PANORAMA RĂZBOIULUI

Ucraina înfige drone în inima Rusiei, petrolul Moscovei nu plânge de la plafon, iar Budapesta lovește iar Ucraina

Computer Hope Guy
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost desemnat personalitatea anului 2022 de prestigioasa revistă Time. Foto: AFP/Ukrainian Presidency/Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte ale acestei săptămâni. În continuare, o adaptare a newsletter-ului nostru săptămânal, la care vă puteți abona AICI.

Săptămâna a început, ca în fiecare luni, cu tradiționalul baraj de rachete rusești țintite asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Tot așa cum ne-au obișnuit, ucrainenii au reușit – pentru a câta oară? – să țină capul sus, deasupra liniei de plutire. Cu generatoare de curent, cu lumânări, prin adăposturi, au încercat să își trăiască viața și să reziste cum pot, sub această teroare. Nici Putin nu ne mai uimește. Cu tupeul său ucigaș, a declarat că ucrainenii sunt cei care „au început” și că e vina lor că acum sunt bombardați. Mai țineți minte „meme-le” cu podul Crimeei, prăbușit de ziua lui Vladimir? Și el.

Între timp, armata ucraineană a lansat primele atacuri cu drone, înfigând adânc în teritoriul Rusiei, la câteva sute de kilometri de graniță, două atacuri bine țintite. Un nou semnal că rușii sunt vulnerabili nu doar pe frontul din Ucraina, ci chiar la ei acasă.

Europenii și aliații lor au reușit în sfârșit să se înțeleagă pe un plafon la prețul petrolului rusesc, importat pe mare. 60 de dolari pe baril. Mulți, inclusiv ucrainenii, îl consideră un fel de frecție la picior de lemn, dat fiind faptul că pe bursă cam acesta e prețul actual al petrolului rusesc Ural.

Ca și cum nu ar fi de ajuns, în timp ce europenii și americanii se chinuie să găsească în continuare banii necesari pentru a ajuta Ucraina, coada de topor a Rusiei în inima UE – Ungaria – s-a pus din nou de-a curmezișul.

Un nou moment de foc în război: Ucraina lovește Rusia la ea acasă

Prin lovituri de mică anvergură, dar cu o încărcătură simbolică imensă, Ucraina continuă să dovedească Rusiei și lumii întregi ceea ce face deja de 10 luni încoace, de când a început războiul: că e puternică și că Rusia e vulnerabilă cum nimeni nu s-ar fi gândit până acum.

Luni, armata ucraineană a lansat două atacuri cu drone contra unor baze aeriene situate adânc în teritoriul Rusiei, la circa 500 de kilometri de granița cu Ucraina: Engels-2 din regiunea Saratov și Dyaghilevo din regiunea Ryazan (la circa 100 kilometri de Moscova), după cum arată această hartă făcută de New York Times.

Ambele baze rusești adăpostesc elemente ale flotei de bombardiere strategice ale Rusiei, aeronave Tupolev cu rază lungă de atac, folosite pentru a teroriza Ucraina și a-i distruge infrastructura critică.

Oficialii ucraineni nu și-au asumat public atacurile, însă Kremlinul le-a confirmat, arătând și faptul că au fost executate cu drone de fabricație sovietică. E vorba, cel mai probabil, de aparate de tip Strij, dezvoltate în anii ’70, care au fost modernizate și modificate pentru încărcătură explozivă. Sunt depășite din punct de vedere tehnic, iar faptul că nu au fost interceptate de apărarea antiaeriană a Rusiei arată cu atât mai mult cât de vulnerabilă este de fapt.

Cele două lovituri ale Ucrainei nu au provocat mari distrugeri Rusiei. Ele arată însă că se poate și că oricând poarta pentru atacuri mai semnificative e deschisă. Chiar dacă ritmul războiului este de așteptat să scadă în intensitate în această iarnă, așa cum estimează serviciile americane de intelligence, asta nu înseamnă că el se va opri.

Mulți văd în aceste atacuri un nou punct de turnură în război, care ar putea duce la o escaladare. Ucraina a avut grijă să nu folosească în aceste atacuri arme trimise în ajutor de Occident, ci unele proprii, dar a transmis un mesaj tranșant Rusiei: dacă atacurile din Rusia asupra Ucrainei nu încetează, jocul e deschis și în sens invers – atacuri asupra teritoriului Rusiei, din Ucraina. E și un nou episod pe care Putin trebuie să-l gestioneze politic: Rusia a ajuns vulnerabilă acasă la ea, din cauza nechibzuinței de la Kremlin în acest război contra Ucrainei, arată o analiză a jurnalistului Fred Kaplan.

Răspunsul Moscovei nu s-a lăsat așteptat. Peste 70 de rachete au fost lansate luni, de Rusia, asupra infrastructurii civile energetice din regiuni precum Kiev, Odesa sau Zaporojie. Ucraina a reușit să intercepteze 60 dintre rachetele rusești, conform armatei.

Pentru mai multe informații despre atacuri, vă recomandăm analiza jurnaliștilor ruși de la Meduza, iar pentru implicațiile simbolice ale loviturilor, analiza lui Fred Kaplan din Slate.

Petrolul rusesc e pedepsit la preț și nu prea

Tot de săptămâna aceasta, a intrat în sfârșit în vigoare îndelung discutata sancțiune asupra petrolului rusesc exportat pe mare. UE a impus embargo asupra importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, în timp ce țările grupului G7 (SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia) și Australia s-au înțeles asupra unui plafon de preț de 60 de dolari. Din februarie 2023, urmează să intre în vigoare noi embargouri la nivelul UE pe benzina, motorina sau kerosenul care provin din Rusia.

Până acum, în ciuda diverselor sancțiuni, exporturile de petrol ale Rusiei nu au avut în mod real de suferit. Și, din păcate, cu acest nivel de plafon al prețurilor, nici nu va avea prea mult de suferit pe piețele extra-europene.

Președintele ucrainean Zelenski și-a exprimat furia pe acest compromis pe care l-a numit „o poziție slabă”, care este „destul de confortabilă” pentru bugetul Rusiei. Ucrainenii și-ar fi dorit un plafon de 30 de dolari pe baril.

Într-adevăr, nivelul de 60 de dolari este un fel de apă de ploaie, acesta fiind și prețul cu care petrolul Ural rusesc se vinde pe piețele globale, acum. Ba chiar mai ieftin de atât. O explicație ar fi că nu s-a dorit un cutremur pe piața mondială a petrolului. Dacă plafonul ar fi fost mai jos, în combinație cu embargoul total impus de UE, petrolul rusesc exportat pe mare ar fi deranjat balanța în India și China, care acum cumpără petrol rusesc la preț redus, dar și în Orientul Mijlociu. Și ar fi provocat daune mari pieței, influențând inclusiv inflația, explică o analiză din Politico.

În replică, Rusia a anunțat că interzice companiilor sale să vândă petrol sub un mecanism plafonat și că va vinde doar clienților care joacă după regulile pieței (în prezent, petrolul Ural este cotat pe piață sub acest plafon, după cum spuneam). Ba chiar ar fi dispusă să își reducă producția, decât să își dea petrolul mai ieftin, cu forța.

Kremlinul ia în calcul trei scenarii de răspuns la aceste sancțiuni, scrie publicația rusă Vedomosti: interdicția vânzărilor de petrol către statele care sprijină aceste măsuri, inclusiv către intermediarii lor din alte țări; interdicția vânzărilor de petrol în contracte care conțin preț plafonat, indiferent de țară; sau introducerea unui preț-indice care să urmărească discountul petrolului Ural față de prețul Brent și a unei interdicții de vânzare, dacă diferența e prea mare.

Puteți citi mai multe despre complicatele ițe ale petrolului rusesc în analizele din Politico și din publicația economică rusă Vedomosti (click dreapta – translate to English, în pagina articolului, dacă nu știți limba rusă).

Premierul Ungariei, Viktor Orban, cel mai de nădejde aliat european al lui Vladimir Putin. Foto: Profimedia.

Bani pentru Ucraina. NATO se caută în pușculița pentru Afganistan, Ungaria blochează UE

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a primit distincția de personalitatea anului 2022, din partea revistei Time, care i-a dedicat și un articol-portret cu această ocazie. Apelurile sale către Vest, la fel cu ale celor mai importante figuri din leadershipul ucrainean, sunt în ultima vreme la unison: ajutați-ne mai mult și mai repede.

Pe lângă armamentele pe care le trimit regulat Ucrainei și cărora aliații NATO au decis recent, la București, să le intensifice ritmul de livrare, e nevoie de bani. NATO ia în calcul să apeleze la un fond pe care l-a folosit în trecut și pentru a antrena forțele de securitate din Afganistan, numit Fondul pentru Armata Națională Afgană.

Rămas fără obiect, după ce SUA și aliații săi din NATO s-au retras din Afganistan, cedând controlul talibanilor contra cărora s-au luptat ani de zile, fondul ar putea aloca în jur de 3,4 miliarde de dolari către Ucraina, spun surse oficiale pentru Politico. Pentru asta ar trebui însă ca toți membrii NATO care au donat bani în acest fond pentru Afganistan să fie de acord cu redirecționarea banilor către Ucraina.

În timp ce unii se chinuie să deblocheze situația și să facă rost de bani, Ungaria face tot ce poate să blocheze ajutorul pentru Ucraina. Evident, cu scopul de a câștiga ceva pentru ea. Și, indirect, și pentru Rusia.

Guvernul de la Budapesta și-a folosit dreptul de veto în UE, pentru a bloca un acord prin care Comisia Europeană ar fi asigurat un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro, pentru Ucraina.

În stilul barbar cu care ne-a obișnuit deja, Viktor Orban speră să obțină astfel, prin șantaj, deblocarea fondurilor europene din PNRR (banii pentru redresarea post-pandemie), pe care UE le-a suspendat parțial Ungariei, din cauză că nu respectă mecanismele și regulile europene privind statul de drept.

Citiți mai multe despre noua trântă dintre liderul iliberal de la Budapesta și UE în acest material de la Associated Press.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x