ștefănuță la alegerile europarlamentare din primăvară, unde a reușit să treacă pragul electoral de unul singur, fără un partid în spate.

SENS se descrie drept un partid „deschis tinerilor, ecologiștilor, studenților, minorităților, digitalizării, curajului”. Printre prioritățile asumate de SENS în programul de guvernare se numără:

• finanțarea construirii de locuințe sociale pentru tineri și alți români din categorii vulnerabile;
• minim de 30 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare cetățean;
• introducerea în România a unui număr de cel puțin 30 de ședințe de terapie decontate;
• 10 căi ferate de mare viteză până în 2045;
• garantarea sănătății reproductive. Legi mai drastice împotriva violenței domestice și a violului;
• parteneriat civil pentru persoane de același sex;
• dezincriminarea posesiei în vederea consumului a tuturor substanțelor psihoactive;

Presadă vorbește și ea despre teme importante, uitate de politicienii de la principalele partide. Sunt subiecte pe care SENS și le asumă printre priorități.

„Pentru noi, egalitatea în drepturi, nediscriminarea sunt pe prima pagină a programului politic. Nu ne temem să vorbim despre drepturi egale pentru femei, pentru persoanele LGBT. Nu ne temem să vorbim despre garantarea dreptului la avort. De asemenea, nu ne temem să vorbim despre o economie verde, despre o tranziție economică justă”, spune ea.

„Mai este o temă foarte importantă, care ține de inegalități economice, și aici includ dreptul la locuire. Inegalitățile social-economice sunt o temă foarte importantă în România. Suntem a patra cea mai inegală țară din Europa”, adaugă Răzvan Petri.

Și e vorba și de schimbările climatice. Există un electorat postmaterialist la oraș, în principal, care este foarte conștient de schimbările climatice și are ceea ce se numește Climate Change Anxiety (anxietate la schimbările climatice). Sunt oameni care se gândesc la viitor. Aceste teme nu sunt abordate absolut deloc sau marginal de restul partidelor, mai spune Petri.

Ce șanse au REPER și SENS la alegerile parlamentare?

Deși aceste partide vin să umple un gol important din politica românească și pare că electoratul lor este într-o oarecare creștere, șansele lor de intrare în Parlament sunt afectate de faptul că au ales să candideze separat, în loc să facă o alianță. E, cumva, logic: un electorat deja mic va fi împărțit, ceea ce aduce riscul ca nici SENS, nici REPER să nu intre în Parlament.

Electoratul progresist e mic, dar e și unul care nu se abate de la principii și nici nu e ușor de convins să se mute dintr-o parte în alta.

„Cred că o să le dăuneze foarte mult această fragmentare. Dar e de înțeles, cumva. Dacă SENS are deja fidelizat, să zicem, un oarecare electorat, REPER care este nou venit pe această scenă, trebuie să treacă printr-un test ca electoratul să vadă dacă chiar este progresist. Altfel, o alăturare dintre cele două partide ar putea să dăuneze”, explică Petri.

În ceea ce privește care dintre aceste partide are mai mari șanse să intre în Parlament, e greu de prezis, însă REPER ar putea să aibă un mic avantaj, măcar prin prisma vechimii și notorietății. E un nume deja cunoscut pe scena politică de la noi, pe când SENS e ceva complet nou, chiar dacă e susținut de Nicu Ștefănuță.

„În același timp, SENS are avantajul unui electorat deja bine mobilizat și loializat. Nu văd un votant SENS mergând către REPER astăzi, dacă a votat Ștefănuță la Europarlamentare”, consideră Petri.

Pe termen lung, aceste schimbări în societate vor aduce modificări importante în peisajul politic autohton. Cu un public progresist în creștere și cu din ce în ce mai multe partide dispuse să îl reprezinte, dar pe de altă parte  și cu reversul medaliei – tot mai mulți oameni care se apropie de extrema dreaptă -, schimbările din politica românească vor apărea, mai devreme sau mai târziu.

Cum se joacă partidele mari pe axa „extremism-stabilitate”

Polarizarea societății ar putea încuraja politicienii din partidele mari, care oricum tind spre conservatorism, să se ducă și ei mai aproape de extrema dreaptă, din frica de a nu pierde votanți. 

E o plasă în care au picat multe partide din Europa și au existat astfel de manifestări și în România, mai explică Răzvan Petri: „Când a început războiul din Ucraina, atât PSD, cât și PNL au avut momente în care la Bruxelles spuneau că vom ajuta Ucraina, dar în țară vorbeau de canalul Bâstroe. Mai că se duceau cu barca, cu George Simion, acolo”.

Totuși, având în vedere că PSD și PNL par să aibă deja puterea totală, asta scade șansele ca ele să recurgă la astfel de tactici mai des, în viitor. Tactica de la europarlamentare a fost ca cele două mari partide să se autoportretizeze ca fiind varianta „decentă”: nici cu „neomarxiștii nebuni” de la REPER sau USR, dar nici cu extremiștii de la AUR. PSD și PNL oferă stabilitate, iar această ofertă funcționează, deocamdată.

„Deocamdată, această formulă PSD-PNL a reușit să oprească extremismul din a ajunge la guvernare. Vom vedea cât va mai ține. Cât timp le folosește un Simion, de exemplu, vor continua să țină acolo un extremist, dar ei nu se vor mișca neapărat în direcția aia”, concluzionează Petri.