Nișa din turism care îmbracă satul tradițional românesc în haine moderne

Pandemia și apariția tot mai multor evenimente de promovare a patrimoniului, a gusturilor locale și a variantelor de petrecere a timpului liber au reprezentat kilometrul zero pentru antreprenorii care au investit în locații cu iz tradițional, dar dotări moderne. 

Aducerea elementelor arhaice valoroase în timpurile noastre și adaptarea la prezent într-un mod cât mai neînscenat au fost factori esențiali. Aceste locații răspund viselor și aspirațiilor celor obosiți de oraș, de munca de birou și de agitația vieții cotidiene.

Cristina Bica și soțul ei au închiriat în 2020 Căsuța cu alune, cabana lor de familie din Munții Apuseni. „Am început cu un avantaj adus de pandemie. Ne-a trebuit doar curajul să facem pasul. Așadar, în primă fază, provocarea a fost reconversia profesională peste noapte”, spune Cristina.

De la acești primi pași în turism, cei doi antreprenori – la bază designer vestimentar și avocat – au ajuns să dețină două cabane. 

Dacă în cazul Căsuței cu alune investiția nu a fost cuantificată la momentul respectiv, în noul proiect Explorers’ Dream proprietarii au alocat deja peste 100.000 de euro. O parte semnificativă au intrat în amenajarea terenului de 3.000 mp, construcția și dotarea cabanei pentru închirierea în regim hotelier. 

Infrastructura, principalul obstacol

La rândul său, Mihai Grigore, de profesie consultant, a deschis Viscri125, în 2011, primul hotel rural de calitate din zonă, în comuna Bunești, județul Brașov. A investit 450.000 de euro pentru achiziția proprietății, construcție și dotări. 

„Ni s-a părut un loc foarte frumos de trăit, cu un potențial foarte mare. Nu ne-am înșelat. Am format o echipă foarte bună și am câștigat în timp o bază de clienți fideli care se întorc la noi de peste zece ani. În plus, este o proprietate mare, unitară, care ne-a permis să dezvoltăm un spațiu izolat de restul satului, chiar în mijlocul lui”, spune Mihai Grigore.

Cele mai mari provocări au fost încă de la început lipsa de personal și infrastructura. Și tot ele fac în prezent afacerea să stea pe loc, în loc să crească.

„Cu toate astea, izolarea satului a fost un exemplu de piedică ce a atras mulți clienți”, spune Mihai.  

Frumos departe de oraș, dar greu cu business-ul

Tot de provocarea infrastructurii s-au lovit și Valeria Dincă și soțul ei, antreprenorii din spatele businessului Ferma de sub Penteleu, o locație aparte în Gura Milii, Varlaam (județul Buzău). 

Proiectul primește turiști din iulie 2015. A crescut treptat, fără un plan de turism, cu o investiție de 100.000 de euro. Majoritatea banilor au fost „înghițiți” de infrastructura din jurul casei de vacanță: drum, alei, țevi, stație de epurare, transformator, rețeaua electrică. 

Timpul (necesar unei construcții), distanța (între casă și locația pensiunii) și birocrația (specifică unei finanțări nerambursabile), dar mai ales necunoscutul (care le implică pe toate) au fost provocări care s-au ținut bine de mână timp de peste patru ani în cazul Laviniei Cobrea. Antreprenoarea deschidea în decembrie 2021 porțile pensiunii Dimineți în Cerdac, din Piatra Neamț. 

„Le-am învins pe toate pentru că am luat fiecare luptă pe rând. Așa am reușit să obțin încă un aviz, încă o aprobare, încă un contract nou de furnizare, până când am obținut ultima victorie: pensiunea gata să primească oaspeți”, își amintește Lavinia Cobrea. 

Investiția inițială depășește 200.000 de euro. „La Piatra Neamț am avut norocul să moștenesc, cea mai frumoasă grădină: la oraș, dar ascunsă printre case; la drum, dar mărginită de pădure; mică atât cât să o pot îngriji toată, dar mare cât să încapă toate dotările unei pensiuni deosebite. Actuala construcție îmbracă vechea casă de chirpici construită cu mâna ei de străbunica mea acum 80 de ani”, mai spune antreprenoarea.

Business fără pretenții financiare fanteziste, dar profitabil încă din primii ani

Cristi Cismaru, fondatorul Asociației My Transylvania și coordonator de evenimente de gastronomie locală, precum Transilvanian Brunch, susține că profitul unui astfel de business vine, în majoritatea cazurilor, acolo unde există „consecvență și viziune pe termen lung, mai mult de patru, cinci ani”. 

„Atracția e dată de temele propuse. Cazarea doar întregește o experiență care oferă un context multi-senzorial. Una bună trebuie să se ridice la nivelul activităților de peste zi. Nici noi nu ne alegem zona de ski în funcție de cazare, ci de pârtii”, explică Cristi Cismaru.

În schimb, Căsuța cu alune a devenit profitabilă după primele două luni de rezervări. Timp în care proprietarii și-au amortizat investiția în dotările suplimentare: lenjerii de pat și prosoape hoteliere, perne, pilote, veselă de rezervă. 

Proiectul de sat de vacanță Explorers’ Dream însă, dezvoltat prin fonduri proprii și credit bancar, încă nu a intrat pe profit. Toți banii sunt reinvestiți. Dacă anul trecut cifra de afaceri a trecut ușor peste 20.000 de euro, anul acesta Cristina Bica estimează o scădere – în lunile de primăvară, cât timp au ridicat noua cabană, nu au închiriat, pentru a nu deranja oaspeții cu zgomotul construcției. 

„Punctele forte sunt conceptul, designul și calitatea, respectiv felul în care răspund viselor și aspirațiilor oamenilor obosiți de oraș, de munca de birou, de agitația vieții cotidene. Zona are relief spectaculos și trasee montane, dar e liniștită și neafectată de turismul de masă”, spune Cristina Bica. Își promovează afacerea pe platforma Travlocals.com, pe Instagram și pe Google.

Și Viscri125 a generat profit operațional din primul an de funcționare, fără ca proprietarii să își propună să recupereze investiția. La 13 ani distanță, businessul urmează să se încheie cu o cifră de afaceri de 300.000 de euro, în creștere față de 2023. 

Ferma de sub Penteleu a intrat pe profit la câțiva ani după debut. Acesta a fost reinvestit anual. În 2023 aveau la o cifră de afaceri de 1,8 milioane lei. Valeria Dincă estimează menținerea afacerilor în jurul aceleiași cifre și anul acesta.  

„Momentele dificile au fost contrabalansate de punctele noastre forte: locația la aer curat, în pădure, o curte de două hectare cu poieni numai bune de alergat, animalele din gospodărie, râul Bâsca Mare care trece pe proprietatea noastră, mâncarea și gazdele primitoare”, enumeră ea. 

În cazul pensiunii Dimineți în Cerdac, profitul operațional a apărut din primul an de funcționare. Construcția e realizată din materiale naturale și inovatoare, cum ar fi beton din cânepă. Dar are și dotări moderne discrete și nepoluante. 

Plănuiește o creștere a afacerilor de peste 200.000 de lei în acest an, prin integrarea locației în circuite turistice tematice (gastro/etno/kool-tural) în județul Neamț și prin creșterea vizibilității pe piața internațională. Totodată, planifică o investiție în infrastructura electrică, „pentru a crește rentabilitatea afacerii”, adaugă Lavinia Cobrea.

Cine sunt cei care caută experiențe personalizate

Apetitul pentru o cazare tradițională cu iz premium poate fi satisfăcut cu prețuri de la 80 la 150 de euro pe noapte în cazul pensiunilor Căsuța cu alune și Explorers’ Dream, în funcție de cabană, sezon, numărul de nopți rezervate și de oaspeți. Anul trecut, ambele au cazat aproximativ 500 de turiști, majoritatea români din orașe mari – Cluj, Timișoara, București -, cupluri tinere și familii cu copii, „iubitori de natură, de liniște și de drumeții”, spune Cristina Bica.

Procentul se inversează în cazul Viscri125. Dintre cei aproximativ 2.500 de turiști cazați în pensiune, 50% sunt străini – vorbim de unul dintre principalele puncte de interes în orice tur al Transilvaniei. Dar vin și români, pentru calitatea serviciilor. 

Majoritatea oaspeților sunt aici pentru natură. Unele grupuri sunt interesate de flori sau plante medicinale. Norvegienii fac birdwatching sau caută fluturi. Sunt și multe grupuri de pictori, iar traseele de bicicletă sunt cele mai mari și mai bine întreținute din Transilvania. 

„Aici există o comunitate care face lucrurile să meargă”, spune Mihai Grigore. 

Dacă primăria nu face nimic pentru salubrizarea satului, comunitatea pune mână de la mână și instalează coșuri, plătește o familie să facă curat și în fiecare primăvară curăță toate dealurile și pădurile din jur, povestește el. Există restaurante, mai multe case de oaspeți și activități. Comunitatea a construit o parcare pentru mașinile turiștilor și s-a luptat să se interzică accesul auto pe străzile satului. Majoritatea fațadelor sunt renovate. „E un tot unitar care funcționează”, susține antreprenorul. 

„Nu e ceva luxos, însă e un nivel de calitate și siguranță pe care ar fi normal să îl găsești în orice locație peste medie. Din păcat la noi e ceva destul de rar”, adaugă Mihai Grigore.

Și Ferma de sub Penteleu mizează pe experiențe apreciate de familiile cu copii, care aleg turismul de weekend și vin pentru relaxare, aer curat și pentru a oferi celor mici experiențe legate de natură, animale, workshop-uri. Un weekend la ferma din județul Buzău presupune un buget mediu de 2.500-3.500 de lei. 

La rândul său, Lavinia Cobrea se delimitează de turismul ca afacere de tip „me-too” și serviciu de masă. De aceea oferă la Dimineți în Cerdac un serviciu personalizat, în primul rând prin locația sa. 

„Turiștii care vin la noi ne aleag pentru sentimentul de tihnă pe care îl înțeleg din poze, dar în special din prima impresie când intră în curte și apoi în casă. Orientarea spre acest tip de client aduce o creștere organică de aproape trei ani”. Majoritatea sunt turiști care combină activități de vizite/aventură/experiențe, aflate la o distanță rezonabilă de mers cu mașina de pensiune.

Citește și:

Noul val de turism și complicata nișă premium de experiențe autentice: lux, dar nu și opulență

O locație deschisă în iulie 2021 a pus județul Giurgiu în prim plan pe harta turismului tailor-made. Proiectul Singureni Manor Equestrian Retreat reprezintă o investiție de câteva milioane de euro. A atras anul trecut peste 10.000 de clienți, pentru cazare și experiențele culinare. 

În pădurea de 700 de ha de la Singureni există două spații diferite de cazare. Paul’s Lodge este un conac cu 13 camere, piscină semiolimpică, saună umedă și uscată, jacuzzi, sală de fitness, dar și de relaxare, cu masă de biliard și stație karaoke. 

Pensiunea Paul’s Horses este legată de grajdurile celor peste 120 de cai pur sânge arab. Are 18 camere și un apartament. Există cursuri de călărie, plimbare cu trăsura sau sania trasă de cai, safari prin pădure pentru observarea animalelor sălbatice cum ar fi mufloni, cerbi carpatini și lopătari. Tot pe lista activităților în aer liber intră tir cu arcul, saună, ciubăr și yoga, pe o platformă amplasată special.

Pensiunea estimează anul acesta afaceri de patru milioane de euro, spune Adrian Adam, Executive Manager Singureni Manor. Businessul este susținut în special de turiștii români, la care se adaugă americani, greci, spanioli, nemți, francezi sau din Orientul Mijlociu. 

Cum a ajuns simplitatea rurală un serviciu de lux

Elita și mai ales clasa de mijloc urbană își doresc o „țară ca afară”, consideră Dumitru Sandu, sociolog și profesor emerit la Universitatea București. Prin urmare, ca o reacție la poluarea și dezorganizarea urbană oamenii caută liniște, un mediu natural adecvat și organizare, toate în mediul rural.

„Dar nu în orice sate, ci în ruralul sau în urbanul mic, unde sunt pensiuni, confort, conexiune la internet etc”, spune profesorul.

Pentru moment, tipul acesta de turism rămâne însă o nișă care, cât timp se va lovi constant de obstacolul infrastructurii, va rămâne în acest stadiu. Fără o infrastructură adecvată asigurată de stat, nu de antreprenori și comunități rurale, aceste afaceri vor bate pasul pe loc. 

„Nu trebuie să uităm că ruralul de azi nu are medici, școlile merg mult mai prost decât în urban, iar șomajul și îmbătrânirea au niveluri alarmante în satele care nu sunt centru de comună”, conchide Dumitru Sandu.