Obiectiv SF: 50 de milioane în 2040

De ce nu are aer să crească traficul de pasageri pe aeroporturile din România

Computer Hope Guy
Pasagerii s-au întors pe Aeroporturile din România în 2022. Foto: Alexandra Pandrea/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Traficul aerian din România a reușit după pandemie o recuperare mult mai rapidă decât se așteptau specialiștii. În 2022, pe aeroporturile din România tranzitul de pasageri a depășit 21 de milioane, înregistrând o creștere cu 87,5% față de 2021 și fiind la un pas de cifra record din 2019, de peste 23 de milioane de pasageri. Acest lucru i-a făcut pe decidenții din domeniu să spere că, până în 2040, România va ajunge la un tranzit de 50 de milioane de pasageri.

Cu o infrastructură aeroportuară uzată și cu lipsa unei strategii clare de atragere a turiștilor în România, acest deziderat pare a fi unul extrem de ambițios.

David Ciceo, directorul Aeroportului din Cluj-Napoca și președintele Asociației Aeroporturilor din România (AAR), a explicat că în vara anului 2022 a avut loc o revenire puternică a traficului de pasageri pe aeroporturi, care au depășit chiar cifrele din 2019. „Există potențial foarte mare și estimăm că în anul 2023 vom depăși 24 de milioane de pasageri, iar dacă vorbim de estimări pe termen lung, ne așteptăm ca în anul 2040 aeroporturile din România să înregistreze aproape 50 de milioane de pasageri”, a mai declarat Ciceo.

Nu toată lumea este însă la fel de optimistă. „E o cifră SF, nu știu de ce ar declara asemenea cifre”, spune pentru Panorama Gabriel Bobon, fondatorul site-ului de specialitate boardingpass.ro. „Ar însemna aproape o dublare a traficului actual, ceea ce e super mult pentru infrastructura actuală”.

Chiar dacă pe majoritatea aeroporturilor din țară există planuri de extindere, care vizează construirea unor noi terminale, așa cum se întâmplă la Craiova, Timișoara, Cluj sau Iași, cea mai mare parte a traficului de pasageri din România are loc pe aeroportul din Otopeni. Iar acolo, explică Bobon, planurile de extindere a infrastructurii sunt amânate tocmai până în 2028.

„Va fi greu să ajungi la un trafic de 25 de milioane de pasageri pe București, unde ar trebui dublat pentru ca traficul să ajungă la cota de 40-50 de milioane de pasageri”, arată Gabriel Bobon, pentru Panorama.

pasageri aeroport

Turismul, singura șansă pentru o creștere sustenabilă a numărului de pasageri pe aeroporturi

Pe lângă infrastructura precară a aeroporturilor, un alt motiv pentru care sunt mici șanse să se ajungă la cifra visată de oficialii români este faptul că piața pentru transportul aerian din România este la saturație.

„La Suceava, de exemplu, unde s-au bătut RyanAir și WizzAir, RyanAir pleacă pentru că nu e piață. Avem loc doar de o companie per aeroport. Acum o să vină RyanAir la Cluj. Unii spun că se va stimula piața, dar mai degrabă vin acolo să ia o cotă din piața lui Wizz. Acolo unde s-a demonstrat că e cât de cât cerere, s-a acoperit piața”, a mai explicat fondatorul boardingpass.ro.

Singura șansă pentru ca România să poată visa în mod realist la cifrele expuse de directorul aeroporturilor ar fi ca țara noastră să devină cu adevărat o destinație de turism. Pentru acest lucru ar trebui însă o strategie comună, discutată între autoritățile centrale, agenții de turism și cele din domeniul aeronautic, care deocamdată nu există.

Până când acest lucru va exista, România doar va avea tranzit aerian format din „turismul de outbound”, adică cetățeni români care pleacă în străinătate.

Aeroportul din Otopeni, motorul gripat al infrastructurii aeriene din România

Pentru a putea dubla numărul pasagerilor care tranzitează România, atunci și aeroportul „Henri Coandă”, cel mai mare aeroport din România, ar trebui să își crească cifra de pasageri considerabil.

„M-am uitat la aeroportul din Atena, care e o destinație turistică importantă, și acolo sunt 20 și ceva milioane de pasageri pe an. Noi la cifra asta ar trebui să ajungem pe Otopeni, dacă vrem să ajungem la cele 50 de milioane. E cam imposibil de realizat, cel puțin într-un timp atât de scurt”, consideră Gabriel Bobon.

Aeroportul Otopeni ar trebui în primul rând să își ducă la bun sfârșit lucrările de extindere. Iar pe cel mai mare aeroport din România lucrurile se mișcă extrem de greu.

„Avem scenariul de la Iași, unde lucrurile se mișcă într-un ritm destul de galopant, să zic așa. Dar la Otopeni, fondurile vor veni din resurse proprii, credite. Nu o să fie nicio presiune pe ei să se grăbească și o să dureze. A fost și renovarea pistei, cea de la nord de terminal, care a durat un an și ceva, ceea ce e enorm de mult. La Otopeni, sunt câteva proiecte în stand-by: reabilitarea pistei 1, plus extinderea platformei, cu 4 locuri noi de parcare, blocat de ani de zile. Abia acum încep să se miște din nou, și nu e ceva super sofisticat în ceea ce privește construcția. Astea sunt niște indicii cu privire la viteza cu care se întâmplă lucruri la Otopeni”, mai arată Bobon, care urmărește tot ce mișcă în industria transporturilor aeriene.

În 2022, Aeroportul Otopeni a avut o creștere de 82,2% față de 2021, ajungând la 12.591.905 pasageri. Față de anul record 2019, au fost însă cu 2.112.471 de pasageri mai puțini, mai arată datele oficiale ale AAR.

Aeroportul din Băneasa, un muzeu care așteaptă cursele și pasagerii

Una dintre marile realizări cu care s-au lăudat politicienii în materie de infrastructură aeriană este renovarea Aeroportului Băneasa, unul dintre cele mai vechi din Europa. Investiția de 13 milioane de euro, despre care Panorama a mai scris, nu a atras însă nicio companie aeriană pentru curse regulate. În continuare Băneasa a rămas un aeroport doar pentru cursele private și rareori curse charter, adunând doar 9.624 de pasageri, mult sub așteptările autorităților.

Printre problemele identificate pe Băneasa de specialistul consultat de Panorama se numără lipsa staff-ului specializat în ground handling, lipsa unor conexiuni pe același aeroport cu alte companii aeriene. Sau pur și simplu lucruri de detaliu, precum ghișeele de check-in foarte puține, lipsa unor săli de conferință pentru echipaje și chiar și lipsa parcărilor pentru pasageri.

Gabriel Bobon spune că șefii de companii aeriene cu care a vorbit și-au exprimat nemulțumirile legate de facilitățile oferite de Aeroportul Băneasa. De asemenea, sunt îngrijorări că suprapunerea mai multor companii pe Băneasa ar face ca aeroportul să nu poată să proceseze pasagerii. Infrastructura aeroportului proaspăt renovat lasă de dorit.

„Unul dintre manageri mi-a mai spus că la aeroportul din Băneasa nici nu există acele săli de conferință mici, unde echipajele să își facă briefing-ul înainte de zbor. Or, pentru ei, acest lucru e o problemă, pentru că ar trebui ca echipajele să își facă brief-ul pe Otopeni și apoi să vină la Băneasa. De asemenea, o altă problemă este că nu poți face conexiuni cu alte companii partenere și ar trebui să transferi pasagerii pe ground, din Otopeni în Băneasa. Din acest motiv, nu va putea nici măcar TAROM să facă transfer de pe o cursă pe alta”, a mai explicat Gabriel Bobon, pentru Panorama.

Aeroportul din Brașov urmează să fie în sfârșit inaugurat

Noul Aeroport din Brașov pare a fi asul din mânecă, pe care mizează oficialii români în ceea ce privește creșterea numărului pasagerilor. Acesta ar urma să fie lansat pe 15 iunie, după ani de întârzieri. Specialiștii sunt însă reținuți în ceea ce privește numărul de pasageri care vor tranzita noul aeroport, în special din pricina apropierii sale de alte două aeroporturi importante: cel din Sibiu și cel din București-Otopeni.

„E foarte probabil să ia o bucată din traficul de la Sibiu, dacă ne uităm exclusiv la turiști. Dar sincer să fiu, sunt puțin sceptic în privința aeroportul de la Brașov, pentru că vor fi trei aeroporturi mari într-un spațiu extrem de restrâns și într-o piață nu prea mare. Și atunci nu o să se formeze acea clientelă care să permită companiilor aeriene să lanseze 3-5 zboruri pe săptămână pe o rută, ca să ofere flexibilitate, iar lumea o să aleagă în continuare București sau Sibiu. De asemenea, turismul de la Brașov nu înseamnă doar partea de nord a Văii Prahovei, ci și alte stațiuni în care poți ajunge mai repede din București, deci nu e neapărat nevoie să zbori pe Brașov”, a explicat fondatorul boardingpass.ro.

Misterul aeroportului-fantomă din Tulcea

Pe ultimul loc în clasamentul traficului de pasageri de pe aeroporturile din România este enigmaticul aeroport din Tulcea. Acolo unde în 2022 au aterizat doar 360 de pasageri. Aeroportul din Tulcea a beneficiat de un ajutor masiv la sfârșitul anului 2021, din partea ministerului Dezvoltării, de 3,3 milioane lei.

De asemenea, la fel ca Băneasa, aeroportul va beneficia și de renovări în valoare de 180 de milioane de lei, bani europeni. Cu toate acestea, nimic nu se întâmplă pe „Delta Dunării”. Nici la Constanța nu se întâmplă lucruri impresionante. Aeroportul Mihail Kogălniceanu a avut în 2022 numai 78.713 pasageri, o cifră infimă, spre dezamăgirea specialiștilor.

„Erau programate niște chartere pe Tulcea, dar au fost anulate. Delta Dunării e un obiectiv turistic super, unic în Europa, dar nu știu de ce nu o putem promova, să facem o strategie de turism corespunzătoare. Dacă ne uităm la cele două aeroporturi din Bulgaria, care au milioane de pasageri în fiecare vară… Au chartere săptămânale cu turiști din Iran în Varna, cu avioane mari de 300 de pasageri. Plus au din UK, Germania și o grămadă de alte țări. La noi, la malul Mării Negre, avem un zbor pe săptămână de la Londra, trei din Istanbul și cam atât”, arată Gabriel Bobon cum stă situația pe aeroporturile din cele mai frecventate zone turistice din România.

Cu atâtea semnale și precedente negative, e greu de crezut că cifrele bombastice de trafic de pasageri, prezentate de autorități, pot fi atinse, dacă lucrurile merg în același ritm. Până în 2040, însă, pare destul timp chiar și pentru stilul de lucru al autorităților din România.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x