Top 5 mari mituri și minciuni anti-UE, demontate. Cum ne luptăm contra dezinformării online, în prag de alegeri

Minciuna cea mare sub care se ascund toate miturile anti-UE: suntem „slugile” Europei

Poveștile și miturile legate de Uniunea Europeană sunt multe și variate, însă, în general, aproape toate se găsesc sub aceeași umbrelă tematică: românii sunt discriminați, sunt considerați cetățeni de mâna a doua și, în general, România este o „slugă” sau o „colonie” a Occidentului european.

„Uniunea Europeană e văzută așa ca o doamnă profesoară, care vine cu liniarul, ne dă peste degete și ne interzice sau ne impune să facem diverse. Practic, noi suntem colonia Europei. Oamenii care promovează această narațiune, cum sunt, de exemplu, George Simion și Claudiu Târziu de la AUR, merg toți pe ideea asta: că suntem slugi”, spune Codruța Simina, jurnalistă care scrie newsletterul săptămânal despre dezinformare Misreport.

Această poveste, cum că românii sunt cetățeni de mâna a doua în Europa, are ca scop să slăbească încrederea lor în Uniunea Europeană, însă există și alți câștigători în această ecuație.

„În același timp, mai avem și o garnitură de politicieni în structura executivă a statului care, din păcate, sunt atât de limitați intelectual, încât nu înțeleg fenomenul dezinformării și de multe ori folosesc bucăți de dezinformare pentru a se justifica politic”, adaugă ea.

Narațiunea discriminării românilor de către UE funcționează și pentru că mută responsabilitatea de pe umerii politicienilor români pe cei ai europenilor.

„Întotdeauna e mult mai simplu să găsim vinovații în exterior, decât la noi”, arată jurnalista preocupată de disecarea fenomenului dezinformării. Ca orice poveste de propagandă bine construită, uneori dezinformările anti-UE preiau niște bucăți de adevăr, la care adaugă informații false.

Unde își face cuib dezinformarea: Facebook rămâne regele, TikTok vine din urmă

Narațiunile false despre Uniunea Europeană se răspândesc cel mai ușor pe rețelele sociale, în special pe Facebook, spune Nicolae Țîbrigan, cercetător științific la Academia Română și coordonatorul proiectului Digital Forensic Team, un hub internațional pentru combaterea dezinformării și propagandei.

„Canalele preferate de publicare și răspândire a acestor narațiuni sunt rețelele sociale, în special Facebook, pentru că în continuare Facebook este pe primul loc la numărul de utilizatori în România. Următorul canal e presa online. Nu poate fi ignorat nici TikTok-ul, unde numărul de utilizatori l-a depășit pe cel al Instagram, în România”, spune el.

Codruța Simina spune și ea că TikTok devine o sursă importantă de dezinformare și în România, dar atrage atenția și asupra unei platforme în mare parte ignorată: Telegram.

Cele mai răspândite mituri despre UE, combătute

• Nu mai avem voie să tăiem porci de Crăciun

În ajunul aderării la UE, unul dintre cele mai vehiculate mituri era că, odată ce ne vom europeniza, vom fi obligați să renunțăm la diverse tradiții, cum ar fi tăierea porcului de Crăciun. Există aici un sâmbure de adevăr. După aderarea la UE, în România s-au impus câteva reguli pentru sacrificarea porcilor, menite să asigure protecția animalelor și siguranța alimentară.

Trebuie să respectăm norme de igienă, să ne asigurăm că porcul nu are o boală care se poate transmite la om și să nu-l chinuim în procesul de tăiere. În ziua tăierii, trebuie dusă o probă de carne la laborator, pentru analize, iar cei care nu respectă toți pașii riscă să fie amendați.

Cel mai nou episod al acestui mit a fost dat de discuțiile pe marginea Legii Porcului, din noiembrie 2023. Deși scopul ei era să împiedice răspândirea pestei porcine, a generat o nouă spaimă că oamenii nu vor putea sacrifica sau vinde porcii din gospodărie. Până la urmă, legea s-a modificat și s-a simplificat, la timp pentru sărbătorile de iarnă.

• Am dat Uniunii Europene mai mulți bani decât am luat

Încă din perioada de pre-aderare, România a început să folosească bani europeni pentru a se moderniza. Fondurile europene și ce au trimis acasă românii care au plecat la muncă în țările UE ne-au ajutat să recuperăm nesperat de mult din decalajele de dezvoltare față de Vest.

Concret, pentru fiecare euro dat la bugetul UE, România a primit înapoi trei: am dat 29 de miliarde de euro și am primit 89,5 miliarde de euro, de la aderare până la nivelul lunii octombrie 2023.

La acest raport clar în favoarea României, se mai adaugă beneficiile economice ale faptului că suntem parte din piața internă a UE. În medie, beneficiile economice ale pieței unice sunt de 5-10 ori mai mari decât contribuția anuală a unei țări la bugetul UE. 

Dincolo de toți acești bani, mai sunt alocările din Planul național de redresare și reziliență (PNRR). E vorba de 28,5 miliarde de euro, echivalentul a peste 10% din PIB-ul României în 2019. 13,6 miliarde de euro sunt granturi și 4,9 miliarde de euro, împrumuturi. Dacă reușim să accesăm toți acești bani, va fi cel mai ambițios și rapid program de reformă pe care l-a avut România în istoria recentă: sunt 66 de reforme și 111 investiții.

• UE ne dă produse de o calitate mai slabă

Dublul standard la alimente e o supărare mai veche a românilor și unul dintre cele mai răspândite mituri despre UE. Lumea crede că aceleași alimente produse în România sunt de o calitate mai slabă decât alimentele similare din Occident. Asta este fals, însă problema unor ingrediente diferite pe piețe diferite există și e una complexă, cu mai multe nuanțe.

Într-o cercetare europeană din 2019, la care au participat 19 țări (România a refuzat) au fost analizate 1.400 de mostre din 128 de produse diferite. 31% dintre produsele cu ambalaj identic aveau diferențe de compoziție și încă 27 de procente erau reprezentate de produse cu compoziție diferită, precum și aspect diferit al ambalajului. 

Unele aveau mai multe grăsimi, altele mai mult zahăr, în timp ce ponderea de fructe din anumite produse era diferită de la o țară la alta. De exemplu, Coca Cola avea mai puțin zahăr în Danemarca, Franța și Germania, decât în Bulgaria, Ungaria sau Slovacia. 

Companiile motivează, însă, diferența de ingrediente și gramaj prin folosirea unor îndulcitori locali, dar și prin disponibilitatea locală a ingredientelor. 

Aici e punctul cel mai sensibil: să putem discerne între diferențe „bune”, legitime și diferențe „rele”, discriminatorii. Astfel de dileme ar trebui să rezolve directiva europeană împotriva dublului standard, însă la peste un an de la intrarea ei în vigoare, nu se poate aplica. Asta pentru că, în momentul de față, nu am stabilit un standard european de referință; știm doar că nu-l vrem dublu.

Dacă ne luăm după definiția din directivă, transpusă și în legislația românească, pentru a putea vorbi de dublu standard pentru un produs, diferențele constatate trebuie să fie semnificative atât în compoziție, cât și în structura alimentului.

Ce face grea definirea acestui tip de discriminare este că, deși pot fi constate diferențe semnificative, există o serie de factori care pot duce la ele, considerați a fi legitimi și obiectivi.

• UE ne obligă să mâncăm gândaci

În vara lui 2022, în România s-a instalat teama că Uniunea Europeană ne va forța să mâncăm gândaci. Isteria creată în societate, mai ales în zona conservatoare și de extremă-dreapta și alimentată de diverse trusturi de presă și politicieni avea la bază, bineînțeles, o informație falsă. Uniunea Europeană nu a impus niciodată vreun aliment unei țări membre, nici nu ar avea mecanismele necesare pentru a face asta.

Într-adevăr, în ultimii 10 ani, din ce în ce mai multe organizații internaționale, printre care și ONU, au înaintat teoria că insectele pot să fie o sursă alternativă de proteine, iar crescătoriile de insecte sunt mult mai prietenoase cu mediul decât fermele clasice.

Narațiunea a început să prindă avânt în România odată cu Pactul verde european al UE, care are ca scop neutralitatea climatică până în 2050. În această strategie, se vorbește printre multe altele și de posibilitatea ca insectele să fie surse alternative de proteine.

Este vorba de ceva complet opțional, nicidecum impus de UE vreunui stat membru.

A venit apoi în vara anului trecut decizia Comisiei Europene, care a aprobat pentru consum trei tipuri de insecte: lăcusta călătoare, greierele de casă și viermele de făină. Din nou, este vorba doar de faptul că aceste insecte sunt comestibile, nici vorbă să fie impuse pentru consum cuiva.

• UE dictează legile din România

Există destule voci care susțin că România și-a pierdut suveranitatea și că, odată cu intrarea în UE, cele mai importante decizii și mai ales legile de la noi sunt dictate de la Bruxelles.

Însă, dacă ne uităm pe felul în care funcționează Uniunea Europeană, vom vedea că lucrurile nu stau deloc așa. Ce trebuie înțeles de la bun început e că statele membre își rețin în totalitate suveranitatea și toată puterea privind legislația internă. Doar pentru anumite domenii, statele membre au căzut de acord că e nevoie de o politică comună la nivel de UE. 

În anumite domenii, statele membre au decis să acorde competență exclusivă UE pentru a legifera în numele lor. Astfel, aceste domenii sunt puține și clar definite. E vorba de uniunea vamală, stabilirea regulilor de competiție pentru funcționarea piețelor economice interne, politica monetară a statelor care au adoptat moneda euro și politica comercială și de schimb a UE. 

Așadar, statele au oferit UE puteri sporite doar când vine vorba de politici economice comune, iar toate datele disponibile ne arată că aceste politici au fost benefice pentru România, pe parcursul timpului, și au crescut nivelul de trai în țara noastră. 

De asemenea, toate legile sunt dezbătute, respinse sau aprobate de Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși direct de cetățenii statelor membre. România este deci o parte activă și bine reprezentată numeric la luarea deciziilor legislative de la Bruxelles.

Comunicarea UE trebuie să fie mai eficientă, pentru a combate dezinformarea

Conform datelor din cel mai recent eurobarometru realizat de Parlamentul European, putem observa că încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut cu 25% față de momentul aderării. Doar 46% dintre cetățenii români cred că apartenența la UE este un lucru pozitiv, în timp ce media europeană se situează la 63%.

Nu par cele mai încurajatoare cifre, însă discuția este una mult mai nuanțată și există mai multe cauze, cred cei doi experți în dezinformare cu care a discutat Panorama.

„Narațiunile acestea dezinformative și faptul că ele s-au întâlnit în această poveste minunată de iubire cu rețelele sociale a avut, cu siguranță, un efect în această scădere a încrederii. Dar n-aș putea să spun exact cât de mare a fost și nici n-aș vrea să le creăm o aură mai mare decât merită ea în realitate”, spune Simina. 

Nicolae Țîbrigan consideră că politicienii europeni ar putea să facă o treabă mult mai bună când vine vorba de comunicarea cu cetățenii.

„Există mai multe variabile care influențează această atitudine vis-a-vis de instituțiile europene”, consideră Țîbrigan. „Una dintre aceste variabile se referă inclusiv la cât de bine comunică politicienii europeni în raport cu cetățenii. Cum se raportează cetățenii la europarlamentari? Știu ce fac ei acolo și cum le afectează asta viața?”, adaugă el.

„Impactul comunicării din partea UE nu e cel dorit și atunci percepția cetățenilor obișnuiți va fi să fie reticenți față de proiectul european. E nevoie de o comunicare simplă, clară, direct către cetățean, prin care să îi arăți ce înseamnă acest proiect european și cum îi influențează viața. De exemplu, poți să explici, uite podul ăsta a fost făcut din fonduri europene. Că oamenii poate cred că l-a făcut primarul. OK, dar din ce bani? Din fonduri europene”, adaugă Nicolae Țîbrigan.

Pe măsură ce se apropie data de 9 iunie, când vor avea loc în România alegerile europarlamentare, simultan cu cele locale – pentru primari și forurile locale și județene – este de așteptat ca retorica bazată pe dezinformări despre UE să se intensifice.

Material susținut printr-un grant acordat de Uniunea Europeană. Articolul este complet independent editorial, nicio instituție UE nu susține și nu a intervenit în vreun fel asupra informațiilor sau opiniilor pe care le-am prezentat.