Powered by
Powered by
BRD Groupe Société Générale
13 februarie 2025
Generația Z pune preț pe flexibilitate și pe independența financiară. Poate, de aceea, pe nedrept, zoomerilor sau tinerilor născuți după 1997, li se mai spune „generația neloială”. Realitatea, ne-o arată discuțiile cu ei, e mai nuanțată de atât, iar freelancingul adaugă și el o tușă acestui tablou.
Această generație a intrat pe piața muncii într-un context economic instabil, cu anxietăți legate de viitor, joburi nesigure și costuri de trai în creștere. Fricile moștenite de la părinți, care au trăit crize politice și financiare, le modelează și ele percepțiile. Mai mult ca alte generații, zoomerii resping „cultul omului ocupat” și pun preț pe sisteme care le prioritizează sănătatea fizică și împlinirea emoțională.
În acest context, pentru unii dintre dintre ei, freelancingul pare o opțiune atractivă: nu doar o sursă de venit, ci și o cale prin care să-și exercite autonomia și să-și construiască un drum profesional aliniat cu valorile proprii. Asta deși, ne-o arată inclusiv cele mai recente modificări fiscale, contextul politic din România este instabil, cu schimbări care vin aproape de la an la an și pun în dificultate micii antreprenori.
În continuarea seriei Young Money, explorăm cum navighează tinerii din Generația Z lumea muncii independente, care sunt obstacolele de care se lovesc și ce strategii aplică pentru a-și crea succesul într-un peisaj economic în continuă schimbare.
Pentru o mai mare claritate, am redactat, cu ajutorul experților, și trei ghiduri extrem de utile dacă vrei să lucrezi pe cont propriu: ce trebuie să știi despre un PFA, ce opțiuni de creditare există pentru freelanceri și, în cele din urmă, cum îți creezi un brand personal.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale.
La 27 de ani, Anitta vorbește răspicat despre avantajele și complicațiile vieții de freelancer. E principala formă de lucru pe care o cunoaște, deși a ajuns la ea din întâmplare.
De profesie jurnalistă, a lucrat din facultate pe contracte de drepturi de autor, dar, la un moment dat, a trebuit să-și deschidă un PFA pentru o colaborare cu o instituție publică. Colaborarea nu a funcționat, însă PFA-ul a rămas, așa că Anitta a vrut să vadă încotro îl poate duce.
„Mi se părea dinamic”, povestește ea. „Să pot să preiau proiecte la care să lucrez uneori dimineața, alteori după-amiaza, să merg și la universitate, dar să-mi fac și munca mea”. Așa a ajuns să ofere servicii de PR și social media management pentru asociații culturale din vestul țării, unde a și studiat.
Anitta face parte dintr-o generație cu apetit sporit pentru independență și flexibilitate, care e dispusă să testeze oportunități diverse. Când am vorbit prima oară cu ea, în mai 2024, tocmai ajunsese în Spania, unde urma să facă câteva luni de voluntariat, să învețe limba și să înțeleagă cum se scriu proiectele europene. Simțea că așa ar putea oferi mai mult comunității din care provine.
O dorință similară am întâlnit-o și printre alți tineri intervievați pentru această serie, cum a fost consultantul politic Cristian, cu care am făcut cunoștință în primul episod, sau jurnalista Dana, pe care am cunoscut-o în cel de-al doilea. Epuizată de relația cu superiorii din redacție, Dana visa să scrie în regim de freelancer pentru mai multă libertate în a alege ce povești să aducă în fața publicului.
Anitta recunoaște că și-a permis să fie freelancer și pentru că s-a întors în orașul natal, unde nu a mai plătit chirie, iar cheltuielile de întreținere i-au scăzut. Prin comparație, mulți tineri de vârsta ei sunt apăsați de criza locuirii.
În România, freelancingul a explodat odată cu pandemia, dar asta nu înseamnă o schimbare mai puțin dificilă a unei societăți crescute sub norma rigidă a lucrului de la 9 la 5.
Unde mai pui că problema deja cunoscută a lipsei de educație financiară e acutizată, în cazul antreprenorilor la început de drum, de lipsa unor rețele de sprijin și mentori.
A simțit-o Anitta pe pielea ei: „Noroc că mi-am găsit un contabil care a avut răbdare și mi-a explicat în detaliu, fiindcă nu știam nimic la început”. Cum să facă o factură, cum să-și declare veniturile și să-și plătească taxele, care cheltuieli sunt deductibile și care nu. Și tarifele i-a luat o vreme să și le stabilească, fiindcă întreba în stânga și-n dreapta cum să le calculeze și se lovea doar de tăcere.
Ar fi bine ca, înainte de a pune în practică o idee pe care o au, tinerii să facă mici demersuri ca să înțeleagă cadrul normativ de desfășurare a activităților economice în România, ce responsabilități au administratorii, cum funcționează contabilitatea și așa mai departe”.
Am încercat, mai jos, să le simplificăm munca celor care și-ar dori să lucreze pe cont propriu:
* realizat cu sprijinul lui Alexandru Moraru, contabil Gen Z, și al consultantului fiscal Adrian Bența
În România, legislația nu prevede conceptul de „freelancer”, explică Adrian Bența. Liber profesioniștii activează sub diferite forme juridice, ca PFA (persoană fizică autorizată), SRL (societate cu răspundere limitată), întreprindere individuală (II).
PFA-ul este cel mai popular printre tinerii cu care am vorbit – și cel mai la îndemână, spune contabilul Alexandru Moraru, care recomandă această formă de organizare juridică celor la început de drum, cu venituri relativ mici și cel mult trei angajați.
(click pe fiecare căsuță de mai jos pentru a vedea sfaturile)
Pentru fiecare cod ales, ai nevoie de un document care să-ți ateste expertiza în domeniu – de exemplu: diplomă de studii superioare, certificat, adeverință de la un fost angajator etc.
❕ Dacă vrei să desfășori activități economice acasă (de exemplu, dacă transformi apartamentul în salon de înfrumusețare), ai nevoie și de acordul scris al asociației de proprietari. În general, însă, nu ești obligat să lucrezi unde ai declarat sediul social.
Codurile CAEN și sediul profesional pot fi schimbate. Găsești procedura aici.
4. Depune-ți dosarul la ONRC, fizic sau online. El trebuie să includă mai multe documente, cum ar fi cartea de identitate, diplomele menționate mai sus, dar și formulare puse la dispoziție de ONRC. Găsești lista completă și detalii despre completarea lor aici. Odată ce primești aprobarea ONRC, poți începe activitatea.
Depune anual declarația unică la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Declarația se referă la veniturile din anul precedent. Consultantul fiscal Bența atenționează că ea trebuie depusă și când ai venituri 0, dacă vrei să ai asigurare socială de sănătate.
Termenul de depunere este, de obicei, la sfârșitul lunii mai (26 mai pentru 2025), iar platforma, numită Spațiul Privat Virtual (SPV), o găsești aici.
💡 Începând din 2026, ANAF ar trebui să trimită declarația unică precompletată celor care trebuie să o depună.
În România, PFA-urile pot fi taxate în sistem real sau la normă de venit.
În sistem real, taxele se calculează pe baza venitului net anual (încasări minus cheltuieli deductibile).
Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le faci pentru a-ți desfășura activitatea: de exemplu, ca editor, îți cumperi un laptop nou. Prețul laptopului, dovedit printr-o factură, poate fi o cheltuială deductibilă, care se scade din baza de impozitare (mai multe exemple, aici).
Plătești:
Sistemul la normă de venit: Taxele se calculează pe baza normei anuale stabilite de ANAF pentru fiecare județ.
Mai multe detalii, aici. Taxele pot fi plătite cash, la Trezorerie, sau prin transfer bancar, folosind contul personal din SPV sau din ghiseul.ro.
💡Dacă încasările tale depășesc 25.000 de euro anual, ești obligat să treci la taxarea în sistem real.
Primești indemnizație de concediu medical ca freelancer?
Da, dacă închei un contract facultativ cu Casa de Asigurări de Sănătate din județul unde depui declarația unică. Mai multe detalii, aici.
Pentru Anitta, flexibilitatea de freelancer a venit la pachet cu un grad serios de instabilitate. „În zona de ONG-uri depindem de finanțări care se dau cam de două ori pe an”, explică ea. Asta se traduce în perioade extrem de aglomerate, în care trebuie să muncească la cel puțin trei proiecte în paralel, urmate de perioade moarte, în care trebuie să trăiască din banii câștigați în lunile anterioare. Un dezechilibru greu de dus și financiar, și emoțional.
Dacă drumul Anittei către freelancing a apărut organic, pentru Robert, un programator în vârstă de 26 de ani, antreprenoriatul a reprezentat o alegere mai calculată, în acord cu oportunitățile industriei tech. Robert spune din capul locului că nu se poate numi freelancer, deși are un PFA, pentru că PFA-ul lui a avut mereu câte un singur client.
„Practic, am lucrat la firme din afara României și, pentru că nu stăteam în țara respectivă și nu-mi puteau face contract obișnuit, rolul meu era de contractor. Dar eu eram, de fapt, ca un angajat”. Minus protecțiile sociale pe care le-ar fi avut ca angajat – un aspect adesea trecut cu vederea. De altfel, când unul dintre start-up-urile cu care a lucrat Robert a trecut printr-o perioadă dificilă, contractorii au fost primii care și-au pierdut joburile.
Acum își spune șomer, ceea ce, în realitate, înseamnă că pune bazele propriului start-up. Împreună cu o prietenă, lucrează la o aplicație care ajută tinerii să dobândească abilități de comunicare și negociere și să-și dezvolte inteligența emoțională.
„Șomerul” Robert programează și câte 10 ore pe zi. „Ieri am lucrat mai puțin”, ne-a povestit în toamna lui 2024, „dar noaptea n-am putut să dorm, așa că pe la 11 m-am întors la calculator și am continuat să mai lucrez până la 2”.
Spune că iubește programarea, pentru că mereu îl pune în fața unei probleme pe care trebuie să o rezolve, dar „urăște industria IT” – una dintre cele mai de succes din România și printre principalele în care freelancingul capătă amploare. „E dezumanizantă”, explică Robert. „În general, interesul firmei e să nu fie nimeni de neînlocuit, așa că totul se simte robotic, ești doar o rotiță în angrenaj și trebuie să stai în pătrățica ta”. Cum să stea în pătrățica lui nu i-a plăcut, a strâns bani și a pornit pe drumul propriu.
Dacă îl întrebi cum e să începi un start-up, însă, răspunsul nu lasă loc de interpretări: „cel puțin în România, groaznic”.
Amintește de taxele mari, de digitalizarea greoaie – care a prins, totuși, viteză după pandemie –, chiar și de cât de neprietenos poate fi personalul din instituțiile publice. Cel mai mult îl împovărează lipsa investitorilor: „După multe încercări, am înțeles că nu se prea investește în produse B2C (business-to-customer, n.red.), ca al nostru, decât dacă deja au tracțiune, o masă de utilizatori și succes”.
Ce este de făcut atunci când, ca tânăr freelancer, ai nevoie de un credit pentru tine sau pentru afacerea ta?
Există opțiuni de creditare, dar în aceeași măsură există și condiții, care nu țin doar de veniturile obținute.
Anca Nuțiu, director executiv Retail Customers Value Management în cadrul BRD Groupe Société Générale, spune că băncile încep să fie tot mai deschise față de freelanceri și explică ce au de făcut dacă vor un împrumut.
(click pe fiecare căsuță de mai jos pentru a vedea informațiile)
Dovada veniturilor: Va trebui să prezinți dovezi (contracte, facturi, declarații fiscale, extras de cont etc.) că ai un venit constant. Stabilitatea veniturilor tale va fi văzută ca un avantaj de către bancă.
Istoric de credit: Băncile vor analiza istoricul tău de credit, așa că trebuie să ai un istoric pozitiv. Dacă ai gestionat bine finanțele în trecut, acest lucru va conta mult în evaluarea cererii tale.
Garanții suplimentare: În funcție de situație, poate fi necesar să oferi garanții suplimentare (un co-împrumutat, garanție imobiliară sau un avans mai mare), pentru a reduce riscurile percepute de bancă.
Dacă poți demonstra că ești capabil să îți gestionezi resursele financiare și că ai un venit constant, nu ar trebui să ai probleme în a accesa credite.
Achiziționarea unei locuințe (credite ipotecare): Având venituri variabile, acest tip de credit poate părea mai complicat, dar nu este imposibil de obținut, atât timp cât freelancerii pot demonstra un venit constant și un istoric financiar stabil.
Credite de consum: Freelancerii accesează credite de consum pentru a-și finanța nevoi personale, cum ar fi achiziționarea de bunuri (de exemplu: tehnologie, electrocasnice), renovări de locuință sau vacanțe. Aceste credite sunt mai ușor de obținut, deoarece procesul de aprobare este simplu și nu necesită justificarea unei destinații precise pentru bani.
Investiții în afacerea proprie (credite pentru IMM): Aceste credite sunt folosite de freelancerii care vor să își dezvolte afacerea, achiziționând echipamente, extinzându-și activitatea, acoperind cheltuieli curente sau făcând investiții care să ajute la creșterea și dezvoltarea business-ului lor.
Linii de credit pentru gestionarea fluxului de numerar: Freelancerii le pot folosi pentru a acoperi perioadele în care veniturile lor sunt mai scăzute sau pentru a face plăți urgente atunci când cash flow-ul nu este suficient. Aceasta este o soluție flexibilă, care îi ajută să facă față fluctuațiilor financiare specifice muncii pe cont propriu.
Carduri de credit: Utilizarea cardurilor de credit este destul de frecventă în rândul freelancerilor, datorită flexibilității acestora. Fie pentru cheltuieli personale, fie pentru investiții legate de activitatea lor profesională, cardurile de credit oferă o modalitate convenabilă de a gestiona plăți.
Robert se bazează deocamdată pe economiile adunate din joburile anterioare, în timp ce colega lui de afacere are un loc de muncă part-time, ca să se poată întreține cât își pun pe picioare noul business. De aici derivă definiția de moment a succesului: o fărâmă de predictibilitate. „Și dacă reușim să ne acoperim salarii de 1.000 de euro lunar, cât să plătim chiria, întreținerea, să avem ceva, tot e bine”.
Sondajele arată că lipsa resurselor financiare este principala piedică resimțită de Gen Z atunci când decide să-și deschidă o afacere.
Robert știe că e norocos: contractele anterioare ca programator i-au permis să economisească mai mult decât alți tineri din generația lui. La primul job, când câștiga sub 1.000 de euro, nici el nu avea de unde să pună deoparte. Ba chiar, într-o vară, și-a făcut credit de nevoi personale ca să-și cumpere un aer condiționat portabil. În schimb, când veniturile i-au crescut de patru-cinci ori, a economisit chiar și jumătate.
Sursa: Portretul Gen Z – Insights PulseZ, ediția 2023-2024, RBL și MKOR
„Pentru un freelancer tânăr, economisirea poate părea greu de realizat, dar e cheia pentru a avea o stabilitate financiară pe termen lung”, spune Anca Nuțiu, director executiv Retail Customers Value Management în cadrul BRD.
Ea recomandă contul de economii drept o soluție eficientă, căci generează și dobândă: „Cel mai important e să-ți separi banii pentru cheltuielile zilnice de cei economisiți”. Așa „îți va fi mult mai ușor să ții sub control banii pe care-i cheltui și să-ți formezi un obicei de a economisi”.
Programatorul Robert are acest obicei. În plus, nu e adeptul achizițiilor care aduc „instant gratification” – antimodelul pe care l-a văzut acasă – și nu vrea să dețină mașini sau proprietăți. Incertitudinea start-up-ului îl apasă, însă.
Sursa: Insights PulseZ
„M-am trezit că nu știu să mă promovez pe mine, să zic că ofer niște servicii”, ne-a mai povestit Anitta, trecând în revistă provocările de care a avut parte.
E o piedică de care se lovesc mulți antreprenori, confirmă și experta în branding personal Elena Ungureanu, expertă în branding personal. „Trăim atât de mulți ani cu noi înșine, încât ne știm punctele forte, dar cel mai mult ne știm neajunsurile. Și stăm pe ele. Ce să spun eu despre mine?”
Realitatea este că, între atâta competiție, nimeni nu o să-ți găsească punctele forte în locul tău, spune Ungureanu. Nici nu e imposibil să crești fără o imagine publică definită, dar, dacă o ai, „e ca și cum ai mări viteza la banda de alergare”, conchide experta. „Ajungi mai repede unde vrei.”
* realizat cu sprijinul Elenei Ungureanu, expertă în branding personal
(click pe fiecare căsuță de mai jos pentru a vedea sfaturile)
Procesul prin care îți creezi o identitate unică, recognosicibilă, care îți evidențiază valorile și expertiza. Pentru freelancerii la început de drum, Ungureanu propune un model de dezvoltare de un an, după cum puteți citi mai departe.
Definește-ți nișa, pornind de la expertiza și publicul tău țintă. Rezumă totul într-un enunț: cine este acest public țintă și ce probleme specifice îi poți rezolva?
Alege platformele pe care vrei să comunici, în funcție de nișa și publicul tău. Instagram poate funcționa pentru industrii creative, TikTok, pentru conținut video dinamic, iar LinkedIn, pentru consultanță B2B.
Pentru început, folosește-te de ce știi: dacă vrei să convingi oameni care nu te cunosc că ești expert/ă într-un domeniu, creează conținut în care dai trucuri și sfaturi practice. Nu te feri să vorbești despre greșeli. Folosește-le ca să arăți cum depășești situații dificile sau ca să pornești dialoguri despre potențiale soluții cu comunitatea ta.
Postează regulat, chiar dacă o faci numai de două ori pe lună, și concentrează-te pe formate cu care te simți confortabil.
Investește în tine prin cursuri gratuite, atât despre branding personal, cât și despre nișa ta (YouTube și Coursera sunt puncte bune de pornire). Cursurile îți oferă mai multă încredere, dar îți aduc și momente de „aha!” pe care le poți traduce apoi în conținut.
Participă la evenimente gratuite, astfel încât să-ți lărgești rețeaua și să le vorbești și altora despre serviciile pe care le oferi. În funcție de domeniul în care activezi, astfel de evenimente pot include conferințe, lansări de carte și vernisaje, evenimente comunitare, hackhathoane etc.
Alătură-te unor rețele de freelanceri (poți începe cu grupurile de Facebook) și creează-ți profile pe platforme populare de freelanceri, ca Fiverr sau Upwork.
Adaugă un portofoliu relevant și, dacă ai, testimoniale de la clienți. Cu cât profilul este mai personalizat și mai adaptat publicului țintă, cu atât va ieși mai mult în evidență. Ia-ți timp pentru el.
Cercetează piața pe care activezi și stabilește prețuri competitive, dar corecte. Deși poate părea tentant să începi cu prețuri mici, ele pot să transmită calitate scăzută și să te împiedice să crești mai târziu. „Prețul spune: cred în mine”.
Creează pachete de servicii care să reflecte diversitatea abilităților tale. Gândește-le cu accent pe rezultate concrete pentru client, nu doar pe sarcinile pe care le îndeplinești.
Stabilește un buget și investește-l în tine:
Poziționează-te ca lider de opinie: contribuie la publicații din industrie, organizează webinarii etc.
Brandul personal include și interacțiuni de zi cu zi.
Asigură-te că trimiți e-mailuri scrise corect, că ai o semnătură profesională, că răspunzi clar și politicos atât la telefon, cât și în comentarii sau mesaje pe rețelele de socializare. Tu dai tonul, iar el trebuie să reflecte valorile pe care vrei să le transmiți.
După experiența din Spania, Anitta se gândește însă să-și închidă PFA-ul (dacă te gândești să faci același lucru, pașii sunt enumerați aici). Ar vrea să se angajeze o vreme la asociația la care a făcut voluntariat.
„Mi-e greu să-mi organizez business-ul – fiindcă, până la urmă, și ce fac eu e un business – și să mă vând suficient de bine încât să pot să spun că sunt mulțumită”, explică ea. „Simt că am obosit și că vreau să fiu și eu calmă. Să pot să câștig constant, să-mi calculez vacanțele, să știu când îmi iau zile libere”.
Dacă ar lua-o de la capăt, spune că și-ar păstra dedicația pentru organizațiile în care crede, dar ar investi mai mult în ea însăși și ar avea grijă la echilibrul dintre viața profesională și cea personală. „Pentru că sunt freelancer, lumea crede că sunt free”, spune ea, „și am avut câteodată discuții despre proiecte la 11 noaptea. A mers o vreme, dar acum nu mai merge”.
Robert își dă încă timp ca să atingă acea definiție provizorie a succesului. „Sunt pur și simplu genul de om căruia îi place să do things my own way”.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale și face parte din inițiativa BRD HUBs. Studenții din România au nevoie să-și găsească tribul. HUB-urile BRD sunt locurile în care studiul este mai confortabil și timpul liber este petrecut cu rost. Dar și spațiul în care întâlnesc oameni cu aceleași valori și interese și în care își vor putea cultiva pasiunile. Totodată, reprezintă locul perfect în care tinerii își pot începe sau completa educația financiară. BRD HUBs consolidează investiția în educație a BRD Groupe Société Générale, prin construcția unei infrastructuri educaționale naționale pentru azi și pentru mâine, în colaborare cu instituțiile de învățământ și actori privați cu o tradiție în inovarea educației din România.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale și face parte din inițiativa BRD HUBs.
Studenții din România au nevoie să-și găsească tribul. HUB-urile BRD sunt locurile în care studiul este mai confortabil și timpul liber este petrecut cu rost. Dar și spațiul în care întâlnesc oameni cu aceleași valori și interese și în care își vor putea cultiva pasiunile. Totodată, reprezintă locul perfect în care tinerii își pot începe sau completa educația financiară. BRD HUBs consolidează investiția în educație a BRD Groupe Société Générale, prin construcția unei infrastructuri educaționale naționale pentru azi și pentru mâine, în colaborare cu instituțiile de învățământ și actori privați cu o tradiție în inovarea educației din România.
Articol editat de Cristina Dobreanu și Alina Mărculescu Matiș
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.