Ca la mama acasă, dar la străini. Punctele gastronomice locale și promisiunea lor economică pentru satul românesc

Intri ca turist și pleci ca prieten. Așa ar putea fi definit conceptul pe care mizează proprietarii de puncte gastronomice locale (PGL), un fenomen care s-a născut târziu la noi, dar care crește cu viteză de la an la an. PGL-urile sunt mici afaceri de familie care își primesc oaspeții în curtea lor și le oferă preparate tradiționale, realizate din produse locale, în bucătăria proprie.

După 15 ani petrecuți, la muncă, în Italia, Anca Vlad (foto) s-a întors, cu soțul sicilian cu tot, în România, la Vama Buzăului. „Ne-am întors în România pentru a avea grijă de părinții mei. Planul nostru era să rămânem în țară cât trăiau părinții, apoi să ne întoarcem în Italia”, povestește femeia.

După câțiva ani acasă, însă, i-a încolțit o idee: să le dea de mâncare turiștilor. În 2019, Anca Vlad a deschis un punct gastronomic local, adică o mică afacere prin care să poată găti mâncare tradițională pentru alții, dar fără infrastructura unui restaurant.

De atunci, la Vama Buzăului s-au strâns cele mai multe puncte gastronimice locale (PGL) din România: 22. Comuna a devenit un exemplu pentru românii – tot mai mulți – care vor să facă un ban din propria bătătură, valorificând gastronomia tradițională românească.

Cum se deschide un PGL

Punctul gastronomic local – PGL – este o mică afacere menită să valorifice producția locală și să ofere cel mai scurt  lanț alimentar de la fermă în farfuria turistului, prin bucătăria gazdelor. Produsele alimentare din oferta PGL se prepară din materii prime disponibile pe plan local, provenite în principal din propria gospodărie sau de la producători, pescari, vânători din vecini.

Pentru a putea deschide o afacere tip PGL, trebuie să desfășori o activitate agricolă. Această activitate poate fi certificată printr-un atestat de producător agricol (eliberat persoanelor fizice de către autoritatea publică locală) sau certificat de înregistrare fiscală eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului unei entități juridice care are înregistrate coduri CAEN din domeniul activităților agricole (culturi vegetale, creșterea animalelor, apicultură, piscicultură, colectarea produselor nelemnoase ale pădurii, vănătoarea).

„Pornind de la premisa că o gospodărie de nivel mediu din spațiul rural dispune de spații de depozitare a alimentelor, bucătărie proprie în care se pot găti preparate pentru membrii familiei, dar și spații destinate pentru servirea mesei către un număr de 10-15 invitați, nu necesită o investiție inițială. Poate apărea totuși necesitatea unor reamenajări și reutilări ale gospodăriei familiale pentru noua activitate de servire a mesei către persoane din afara familiei”, povestește pentru Panorama Teodor Frolu, cofondator al Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, care are ca obiectiv sprijinirea dezvoltării locale din Delta Dunării și din alte regiuni naturale din România. Asociația a venit, în 2018, cu inițiativa de promovare a PGL-urilor și de recunoaștere a acestora de către autoritatea națională sanitar-veterinară.

De ce investiție ai nevoie pentru a face un PGL

Județele Brașov și Tulcea sunt în topul național în ceea ce privește dezvoltarea PGL-urilor. Astfel, la nivelul anului 2023, în județul Brașov funcționau 83 puncte gastronomice locale, în timp ce în Tulcea erau înregistrate 42 de astfel de afaceri, conform datelor DSVSA.

Potrivit lui Dorian Lungu, președintele Asociației Gastro Local, din practica ultimilor șase ani, cele mai multe PGL-uri sunt afaceri care au început cu o investiție de până în 4.000-5.000 de lei, dacă au îndeplinit de la început condițiile necesare avizării DSVSA.

Sunt însă si businessuri care au făcut investiții mai consistente – amenajări, mici construcții, organizări de fluxuri de producție și servire. Sumele s-au ridicat în aceste cazuri chiar și la zeci de mii de euro.

„Dacă ai deja locul de servire a mesei, un foișor, un loc dedicat, grup sanitar dedicat, bucătărie dotată corespunzător, investiția este în jur de 2.000 de euro”, completează Dorian Lungu.

Însă, pe lângă autorizare și investiție, este nevoie de un „spirit asumat de producător local și de ospitalitatea tradițională românească”.

„Apoi, sunt aspecte care diferențiază. Marketingul, prezentarea produselor, calitatea și dotarea gospodăriei. Familia și susținerea ei, evident calitatea produselor folosite și modul autentic de funcționare”, mai spune Dorian Lungu.

Acest aspect a fost sesizat și de Teodor Frolu, de la Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23:

Citește și:

Noul val de turism și complicata nișă premium de experiențe autentice: lux, dar nu și opulență

Ce spun micii antreprenori: Cum a apărut trendul PGL la noi

Despre primele lecții ale marketingului gastronomic și turistic vorbește și Anca Vlad, românca întoarsă de la Milano la Vama Buzăului:

„În primul rând, era un concept nou, iar turiștii nu reușeau să înțeleagă despre ce este vorba. Aveam brandul la poartă, dar nu aveau curajul să intre în curte să mănânce. Și uite așa, noi așteptam să intre cineva să mănânce, iar ei nu aveau curajul. Dar, încetul cu încetul, clienții au început să vină”.

Așteptarea oamenilor e să găsească un loc mai prietenos chiar și decât cel mai călduros restaurant de la oraș. Pentru succesul unui PGL, autenticitatea e cheie, spune antreprenoarea de la Vama Buzăului:

„Pentru a atrage clienții, cel mai important este să fii tu însuți și să-i primești cu brațele deschise și cu zâmbetul pe buze, ca la mama acasă. Să-i servești cu mâncare tradițională, proaspătă, naturală, care să le aducă aminte de copilărie. Așa îi cucerești. Cea mai bună și sigură promovare este din vorbă în vorbă, dar bineînțeles că și autoritățile ne-au ajutat foarte mult, organizând activități pentru promovarea punctelor gastro, cum ar fi Conferința Națională a PGL”, povestește Anca Vlad.

Elementul de noutate a reprezentat o provocare și pentru Ioana Matei, care a fondat în septembrie 2022 punctul gastronomic local La Grisha, în comuna Ghindărești, din județul Constanța.

„La început, a fost nevoie de ceva efort pentru popularizarea conceptului și explicarea modului de funcționare, cum diferă acesta de cel al unui restaurant, de ce funcționăm doar pe bază de rezervare, de ce nu avem un mediu mai bogat. Apoi, am avut și provocarea atragerii clienților, deoarece Ghindărești nu se află într-o zonă foarte cunoscută din punct de vedere turistic sau pe o rută intens circulată. Am încercat să compensăm acest aspect cu o strategie de promovare atent construită și, evident, o calitate a mâncării care să merite drumul până aici”, spune Ioana Matei.

În cazul său, investiția inițială a fost de aproximativ 40.000 de euro, bani din care a recondiționat și reamenajat casa tradițională lipovenească a bunicilor în care își desfășoară acum activitatea.

Jurilovca, comună din județul Tulcea care a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, este locul ales pentru deschiderea punctului gastronomic Casa Ilinca, în mai 2023, în urma unei investiții de 10.000 de euro, din fonduri proprii. „Noi suntem iubitori de pește și de rețete tradiționale. Turiștii care se plimbau prin Jurilovca și ajungeau și la căsuța noastră ne întrebau dacă se poate mânca la noi și de aici a pornit ideea”, spun proprietarii Casa Ilinca.

La rândul său, Marcela Stancu, proprietara punctului gastronomic La Polovnik, din 2 Mai, Constanța, punctează că turiștii trec pragul casei pentru că simt „că merg în vizită la un prieten apropiat sau la o rudă”, nu au timp de așteptare ca la restaurant și au parte de mâncare proaspătă în fiecare zi.

Deschis în iunie 2020, cu o investiție de circa 4.000 de lei, businessul Marcelei Stancu a crescut cu ajutorul recomandărilor venite din partea pensiunilor situate în apropiere. „Și, din vorbă în vorbă, de la 4-5 turiști pe zi am ajuns, în primul an, la 16-17. În fiecare zi discutam cu clienții noștri și ceream feedback, ne ofereau idei. Imediat după încheierea sezonului estival, începeam să căutăm rețete ale etniilor din zonă”, povestește antreprenoarea. Ea mai spune că în funcție de timp și de bani, se mai duce în extrasezon în excursii gastronomice în țările din jur și caută locuri similare cu business-ul ei, ca să se mai inspire.

Profitabilitatea, în meniu?

Cu un sezon estival aglomerat, când punctele gastronomice locale înregistrează un flux mai mare de clienți, apare în mod natural întrebarea legată de cât de profitabil poate fi un astfel de business?

Spre exemplu, La Grisha a intrat pe profit în anul următor deschiderii, iar cifra de afaceri a fost de aproximativ 60.000 de euro în 2023. „Am deschis în fiecare weekend, cu o pauză de 2-3 luni pe perioada iernii. În 2023, am avut circa 3.500-4.000 de vizitatori în total”, explică Ioana Matei.

„Noi lucrăm cu meniul zilei, care include un platou cu aperitive (salată de icre, pește afumat, zacuscă de pește, marinată, chifteluțe și plăcintă de pește), ciorbă (ciorbă clasică de pește sau storceag de sturion), saramură, plachie, crap pe varză, pește prăjit, la cuptor sau pe plită și desert”, adaugă ea.

Pentru un meniu complet, clienții scot din buzunar 120 de lei.

„Pe lângă calitatea mâncării, care este principalul punct de atracție, organizăm periodic și diverse evenimente prin care diversificăm oferta – degustări de vinuri cu somelier, prânzuri multietnice dobrogene la care am invitat și alte comunități etnice din zonă (turci, tătari), serate muzicale cu artiști locali, am invitat un barman să ne pregătească cocktailuri personalizate cu siropuri făcute de noi în casă”, mai spune Ioana Matei.

Și în cazul La Polovnik, profitul a venit tot din al doilea an de funcționare, cifrele fiind din ce în ce mai promițătoare. „Perioada cea mai aglomerată este iulie-august și ne vizitează în jur de 25 de turiști pe zi. Un meniu a costat 48 de lei anul trecut, cel mai apreciat preparat fiind ciorba tătărească”, se mândrește Marcela Stancu.

În schimb, Casa Ilinca a înregistrat profit doar pentru o perioadă foarte scurtă, întrucât proprietarii încă fac investiții. „Anul trecut, prețurile au variat între 20 și 50 de lei/porție, cele mai căutate fiind storceagul, ciorba de pește, salata de icre, plachia de crap. Anul acesta, redeschidem în luna mai, venim cu câteva preparate noi și cu alte surprize. Cred că vom mai investi în acest an 15.000 de euro pentru modernizarea bucătăriei și construirea unui foișor pentru zilele cu ploaie”, spun proprietarii punctului gastronomic.

Următorul nivel

De interes pare că românii nu duc lipsă, când vine vorba de afacerile tip punct gastronomic local: în ultimii doi ani, peste 3.000 de persoane au participat la cursuri de pregătire în acest sens,spune Dorian Lungu. Totuși, puțini s-au și încumetat să pună în practică ideea. „Cauzele sunt multiple, pornind de la lipsa unei legislații coerente și continuând cu o informare incompletă, neîncredere, fonduri insuficiente sau abilități reduse pentru gestionarea laturii economice a acestei activități”, punctează președintele Gastro Local.

Chiar dacă sunt câteva exemple de PGL-uri care cresc de la an la an, foarte puține dintre aceste mici afaceri de familie vor trece la următorul nivel și vor deveni restaurante, părăsind statutul de PGL, adaugă președintele Gastro Local. „Este nevoie de o educație continuă, atât a deținătorului de PGL, cât și a clientului acestuia. De o monitorizare a acestui fenomen, pentru că pericolul pe care îl întrevăd este tocmai heterogenitatea experiențelor pe care le vor avea clienții. Vor fi PGL-uri la care vei dori să te întorci cu drag, oricând, și altele în care te vei simți ca un turist oarecare, care a mâncat ceva banal doar ca să poată pleca mai departe”, atrage atenția Dorian Lungu.