Gene-evantai, buze pline, sâni ca pe TikTok: realitatea urâtă a unei frumuseți toxice
E dimineață, într-un metrou din București. O tânără de 20 și ceva de ani își verifică selfie-ul pe ecran: buze pline, gene lungi, sprâncene desenate perfect. La mâna în care ține telefonul, unghii lungi, în formă de migdală, cu model „în trend” de pe TikTok. Te uiți în jur și scena se repetă: de la „editările” făcute chipului, la sâni foarte plini, talie de viespe și posterior-„piersică”, vedem că ceea ce odinioară erau mai degrabă filtre pe social media sau himere promovate de influenceri în online a ajuns acum standard de frumusețe în offline. Inclusiv pentru adolescente.
În urmă cu câțiva ani, schimbarea începea ca o joacă și cu un filtru: pielea netezită, nasul „corectat”, bărbia alungită. Un joc vizual care rămânea în telefon. Azi, standardul dictat de social media s-a mutat în viața reală. Pentru a-l atinge, există o listă tot mai lungă de proceduri rapide: injecții cu acid hialuronic sau botox, epilare definitivă, tatuaje cosmetice, unghii cu gel „rezistente patru săptămâni”, seruri „anti-aging” și suplimente-minune promovate de persoane fără pregătire medicală.
Deși fiecare decadă are standardele ei de frumusețe, e o diferență între era blugilor cu talie extrem de joasă ori a sprâncenelor hiper-pensate și cea a substanțelor pe care ajungi să ți le injectezi compulsiv în față, chiar și înainte de majorat, fără să știi la ce pericole te expui.
Piața acestor iluzii e în plină expansiune. Doar în România, segmentul fillerelor cu acid hialuronic este estimat să ajungă la aproape 9 milioane de dolari până în 2029, potrivit unui studiu realizat de Fortune Business Insights.
Sursa: Fortune Business Insights
Lista promisiunilor e infinită, dar problema reală nu e numărul lor, ci iluzia că perfecțiunea e posibilă, dacă urmezi rețeta corectă.
Ai doar un minut? Poți sări direct la ce te interesează:
Frumusețe algoritmică: un standard care nu există
Că algoritmii platformelor sociale modelează standardele estetice o arată și studiul „Algorithmic Beauty”, publicat în JDD (Journal of Drugs in Dermatology) în 2024. Faptul că ne trecem zilnic viața printr-un filtru virtual ne afectează și viața reală.
Suntem expuși la imagini editate sau idealizate în mod constant, iar această frecvență creează un sentiment de familiaritate. Familiaritatea normalizează ceea ce vedem. Așa poți ajunge să-ți dorești să „corectezi” anumite caracteristici fizice prin proceduri estetice, pentru că nu se înscriu în normele pe care le internalizezi din conținutul online consumat.
Algoritmii nu reflectă și modelează doar preferințele utilizatorilor, ci contribuie la crearea unui „loop” în care suntem hrăniți constant cu un tip de conținut care pare perfect, provocând astfel nesiguranță de sine, comparație socială, nesiguranță și presiunea de a ne conforma unui standard nerealist, potrivit studiului amintit.
Se creează și iluzia că „perfecțiunea” există și este accesibilă tuturor – când, de fapt, este adesea construită artificial.
Când frumusețea devină hâdă: val de „accidente” estetice
În Statele Unite ale Americii, reality show-ul Botched documentează cazurile unor pacienți care doresc să își „repare” procedurile estetice eșuate și arată, astfel, consecințele grave pe care le pot avea astfel de intervenții.
În România, emisiuni de divertisment reality show precum Insula Iubirii prezintă subiectul operațiilor estetice ca un lucru firesc, concurenții vorbesc fără perdea despre intervențiile pe care și le-au făcut, inclusiv despre implanturi mamare nereușite. Își compară procedurile de lifting, liposucție sau multiple augmentări cu acid hialuronic și discută despre câte dintre ele au fost un eșec.
Și deși ele sunt principalele cliente sau, după caz, victime ale șarlatanilor din industria frumuseții, în goana după noile standarde nu sunt doar femeile. În ultimii ani, și procedurile pentru bărbați au crescut într-un ritm accelerat: de la implanturi pectorale și definire mandibulară cu fillere, la liposculptura cunoscută drept „ab-etching” sau liposucție ultra high-definition, care conturează un „six-pack” perfect, indiferent de masa musculară reală. În Brazilia, numărul acestor tipuri de liposucție a crescut cu 46% în doar câțiva ani, potrivit unei analize a Washington Post. Brazilia rămâne în topul țărilor în calitate de lider al chirurgiei estetice, iar societatea nu privește acest lucru ca pe o stigmă. Dimpotrivă: să apelezi la bisturiu este adesea un motiv de mândrie.
Și acolo, ca și în România, vedetele susțin și promovează intervențiile în social media, vorbind rareori sau deloc despre efectele adverse și costurile de toate felurile.
În spatele acestei normalizări, însă, există și o realitate mai puțin „instagramabilă”. Pentru fiecare concurent al unui show care își etalează buzele augmentate sau noul contur al feței, există femei și bărbați care, urmând același drum, ajung nu pe platourile de televiziune, ci în secțiile de chirurgie plastică reconstructivă.
Dincolo de cabinetele autorizate și clinici luxoase, există și o piață paralelă, ascunsă privirii publice, unde intervențiile sunt făcute rapid, ieftin și periculos.
O investigație HotNews din 2023 a arătat că în România, deși legea prevede clar că injecțiile cu acid hialuronic și botox sunt proceduri medicale minim invazive ce pot fi efectuate doar de medici specializați, în anumite cazuri, realitatea arată altfel.
Persoane fără pregătire medicală fac aceste intervenții „la negru”, în apartamente sau saloane improvizate, fără autorizație sanitară, folosind substanțe de proveniență incertă, cumpărate online, după cum a arătat și Digi24. Consecințele sunt deseori dramatice: infecții, cicatrici permanente sau asimetrii ireversibile.
Potrivit Asociației Chirurgilor Plasticieni din România (A.C.P.R.), injecțiile cu acid hialuronic, toxină botulinică sau alte proceduri estetice minim invazive pot fi realizate doar de medici cu aviz de liberă practică, înscriși în Colegiul Medicilor din România. Ei trebuie să aibă specialitatea prevăzută în curriculumul Ministerului Sănătății sau o specialitate conexă care include aceste tehnici.
- Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă – rezidențiat șase ani, pregătire completă în corecții estetice.
- Dermato-venerologie – include fillere și toxină botulinică.
- Oto-rino-laringologie (ORL) – chirurgie estetică și reconstructivă cervico-facială.
- Chirurgie oro-maxilo-facială – intervenții estetice și reconstructive faciale.
- Oftalmologie – chirurgie estetică oculară și perioculară.
- Locația trebuie să fie autorizată și avizată sanitar.
- Medicul trebuie să fie asigurat pentru specialitatea respectivă.
- Nu sunt recunoscute cursurile scurte, masteratele sau trainingurile private ca echivalent de specialitate.
Cum stă treaba în alte țări?
Dacă în România legea stabilește clar că injecțiile cu acid hialuronic sau toxină botulinică (botox) fac parte din actul medical și trebuie să fie realizate doar de medici cu specializare recunoscută, într-o țară ca Germania, de pildă, cadrul e și mai strict reglementat – cel puțin pe hârtie.
În Germania, niciun cosmetician, tehnician de înfrumusețare și nici măcar un asistent medical nu are voie să injecteze Botox sau alte substanțe care intră în categoria medicamentelor cu prescripție.
Un caz aparte îl reprezintă Heilpraktiker-ii — practicieni non-medicali cu o licență specială germană. Chiar și aceștia, deși pot face anumite proceduri invazive, nu au voie să administreze Botox, deoarece este un medicament eliberat doar pe bază de rețetă.
În practică însă, fenomenul injecțiilor ilegale cu Botox și fillere este în creștere și în această țară, ca în mare parte din Europa. O investigație recentă a postului public ARD a documentat zeci de oferte pe rețelele sociale pentru proceduri la preț redus, multe realizate în apartamente, saloane de cosmetică sau chiar la domiciliul clientului.
În unele cazuri, „specialiștii” erau Heilpraktiker care se promovau că au dreptul de injectare, iar în alte cazuri, persoane fără nicio calificare. Într-unul din experimentele sub acoperire, reporterii ARD au putut face injecții cu Botox chiar și fără să-i întrebe cineva despre vârstă sau istoricul medical. Într-un alt caz, un minor de 16 ani a fost acceptat pentru procedură, deși legea pentru protecția minorilor spune că nu se pot efectua proceduri estetice fără acord parental.
Societatea Germană pentru Chirurgie Estetică și Plastică (DGÄPC) avertizează că injectările realizate de persoane necalificate pot provoca de la infecții severe până la paralizii temporare sau chiar permanente ale mușchilor faciali, probleme de masticație, tulburări de vedere sau chiar dificultăți de respirație.
Statisticile DGÄP pentru 2022-2023 au arătat o scădere semnificativă a procedurilor botox și filler realizate în cabinete specializate, o tendință clară de trecere către ofertele „alternative” și implicit mai ieftine. În același timp, potrivit statisticilor, aproape jumătate dintre pacienții sub 30 de ani nu pot face distincția între un medic specialist și un „beauty-doctor” fără calificări oficiale.
Pe hârtie, deci, legea delimitează clar cine are voie să injecteze și în ce condiții, atât în România, cât și în Germania.
În realitate însă, dincolo de clinici autorizate, există o lume a saloanelor, apartamentelor și ofertelor „la negru”, unde trendurile online devin cereri reale, iar frumusețea se negociază uneori cu prețul sănătății.
Povești din salon
Claudia Carpine este tehnician de unghii de peste 10 ani și trainer în domeniu de patru. Are un salon în Nuremberg, Germania, unde predă cursuri pentru viitori tehnicieni. Observă, din această perspectivă, cum se schimbă raportarea femeilor la ce e azi frumusețea:
„Tinerele își doresc acele unghii perfecte pe care le văd pe rețelele de socializare. Ele vor tot ce e nou, tot ce e în trend, dar nu țin cont dacă unghia lor naturală permite forma sau lungimea respectivă”.
Românca punctează că nu toate dorințele clientelor pot sau ar trebui să fie îndeplinite, mai ales atunci când sănătatea unghiei este pusă în pericol. „Este datoria mea, ca tehnician, să le explic că ceea ce își doresc poate fi nesănătos pentru unghia naturală. Pe lângă faptul că unghiile trebuie să fie estetice, ele trebuie în primul rând să fie sănătoase”.
Unghiile fragilizate, reacțiile alergice sau infecțiile provocate de produse aplicate greșit sunt efecte tot mai des întâlnite în saloane. „Am avut cazuri de onicoliză – desprinderea patului unghial – la cliente care veneau din alte saloane, lucrate de persoane fără experiență sau care au învățat de pe YouTube. Când le explic riscurile, cele mai multe reacționează pozitiv. Sunt fericite că cineva le spune sincer ce se poate întâmpla”, spune tehniciana.
Presiunea social media se simte diferit în funcție de vârstă, adaugă ea:
Însă ceea ce pentru o adolescentă sau o tânără pare o simplă alegere estetică se poate transforma, în lipsa unei informări reale, într-o problemă de sănătate. „Odată cu dezvoltarea acestor materiale și a trendurilor noi, au apărut și probleme medicale. Dacă nu respectăm timpii de polimerizare sau nu sigilăm corect unghia, poate apărea pseudomonas, adică unghia verde. care apare în lipsa igienei și a unei tehnici corecte”.
Servicii la domiciliu
În România, activitățile from home, de cele mai multe ori neautorizate și fără certificare, nu apar în datele oficiale și rămân necunoscute din punct de vedere statistic. Totuși, pe rețelele sociale sunt mereu foarte multe anunțuri care oferă servicii de manichiură „la domiciliu”.
Ordinul Nr. 1648/2024, publicat în Monitorul Oficial pe 10 aprilie 2024, descrie clar normele de igienă pentru saloanele de înfrumusețare și clarifică cine și în ce mod poate presta aceste servicii.
- Manichiura și pedichiura pot fi realizate exclusiv de tehnicieni sau manichiuristei cu curs acreditat; practicarea fără certificare este considerată ilegală.
- Un salon trebuie să aibă: zonă de așteptare, post de lucru pentru manichiură/pedichiură, chiuvetă cu apă caldă și rece, spațiu separat pentru sterilizare și depozitare a instrumentelor curate, toate ușor de igienizat și bine delimitate.
- Toate instrumentele reutilizabile se sterilizează într-o zonă dedicată; materialele de unică folosință nu pot fi refolosite.
- Operatorul și clienta trebuie să se spele și dezinfecteze pe mâini; unghiile și pielea sunt examinate înainte de procedură; se lucrează doar cu produse autorizate. În caz de leziuni, manichiura se amână.
- Pilele, pensetele și tăvile se curăță după fiecare clientă. Pentru pedichiură, bazinele se folosesc doar cu folii de unică folosință.
- Tehnicienii nu pot realiza intervenții cu potențial medical (ex. proceduri invazive). Acestea sunt permise doar în unități medicale specializate.
Sursa: Ordinul Nr. 1648/2024
Algoritmul din bucătărie
Dacă în saloanele de înfrumusețare, rețelele sociale ne dictează trendurile cu privire la forma și modelul unghiilor ori al genelor și sprâncenelor, în bucătărie, algoritmul decide de multe ori și ce punem în gură.
Dietele virale, de la fasting prelungit la detoxuri cu sucuri, promit rezultate rapide, dar pot lăsa în urmă dezechilibre greu de reparat.
„Astăzi, nu avem o problemă cu scăderea în greutate, ci cu menținerea pe termen lung. Aici, majoritatea dietelor intens promovate dau greș”, spune nutriționista Andra Spatar. „Dietele ne predispun la carențe de macro și micronutrienți, iar cel mai frecvent, declanșează tulburări de comportament alimentar”.
Un alt element esențial, adaugă ea, este aportul de fibre. „În România consumăm fibre mult sub recomandările oficiale. Prezente în alimentele vegetale, fibrele sunt vitale pentru digestie, microbiom și prevenția unor boli metabolice și cardiovasculare. Diversitatea alimentară și gătitul acasă, de la zero, fac parte din aceeași ecuație”.
Dar tentația rezultatelor rapide rămâne. „E normal să îți dorești să scapi cât mai repede de ceea ce îți provoacă disconfort. Dar kilogramele nu s-au pus peste noapte. Slăbirea e o călătorie lungă, care poate fi plăcută și sustenabilă, mai ales dacă ai pe cineva care să te îndrume”.
În fața standardelor nerealiste promovate online, răbdarea și empatia devin antidot. „Le explic cu calm că social media e jobul influencerilor. Conținutul lor e atent construit și editat. Un clip de un minut poate însemna cinci ore de muncă pentru a părea «natural»”.
Nutriționista subliniază că restricțiile alimentare extreme, chiar și dacă aparent sunt „eficiente” pe termen scurt, pot duce rapid la frustrări și carențe majore.
Un exemplu de regim considerat adesea „firesc”, dar complet greșit din punct de vedere nutrițional, spune ea, este dieta disociată.
De altfel, pierderea masei musculare este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale dietelor populare, explică ea, „pentru că multe impun și o restricție proteică. Masa musculară e depozitul de proteine al organismului. Dacă nu mâncăm suficiente proteine zilnic, luăm din depozite, adică din mușchi. E ultimul lucru pe care ni-l dorim”.
Suplimentele, de a căror promovare ne lovim peste tot, nu au dovedit nici ele că sunt soluția miraculoasă la toate of-urile corpului. „Există o varietate uriașă de suplimente anti-aging și de slăbire, dar efectele lor nu sunt pe deplin cunoscute. Legea e permisivă, nu avem un control riguros asupra ingredientelor. În aceste condiții, factorii cheie rămân stilul de viață: alimentația, sportul, somnul, gestionarea stresului”.
Când vine vorba de ce ar trebui să facem, răspunsul e mai simplu decât pare în clipurile cu rețete-minune pe care le tot salvăm: bugetul caloric adaptat fiecărei persoane, aport suficient de proteine și fibre, diversitate alimentară și mâncare gătită acasă. „Dacă suntem atenți la aceste aspecte, sănătatea și compoziția corporală se vor îmbunătăți considerabil”, ne asigură nutriționista.
Victimele trendurilor
Frumusețea este promovată acum prin modificări estetice ca standard, iar în spatele acestei false promisiuni de perfecțiune există o industrie care profită de pe urma nesiguranțelor și complexelor noastre.
Date recente arată că proceduri precum liposucția, abdominoplastia, augumentarea sânilor sau a feselor se află în topul celor mai litigioase intervenții: embolii, infecții și rupturi de implant sunt printre cele mai frecvente complicații în rapoartele medico-legale, iar victoriile în instanță sunt între 20% și 40% din cazuri, mai ales când documentația este incompletă.
Deși normele de frumusețe s-au schimbat mereu, algoritmii par acum să știe ce ne „lipsește” și decid ce vedem. Între filtre, promisiuni și proceduri, e ușor să uităm ce contează cu adevărat. Nu este vorba despre a respinge ideea de „a arăta bine”, ci despre a înțelege riscurile la care ne expunem când alergăm după o perfecțiune iluzorie de pe un ecran.
Un pas înainte ar fi să alegem conștient propria noastră versiune de bine. Poate că singurul „trend” care merită cu adevărat urmat este acela de a ne întreba nu doar cum arătăm, ci și cât de bine ne simțim în pielea noastră.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
