Problema unuia, oportunitatea altuia

Afacerea Airbnb se împiedică tot mai mult de „turistofobie”. În România, abia a început să crească

Computer Hope Guy
În unele cartiere din Barcelona, turiștii sunt invitați să plece înapoi acasă/ Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Peste 1.165.523 de turiști străini s-au cazat pe plaiurile mioritice în primele șapte luni ale acestui an. Cu precădere ne vizitează italienii, germanii, israelienii și americanii, atrași în special nu doar de Capitală, ci și de zonele montane sau cele din preajma Deltei Dunării.

În luna iunie, 10% din turiștii care ne-au vizitat țara s-au cazat în regim Airbnb, adică 121.753 de persoane, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Mai mult, platforma americană de închiriere de locuințe pe termen scurt a ajuns anul trecut la valoarea de 200 de milioane de dolari pe piața locală, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vorbind în proiectul de „Strategie Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului”, publicat în august 2023, despre 15.000 de proprietăți oferite spre închiriere în cadrul Airbnb:

Economia colaborativă a devenit din ce în ce mai mult un fenomen care influențează turismul românesc. Spre exemplu, după cum indică statisticile online, România este prezentă cu aproximativ 15.000 proprietăți oferite spre închiriere în cadrul portalului Airbnb. Dintre acestea, circa un sfert (3.910 proprietăți în primul trimestru din 2022) sunt situate în municipiul București”.

  1. Recent, municipalitățile Florenței și New York-ului au hotărât să limiteze Airbnb-ul, sperând la o îmbunătățire a calității stilului de viață al localnicilor. În orașul lui Dante Aligheri, legea ar urma să intre în vigoare începând din noiembrie, restricția ținând în primul rând de centrul istoric. Turiștii nu vor mai avea la dispoziție Airbnb-uri în inima Florenței, care este de altfel și obiectiv UNESCO. 

  2. La New York, toate gazdele care au acum Airbnb-uri trebuie să se înregistreze la primărie și pot închiria pe termen scurt numai dacă sunt prezenți în locuință pe perioada șederii turistului. De asemenea, sunt permiși doar doi oaspeți pe unitate de cazare.                
  3. În tabăra opusă municipalității se află gazdele – care adesea se folosesc de veniturile obținute din închirieri pentru a-și plăti ipoteca – și, desigur, Airbnb, care a dat în judecată orașul New York, în luna iunie. Demersul a picat în instanță.

    Orașul trimite un mesaj clar că nu sunt bineveniți către milioanele de potențiali vizitatori care acum vor avea mai puține opțiuni de cazare când vizitează New York”, a comentat Theo Yedinsky, global policy director al Airbnb pentru The Wire.

  4. În prezent, în Barcelona, gazdele au voie să închirieze o cameră pentru cel puțin 31 de zile, pentru un număr mai mic de zile fiind necesară obținerea unui permis special.  Gazdele care încalcă regulile instituite de primărie riscă sancțiuni, sub formă de amenzi care încep de la 6.000 de euro.

  5.  În România, avem teoria, dar ne lipsește practica. Există un ordin publicat în martie, anul trecut, în Monitorul Oficial, care stabilește că cei care închiriază proprietăți în regim hotelier trebuie să aibă un certificat de clasificare din partea Ministerului Turismului. Prin asta este vizată reducerea concurenței neloiale, respectiv a „turismului la negru”. În practică, ce i-ar obliga pe proprietari să facă pașii legali ar fi vecinii, ministerul solicitând inclusiv acordul din partea acestora pentru a elibera certificatul.

Capitala este, de altfel, principala atracție turistică a României, și, în timp ce la noi Airbnb-ul se dezvoltă și crește, pentru că nu avem încă „exces” de turiști, alte orașe din Europa, dar și din lumea mai largă, au început să impună restricții severe platformei. Totul, în speranța diminuării supra-turismului, care are consecințe nefaste asupra orașelor ca obiecte de patrimoniu, dar și a stilului de viață al cetățenilor.

Între îndestularea economică și protejarea patrimoniului

Recent, municipalitățile Florenței și New York-ului au hotărât să limiteze Airbnb-ul, sperând la o îmbunătățire a calității stilului de viață al localnicilor.

În orașul lui Dante Aligheri, legea ar urma să intre în vigoare începând din noiembrie, restricția ținând în primul rând de centrul istoric. Turiștii nu vor mai avea la dispoziție Airbnb-uri în inima Florenței, care este de altfel și obiectiv UNESCO. La schimb, autoritățile le promit gazdelor care își pierd astfel o sursă de venit că le reduc taxele timp de trei ani dacă își re-înregistrează apartamentele pentru închiriere pe termen lung. Se încearcă astfel, spune primarul, conservarea Florenței pentru generațiile viitoare.

„Nu putem să ne împăcăm cu felul în care se schimbă centrul vechi, și avem multe probleme cu localnici care nu pot găsi un apartament de închiriat. În fața lipsei de acțiune a guvernului și parlamentului, suntem obligați să luăm măsuri pentru limitarea urgenței sociale”, a explicat Dario Nardella, primarul Florenței, conform Dip Tourism Portal.

Peste ocean, în miezul „marelui măr”, a intrat recent în vigoare o lege mult mai dură decât ce urmează să facă florentinii. La New York, toate gazdele care au acum Airbnb-uri trebuie să se înregistreze la primărie și pot închiria pe termen scurt numai dacă sunt prezenți în locuință pe perioada șederii turistului. De asemenea, sunt permiși doar doi oaspeți pe unitate de cazare.

În tabăra opusă municipalității se află gazdele – care adesea se folosesc de veniturile obținute din închirieri pentru a-și plăti ipoteca – și, desigur, Airbnb, care a dat în judecată orașul New York, în luna iunie. Demersul a picat în instanță.

„E o lovitură pentru economia turistică și pentru miile de newyorkezi și micile afaceri din cartierele mărginașe care se bazează pe dolarii obținuți din turism pentru a se descurca. Orașul trimite un mesaj clar că nu sunt bineveniți către milioanele de potențiali vizitatori care acum vor avea mai puține opțiuni de cazare când vizitează New York”, a comentat Theo Yedinsky, global policy director al Airbnb pentru The Wire.

Barcelona, primul oraș european anti-Airbnb

În 2021, Barcelona devenea primul oraș din Europa care interzicea închirierea de camere private pe termen scurt, amintește Euronews. Totul, sub supervizarea primarului Ada Colau, politician de stânga axat pe acțiuni care să limiteze impactul turismului asupra orașului, precum interzicerea construirii de noi hoteluri în centru sau introducerea de reguli stricte pentru magazinele de suveniruri și alte afaceri dedicate turiștilor.

În prezent, în Barcelona, gazdele au voie să închirieze o cameră pentru cel puțin 31 de zile, pentru un număr mai mic de zile fiind necesară obținerea unui permis special. Procesul nu este unul tratat superficial de autorități, ba dimpotrivă. În primul rând, în calitate de gazdă, trebuie să depui un certificat de ocupare, apoi să-ți declari proprietatea ca una dedicată turiștilor. Urmează o inspecție a locuinței pe care vrei s-o închiriezi.

Gazdele care încalcă regulile instituite de primărie riscă sancțiuni, sub formă de amenzi care încep de la 6.000 de euro.

În timp ce unele gazde rămân astfel fără o sursă importantă de venit, așa cum menționam în cazul New York-ului, pentru a acoperi investiții imobiliare și a plăti rate, cealaltă față a monedei este că marea majoritate a localnicilor ajunge să aibă de suferit. Studiile rată că un aflux de închirieri pe termen scurt duce în timp și la creșterea chiriilor normale. Mai ales dacă trăiești în orașe mari precum Barcelona sau New York, unde, „la un moment dat, erau mai multe anunțuri de închiriere tip Airbnb decât de închiriere de apartamente (pe termen lung, n.r.)”, după cum explica pentru The Money. Jorge Gonzalez-Hermoso, cercetător la Urban Institute din Washington, specializat în cercetări economice și sociale.

„În Barcelona s-a dat o lege prin care practic, tu, ca proprietar, nu mai poți să-ți iei licență pentru a închiria apartamentul ca Airbnb. Singura modalitate prin care o poți obține e să ți-o vândă altul care o are deja. Asta s-a întâmplat pentru că în Barcelona e o problemă mare cu locuirea, nu ai suficiente locuințe, chiriile sunt foarte scumpe, deci partea cu Airbnb-urile afectează localnicii. Dacă tu vrei să locuiești în Barcelona, te uiți cu atenție dacă blocul în care vei sta nu are Airbnb-uri, pentru că ele înseamnă turiști care poate vor să petreacă, când tu poate muncești acolo și vrei să te odihnești noaptea. Nu vrei să ai de-a face cu petrecăreți sau alte situații aferente”, explică, pentru Panorama, Florinela Iosip, stabilită în orașul lui Gaudi de peste un an.

„Tourist, go home!”

Așadar, părerile față de restricțiile impuse de primării economiei Airbnb sunt împărțite între gazde, care se bazează pe veniturile din închirierile pe termen scurt, și localnici, care adesea sunt agasați de turiști și care simt că stilul lor de viață nu mai e realist, pe acest fond citadin în care comercialul conduce tot.

În centrul acestei ofensive de a schimba economia turismului, lăsată multă vreme să se dezvolte în voie, stă conceptul de „turistofobie” sau „turismofobie”, arată Florinela Iosip. Sunt termeni de care românca a auzit prima oară când s-a mutat în Spania. Intuitiv, este vorba aici de sentimentul localnicilor față de saturația turistică, unul de respingere față de modelul turistic.

„În Gracia, un cartier mai hipsterish, cu multe magazinașe mici și plin de tineret, o să vezi clădiri pe care scrie «Tourist, go home!», în ideea că da, sunt prea mulți, ceea ce automat duce la scumpirea stilului de viață. Și nu e o exagerare. De exemplu, eu știu o familie de catalani care s-a mutat în afara orașului pentru că nu se mai descurcau cu banii și pentru ei devenise și cam obositor să trăiască în Barcelona. Mai ales dacă ai trecut de o vârstă, poate ai și copii, vrei o viață liniștită”, mai spune Florinela Iosip.

Asta susțin și spanioli în diverse cercetări, printre care și Lydia Millan Sanchez, într-o lucrare dedicată fobiei față de turism, unde punctează că în Barcelona, „la fel ca în Veneția, în unele cartiere sunt mai mulți turiști decât rezidenți, iar creșterea prețurilor de închiriere a locuințelor îi determină pe locuitori să părăsească orașul”.

Mulți catalani spun că, de când a apărut Airbnb, chiriile au crescut cu până la 50%, după cum scrie The Guardian. Și, dincolo de testarea nervilor catalanilor, aceștia se confruntă și cu metamorfozarea acută a business-urilor din unele cartiere. În Sant Pere, de pildă, „în ultimul deceniu, au apărut două hoteluri, șase stații dedicate manichiurii și pedichiurii, patru restaurante în care localnicii nu-și permit să mănânce, două magazine de luat pizza la pachet, un magazin care vinde produse din canabis, un juice bar și un magazin care vinde serviete”. Ce s-a închis? Ei bine, lucruri mai utile pentru localnici și mai accesibile, precum vânzători de legume, un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbați, unul de lenjerie, o brutărie, un magazin de delicatese și o cooperativă de închiriere video.

Românii sunt departe de astfel de supărări, ba chiar acuzăm proasta promovare a brandului de țară în străinptate. Totuși, în primele trei luni ale acestui an, proprietățile Airbnb și Booking au încasat în total 70 de milioane de euro, conform calculelor Ziarului Financiar, pe baza datelor Eurostat. O creștere de 60% față de aceeași perioadă din 2019. Creșteri similare au fost peste tot în Europa, cel mai probabil datorate faptului că 2023 este anul declarat oficial liber de pandemie.

Dar, spre deosebire de Barcelona, New York sau Paris, în România încă nu avem pusă la punct o metodă legală de verificare a gazdelor particulare. Platformele online nu au un proces de verificare a proprietăților listate, iar autoritățile nu au o modalitate de verificare a gazdelor care își desfășoară activitatea ilegal, fără să plătească impozit pentru desfășurarea activităților de cazare. Mai specific, avem teoria, dar ne lipsește practica. Există un ordin publicat în martie, anul trecut, în Monitorul Oficial, care stabilește că cei care închiriază proprietăți în regim hotelier trebuie să aibă un certificat de clasificare din partea Ministerului Turismului. Prin asta este vizată reducerea concurenței neloiale, respectiv a „turismului la negru”. În practică, ce i-ar obliga pe proprietari să facă pașii legali ar fi vecinii, ministerul solicitând inclusiv acordul din partea acestora pentru a elibera certificatul de clasificare.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x