Ne-a luat 14 ani, dar...

Cum a reușit România să deschidă o fereastră europeană norocoasă

Computer Hope Guy
Sursa foto: European Parliament

Românii sunt mulți, dar fără putere în guvernul Uniunii Europene și tot mulți, dar considerabil mai influenți în Parlamentul European. Acest paradox are ramificații foarte importante pentru țara noastră – de la legislația europeană pe care trebuie s-o implementăm și care ne afectează viața de zi cu zi și până la statutul nostru de membru UE.

După ce am văzut care ne e puterea în Comisia Europeană și în politica externă a UE, astăzi ne uităm la unul dintre cele mai încurajatoare semne că România și-a găsit, în sfârșit, locul în UE. S-a așezat cel puțin pe unul dintre scaunele pe care e bine să stăm la masa puterii europene.

Concret, căutăm să înțelegem de ce spun experții europeni că țara noastră nu a fost nicicând mai influentă în Parlamentul UE și care e riscul ca această fereastră de oportunitate să ni se trântească în față în viitorul apropiat.

Pentru un bilanț la 14 ani de la aderarea țării noastre la UE, vedeți ACEST ARTICOL. În plus, de AICI  puteți afla cine sunt super-funcționarii români din instituțiile europene.

Eurodeputații români de la vârful Parlamentului Uniunii

Parlamentul European e instituția în care influența românească a crescut cel mai mult de la aderare, cu 14 ani în urmă. 

Pentru prima dată, un român este președintele unui grup politic din Parlamentul European. Grupul pe care-l conduce Dacian Cioloș, Renew Europe, al treilea ca mărime, a devenit repede una dintre principalele forțe din Parlament. Poziționarea la centrul ideologic ajută grupul condus de fostul premier să fie foarte des de partea câștigătoare a negocierilor politice.

De asemenea, există doi români care sunt vicepreședinți de grup politic: Siegfried Mureșan (vicepreședinte al Grupului Popularilor Europeni) și Rovana Plumb (vicepreședinte al grupului Socialiștilor Europeni).

Dacă vă întrebați cât de mult ne ajută, de fapt, această influență pe noi, cei de acasă, gândiți-vă la următorul lucru: Mecanismul de Redresare și de Reziliență, acel instrument prin care România se poate folosi de 30 de miliarde de euro pentru investiții și reforme post-pandemie, a fost coordonat de trei oameni în Parlamentul European, doi dintre ei sunt români. E vorba despre Siegfried Mureșan și de Dragoș Pîslaru.

putere romania in ue

VoteWatch Europe, un think-tank de la Bruxelles care monitorizează de mai bine de un deceniu activitatea instituțiilor europene, a realizat, împreună cu BCW (firmă de consultanță), un index al influenței politice și sociale în Parlamentul European. Cercetarea lor se uită la influența de la fiecare nivel: topul eurodeputaților, care sunt grupurile politice care reușesc să câștige voturile și, de asemenea, care sunt cele mai puternice delegații naționale. Analizează, în același timp, mai multe tipuri de influență: generală, politică, socială sau pe diferite dosare-cheie aflate acum în proces de legiferare.

De la ultimele alegeri europarlamentare, poziția delegației românești din legislativul european s-a îmbunătățit considerabil. Asistăm, de fapt, la un vârf al puterii noastre de a influența legile Uniunii. 

România e pe locul 4 al influenței politice în PE, potrivit raportului VoteWatch. În 2019, era pe locul 7.

Germania, de exemplu, e acum pe locul 8 la acest capitol, iar Belgia, pe 9. Franța e pe 20 (înainte să ne bucurăm prea mult, când tragem linie, marii jucători europeni câștigă ca influență din alte părți, deci nu e cazul să ne vedem mai puternici decât Germania).


Sursa: VoteWatch.eu & ECW Brussels / Metodologie, AICI

„Greu de crezut că vom putea menține acest vârf de influență”

E, de fapt, o fereastră de oportunitate pe care nu e sigur că vom reuși s-o ținem deschisă până la finalul actualei legislaturi europene. Practic, mai avem la dispoziție un an până se renegociază și se reîmpart funcțiile de top din PE, comentează Doru Franțescu, director VoteWatch, pentru Panorama.ro. Este o șansă cum n-am mai avut, de când suntem în UE. 

romania si ue expert
Doru Franțescu, director & co-fondator VoteWatch Europe / sursa: Facebook

„România stă mult mai bine decât stătea în trecut. Este cu siguranță un vârf. Ca să fiu obiectiv, e și greu de crezut că-l vom putea menține. Ca să fim realiști, s-a ajuns aici printr-o combinație norocoasă de factori. Nu va fi ușor să ne menținem aici”, spune expertul român.

Ajutați de dezbinarea altora

Franțescu explică niște motive interesante din culisele acestei afirmări românești în legislativul european: 

„Politica e un joc de indivizi, dar e și un joc de circumstanțe, de numere. Faptul că delegația României e concentrată în grupurile politice mari și de centru îi ajută pe români să ajungă în poziții de potențială influență. Olandezii, de exemplu, care au o delegație aproape ca a noastră, sunt împrăștiați pe la toate grupurile, ceea ce le mai reduce din putere. Ai noștri beneficiază de faptul că sunt concentrați în grupuri mari – PPE, S&D și Renew Europe”. 

Cu alte cuvinte, am început să câștigăm teren datorită fragmentării altor delegații. Delegațiile germană și, mai ales, franceză, spaniolă s-au fragmentat foarte mult. „Comparativ, delegațiile românești au devenit mai mari”

„Efectul Cioloș”

Un alt factor al influenței românești din PE din acest moment e, fără îndoială, „efectul Cioloș”, faptul că, după cum spuneam, pentru prima dată, un român conduce un grup politic influent din PE. „Efectul Cioloș contează mult”, spune Franțescu. 

„Ca să fim cinstiți și cu ceilalți, și înainte deja, delegația națională începuse să urce în mandatul precedent, când se consolidase în PPE și în grupul Socialiștilor. Acum, că a venit și domnul Cioloș, asta a dat un impuls nou potențialului de influență al României în PE”.

E adevărat, nu putem pune actualul nivel de influență românească exclusiv pe seama delegației actuale din Parlamentul European. Chiar VoteWatch a arătat, tot în rapoartele sale, că poziția României se apreciase considerabil la finalul fostei legislaturi europene, adică înainte de alegerile europarlamentare din 2019. 

Doi eurodeputați români în top 10

Deopotrivă important pentru noi e că în top 10 cei mai influenți eurodeputați din actuala legislatură europeană se numără și doi români. E vorba despre Dacian Cioloș și Dragoș Pîslaru. Acesta din urmă a devenit unul dintre cei mai puternici europarlamentari, pentru că a reușit să obțină niște dosare foarte importante. De altfel, tot indexul VoteWatch îl plasează pe Pîslaru pe primul loc la nivel european ca influență politică în PE pe dosare economice.

„Dragoș Pîslaru ocupă o poziție surprinzător de influentă”, comentează același director VoteWatch. „Surprinzător, pentru că e la primul mandat și pentru că vine din zona non-euro și a fost însărcinat cu două rapoarte care se referă la economia europeană și la viitorul zonei euro. În mod normal, nu se acordă astfel de privilegii celor care sunt în afara zonei euro”. 

Dragoș Tudorache (Renew Europe, PLUS) are, de asemenea, un loc foarte important, fiind președintele unei comisii cu mize uriașe, cea de Inteligență Artificială în Era Digitală.

Pentru comparație, în topul influenței din 2017, nu aveam niciun eurodeputat mai sus de locul 32 (Ioan Mircea Pașcu, PSD/S&D). Înainte de Europarlamentarele din 2019, însă, Adina Vălean, actualul comisar al Transporturilor, sărise pe locul 4 ca influență. Restul delegației românești rămăsese la fel de departe în top. 

Paradox: români cu putere în PE, dar nu știu s-o comunice

În vreme ce delegația română stă bine ca influență politică, adică poate avea un cuvânt real de spus cu privire la ce legi se dau în PE, ea stă mult mai prost când vine vorba de influență socială. Aceasta din urmă se referă la puterea pe care eurodeputații români o pot avea în influențarea opiniei publice.

Sursa: VoteWatch.eu & ECW Brussels / Metodologie, AICI

România e pe locul 24 (din 27) ca influență socială la nivel european (Franța e pe locul al treilea, Belgia pe 4, Germania pe 12).

O paranteză interesantă pentru a înțelege unul dintre motivele pentru care România stă atât de prost ca influență socială în PE: metodologic, autorii Indexului Influenței măsoară influența socială în primul rând pe Twitter. Cu excepția câtorva eurodeputați români care e clar țintesc să rămână în universul instituțiilor europene, europarlamentarii noștri sunt cvasi-absenți de pe Twitter. De ce? Pentru că alegătorii români nu sunt acolo. Sunt pe Facebook. E un indicator care ne arată și nivelul ambițiilor eurodeputaților noștri – ne putem da seama cu ușurință cine țintește și alte funcții prin instituțiile europene sau cine vrea să țină de locul pe care a fost ales de românii de acasă.

„Noi am putea zice că oricum românii nu sunt pe Twitter, deci de ce i-ar interesa”, începe să explice Doru Franțescu. „Dar e un handicap, pentru că toată ‘bula bruxelleză’ (ansamblul instituțiilor, funcționarilor de vârf și stakeholderilor, n.red.) e pe Twitter. Cum ai noștri nu sunt acolo, sunt invizibili. Este unul din motivele pentru care europarlamentarii români, în ciuda influenței lor politice și legislative, sunt niște persoane la care stakeholderii se gândesc foarte puțin, mai ales acum, de un an încoace, când se comunică numai digital”.

Chiar și așa, cu un deficit de comunicare strategică la nivel european, România a ajuns, în sfârșit, la un nivel de maturitate al cohortei de europarlamentari, comentează Doru Franțescu. 

Ca toate lucrurile în jocurile politice, influența e trecătoare și rezultatul unui concurs de împrejurări. Ea se câștigă și se pierde și la case mai mari. „Am văzut această influență ducându-se și în jos în cazul altor țări, țări cu tradiție mult mai lungă în Uniunea Europeană, ca Spania, Italia. Italia a fost foarte influentă în mandatul precedent, de exemplu, iar acum influența Italiei s-a dus spectaculos în jos”, mai comentează directorul VoteWatch.

Sursa: VoteWatch.eu & ECW Brussels


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul