Ce se întâmplă în Ungaria? 3 lecții-avertisment pentru România, în următorul an
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
UPDATE 3 OCTOMBRIE 2023
Într-o regretabilă dovadă că șantajul funcționează și la case mari, Comisia Europeană a decis să deblocheze aproximativ 13 miliarde de euro de fonduri euripene pentru Ungaria. Face asta pentru ca Viktor Orban să nu mai folosească vetoul pentru a ține pe loc bugetul UE și asistența financiară europeană pentru Ucraina.
Cu toate că Europa a evitat o recesiune, iar datele economice par să se îmbunătățească de la o lună la alta, Ungaria joacă în propriul film. Unul în care Rusia nu e chiar atât de rea, Bruxelles-ul vrea să subjuge țara, iar Viktor Orban o apără. Mai aproape de realitatea obiectivă, economia țării se clatină grav.
În ultimele luni, forintul a ajuns la un minim istoric, inflația e mai mult decât dublă față de media europeană, iar țara a intrat în recesiune tehnică. Între timp, Viktor Orban își continuă răfuiala cu Uniunea Europeană, iar metodele lui de a transforma Bruxelles-ul în țap ispășitor nu sunt lipsite de efecte.
Peste granițele Orbanistanului, Bruxelles-ul a adoptat vorba americanului: „put your money where your mouth is”. După ani și ani de urmărit cu atenție și îngrijorare derapajele iliberale de la Budapesta, a blocat miliardele de euro, fonduri UE, pe care Ungaria ar fi trebuit să le primească. Orban s-a apucat de niște reforme, dar fără tragere de inimă, așa că banii de care e nevoie pentru a-și resuscita economia rămân pe hârtie. Comisia Europeană joacă, însă, o carte riscantă în Ungaria. Pentru România, lecțiile sunt multiple.
Citește și:
Protestele din Ungaria și adevăratul joc al lui Viktor Orban la Băile Tușnad
Situația economică din Ungaria, în cifre
Nu doar că are, de departe, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dar inflația din Ungaria e cât cele din Republica Moldova și din Ucraina, țări cu presiuni economice incomparabile cu ce ar trebui să vedem într-un stat membru al UE. Budapesta are multe pârghii macro-financiare la dispoziție, la care țările din vecinătatea estică nici nu visează.
În februarie, inflația anuală din Ungaria, calculată în baza Indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), era de 25,8%. În Republica Moldova, care se confruntă cu o criză de proporții a energiei, pentru că depindea de gazele care veneau din Ucraina și care nu mai vin deloc de anul trecut, inflația în aceeași lună era de 25,9%. În Ucraina, era de 24,9%, deși e greu să comparăm o economie de război cu unele din țări pe timp de pace.
Inflația în UE (feb. 2023):
Sursa: Eurostat/ inflația anuală după Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicatorul prin care se stabilește inflația la nivelul țărilor UE, ținând cont de diferențele de putere de cumpărare. Inflația raportată de Institutul Național de Statistică din România, în baza indicelui prețurilor de consum (IPC), e mai mare, de 15,5% în februarie 2023.
Inflația foarte mare a redus semnificativ puterea de cumpărare a maghiarilor, mult mai mult decât în restul UE. Cele mai recente date din retail arată o scădere a consumului, pentru că oamenii cumpără deja mai puțin decât acum un an, spune economistul maghiar Zsolt Darvas, Senior Fellow la Bruegel, think-tank economic de la Bruxelles și profesor la Universitatea Corvinus de la Budapesta.
După ce țara a intrat în recesiune tehnică, guvernul maghiar și-a propus o creștere de 1,5% a PIB-ului pentru 2023. E cam cât se așteaptă UE să atingă Ungaria abia în 2024. Pentru 2023, proiecția Comisiei Europene pentru creșterea economică din Ungaria e 0,8%. Ceea ce ne spune cam cât de realiste sunt planurile de la Budapesta.
În octombrie, moneda Ungariei, forintul, a ajuns la un minim istoric față de euro. De altfel, forintul a fost, în ultimul an, una dintre cele mai volatile valute din economiile OCDE. Pentru a opri prăbușirea forintului, banca națională a introdus dobânzi de 17% și 18% pentru instrumente noi, fie de swap pe o zi, fie de depozite pe o zi. Asta, comparativ cu dobânda anuală de referință, care e de 13%, față de 7% în România și 3,5% în zona euro.
Cum a adus Viktor Orban țara în acest punct
Ungaria a ajuns aici după ce a făcut mai multe greșeli de politică monetară și fiscală, comentează economistul maghiar Zsolt Darvas.
Guvernatorul Băncii Naționale, Gyorgy Matolcsy, fost ministru al Economiei în cabinetul lui Viktor Orban și până nu demult un aliat al liderului maghiar, nici nu mai încearcă să păstreze aparențele: „Ne-am abătut de la drumul nostru. Politicile economice axate pe echilibru, care au dus la succesul Ungariei, s-au prăbușit”, a declarat șeful băncii centrale, care a comentat că există o contradicție de principii între bancă și guvern.
Dar nu doar Orban a greșit când s-a lăsat purtat de valul pomenilor electorale. Greșeli a făcut și Banca Națională a Ungariei, spune Zsolt Darvas, care a lucrat mulți ani în această instituție, în cadrul diviziei de cercetare.
Ungaria, prima țară UE căreia i s-a tăiat alimentarea cu fonduri europene
Peste aceste greșeli și peste consecințele lor pentru economia Ungariei s-a suprapus altă problemă. Pentru prima dată, o țară UE a rămas fără banii europeni din cauza derapajelor de stat de drept.
Ungaria nu a primit încă nimic din cele 5,8 miliarde de euro care i-au fost alocate în planul său de redresare și reziliență (PNRR-ul despre care vorbim și noi). Pe lângă asta, alte 6,3 miliarde de euro alocate Ungariei din bugetul multianual al UE au fost suspendate din cauza încălcărilor statului de drept.
Sunt miliarde de care Ungaria are maximă nevoie acum. „Gradul mare de incertitudine privind fondurile UE alocate Ungariei (și blocate, n.r.) este un alt factor important”, spune același Zsolt Darvas despre cauzele situației economice precare din Ungaria.
Dincolo de subjugarea justiției, eliminarea pluralismului politic și distrugerea presei independente, guvernul Orban e acuzat de abuzuri și fraude cu fonduri europene.
Pentru a începe să primească tranșe din banii de redresare și reziliență, Orban trebuie să implementeze măsuri de luptă împotriva corupției, alături de diverse schimbări în sfera justiției. A încercat să facă unele dintre cele 27 de reforme din lista UE, dar Bruxelles-ul nu a fost deloc impresionat, iar banii au rămas blocați.
Blocarea miliardelor pentru Ungaria e urmare a noului instrument care condiționează fondurile europene de statul de drept dintr-un stat membru UE, cu patru capitole: justiție, anti-corupție, pluralism media și alte elemente instituționale.
Practic, MCV-ul de care tocmai a scăpat România și care monitoriza justiția de la noi a fost înlocuit de un regulament pentru toate țările. Ca să nu mai fie doar românii și bulgarii singurii monitorizați, pentru că, iată, probleme pot fi și în state membre mai vechi ale UE.
Argumentul e ca banii europenilor să nu mai ajungă să finanțeze derapaje democratice. Plus că MCV-ul era criticat de ani buni că a fost o „peticeală” în negocierile de aderare a României și Bulgariei la UE, când era clar că țările nu erau pregătite întru totul pentru a intra în UE, dar consensul politic era deja că ele trebuie să intre, în 2007.
Ungaria e acum prima țară care a jucat la cacealma în pokerul pe care-l purta cu Bruxelles-ul de un deceniu și care pierde bani din acest motiv.
Ce poate face Viktor Orban acum? „Cea mai bună soluție ar fi să bifeze cele 27 de criterii stabilite pentru deblocarea banilor europeni. Asta ar aduce foarte mulți bani în țară. Cheltuielile mai mari vor ajuta la creșterea economică. Dar vor aduce și mai multă stabilitate în ochii investitorilor, care vor vedea că țara a ajuns la o înțelegere cu instituțiile europene”, explică Zsolt Darvas.
Incertitudinea e un factor esențial într-o economie. Dacă dispare incertitudinea, ajuți la creșterea economică.
„UE e de vină”
Totuși, pe cât de surprinzătoare a fost pentru unii hotărârea cu care instituțiile europene au pus piciorul în pragul lui Orban, pe atât de dezamăgitoare sunt pentru alții reacțiile adverse.
Încă o dată, premierul maghiar a fost extrem de iscusit în a juca una din cărțile lui preferate de politică internă, cea a „dușmanului de la Bruxelles”, cel care vrea să „subjuge națiunea maghiară”, care-și apără „independența”. În loc să dea vina pe Viktor Orban pentru problemele economice și pentru banii care nu sunt, maghiarii cred că „UE e de vină”. Măcar parțial. În Eurobarometrul de iarnă, percepția pozitivă despre UE scăzuse cu 12 procente față de vara lui 2022. Tinerii sunt majoritari în rândul celor care au devenit eurosceptici.
Un sondaj făcut în Ungaria de Nézőpont despre corupție și UE a avut și el rezultate surprinzătoare: mai bine de jumătate din maghiari cred că UE e coruptă. O treime dintre cei care nu susțin guvernul Orban cred același lucru.
Sursa: Sondaj Nézőpont
Nu doar că a fost abil dând vina pe Bruxelles, dar Viktor Orban a avut și noroc. Sondajele recente făcute în Ungaria par să confirme că iarna mai blândă și prețurile la energie care nu au explodat pe cât s-au temut oamenii au dus la un relativ optimism la nivelul populației privind felul în care va evolua economia și au păstrat majoritatea care susține guvernarea Orban.
Doru Franțescu, analist de afaceri europene, vede în aceste sondaje încă o dovadă că una e intenția UE, altul poate fi rezultatul din țările membre:
Cu alte cuvinte, de unde intenția e să protejezi europenii de abateri iliberale, să nu ajungi să-i întorci împotriva ta – tu, UE, ajungi să alimentezi curentele eurosceptice dintr-un anumit spațiu. E o discuție cu atât mai importantă înaintea unui an electoral, cum e 2024.
Discuția e, deci, până unde poți folosi „bățul” și până unde „morcovul”. Adică cât să încerci cu vorba bună, cât să pedepsești pentru abateri.
„De multe ori, funcționarilor europeni le cam scapă din vedere aceste riscuri socio-politice”, comentează Franțescu, care e CEO al EU Matrix, o firmă de consultanță de la Bruxelles.
Ce să învețe România din ce se întâmplă în Ungaria
Sunt multe lecții pe care situația din Ungaria le oferă României.
Prima și cea mai evidentă dintre ele e că s-au mai schimbat armele din tolba UE de la OUG 13 încoace. Și pentru că Guvernul român tocmai a scos de la sertar pragul pentru abuzul și neglijența în serviciu (practic, aceeași poveste care a scos sute de mii de oameni la proteste în 2017), nu e exclus să ne trezim și noi cu fonduri UE blocate, dacă apar și alte derapaje. Sigur că noi deja ne dăm cu stângul în dreptul când vine vorba de luat milioanele de euro din PNRR, dar nu înseamnă că mai avem nevoie de un obstacol.
Pe urmă, în Ungaria, situația economică a dus, după cum am văzut, la o creștere a euroscepticismului. Și în România asistăm la teren fertil pentru euroscepticism și propagandă anti-UE. Noul eșec al aderării la spațiul Schengen a alimentat acest curent. Și pentru că ne pregătim de an electoral, pericolul e cu atât mai mare, pentru că putem vedea un avans al unor mișcări precum AUR.
Totul e UE, genericul „Bruxelles”. Și pentru că anul viitor sunt alegeri europarlamentare, pe lângă alegerile noastre naționale, comunicarea europeană la noi va fi cu atât mai importantă.
De acest punct se leagă și a treia mare lecție a situației din Ungaria. Dincolo de răfuiala cu Bruxelles-ul și blocarea fondurilor europene, în esență, cauza peisajului economic precar din țara vecină stă în alegerile din 2022. Pentru a-și asigura un nou mandat, Viktor Orban a făcut, după cum am arătat, niște cheltuieli considerate iresponsabile de economiști, mai ales după presiunea pandemiei și a crizei energetice. Nota de plată a venit repede.
România, care are patru runde de alegeri anul viitor (prezidențiale, parlamentare, locale, europarlamentare), nu poate să cadă în aceeași capcană a pomenilor electorale, mai ales cu o economie încă fragilă și cu un război la granițe.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
