Protestele din Ungaria și adevăratul joc al lui Viktor Orban la Băile Tușnad

„Să fie foarte clar și să nu ne lăsăm păcăliți: există un război, o criză energetică, o criză economică și inflație de război și toate acestea ne ridică un paravan în fața ochilor, un paravan între noi și problema genului și a migrației. Nu vă lăsați păcăliți de conflictele recente, viitorul nostru depinde de aceste probleme”. În discursul lui virulent de la Băile Tușnad, de un rasism care a provocat un scandal internațional, Viktor Orban, liderul iliberal al Ungariei, s-a baricadat, de fapt, în spatele propriului paravan, în speranța că va distrage atenția de la problemele de acasă.

Precum adevărurile alternative (alternative facts) ale președinției lui Donald Trump, al cărui admirator este, Viktor Orban a încercat să interpreteze realitățile economice și politice ale Europei, pe care le-a pus într-un narativ despre „post-Occident”. În post-Occidentul lui Orban, inamicul și spaimele rămân migrația și pericolul „pervertirii creștinătății” în acest spațiu central-est european.  

• Da, forintul e în cădere și la un minim istoric față de euro.
• Da, inflația e și ea la un maxim al ultimilor 24 de ani în Ungaria – 11,7% în iunie.
• Și da, Banca centrală de la Budapesta tocmai a majorat iar dobânda de referință, cu 100 de puncte de bază, de la 9,75% la 10%. 

Cu toate acestea, a spus Viktor Orban în România, demografia e cea mai importantă provocare cu care se confruntă Ungaria. Și asta ar trebui să ne preocupe și pe noi. Problema nu e doar că „avem mai multe înmormântări decât botezuri”, după cum a spus premierul. În definitiv, declinul demografic e o realitate cu implicații sociale și economice imposibil de ignorat. Problema e una despre „amestecul raselor”.

Pe zidurile „Orbanistanului” scrie mare, pe toate părțile, un singur cuvânt: familie. Acesta e paravanul lui, de fapt. Așa își justifică toate măsurile, derapajele și, iată, ieșiri extremiste precum cea de la Tușnad.

Ce a făcut Viktor Orban nu a fost deloc întâmplător. Cu puțin timp înainte să vină la Școala de Vară de la Băile Tușnad, în Ungaria au avut loc zile în șir proteste, mare lucru într-o țară care a anihilat progesiv opoziția și presa liberă în ultimele decenii. Acum, regimul Orban are de gestionat o furie a populației care nu va face decât să crească în următoarele luni.

Asta pentru că, într-un val de modificări fiscale și legislative, puterea maghiară a lovit tocmai în familii cu măsurile sale bugetare. A modificat regimul de impozitare pentru liber-profesioniști și a păstrat plafonarea facturilor la utilități, doar pentru gospodăriile care se încadrează într-un anumit consum. Două decizii, după cum vom vedea, periculoase politic și cu impact social major. Plus că există niște asemănări interesante și cu modificările fiscale pe care le-am văzut recent și la București. 

La fel ca la noi, maghiarii s-au trezit în fața faptului împlinit și trebuie să-și recalculeze acum veniturile și să vadă cum și le drămuiesc începând chiar din luna august.

Scandalul nr. 1: modificarea plafonării facturilor la utilități în Ungaria

Prima măsură care i-a înfuriat pe maghiari a fost modificarea regimului de plafonare a facturilor la utilități. În 2013, Orban a stabilit un prag pentru cât plătesc oamenii pentru gaz și electricitate. Măsura a fost foarte populară în Ungaria și a devenit o plasă de siguranță politică pentru Viktor Orban – în prag de alegeri, le spunea votanților că, dacă votează pe altcineva, vor rămâne fără plafonarea facturilor.

Acum, vor mai beneficia de plafonare doar gospodăriile care nu consumă mai mult gaz sau energie electrică decât media națională. Cei care au consum peste media națională plătesc prețul pieței. 

Ce se va întâmpla e că vor fi două Ungarii diferite, una care se încălzește la prețurile de acum câțiva ani, alta, la realitățile exorbitante din 2022. Ce îi uimește și mai tare pe economiști și analiști e că plafonul nu a fost ridicat. A rămas la același nivel, mult sub realitățile pieței energiei. 

Un alt element care a alimentat nemulțumirile e că, până la alegerile din aprilie, când Orban a câștigat un nou mandat (al patrulea), el și partidul Fidesz au spus în repetate rânduri că nu se vor atinge de facturile la utilități. În discursul din România, însă, Viktor Orban a recunoscut realitatea: statul pur și simplu nu își permite să mai facă asta. Cu atât mai puțin dacă banii europeni vor întârzia să vină, din cauza conflictului pe tema statului de drept.

„Au spus zi și noapte că vor păstra plafonul. Au zis-o până cu câteva zile înainte să treacă legea”, povestește economistul maghiar. Pe urmă, în decurs de o săptămână, a apărut proiectul de lege, a trecut de Parlament și președintele a și promulgat legea.

O grabă pe care am văzut-o în această perioadă și la București, cu modificările fiscale.

Dacă dăm filmul înapoi, vedem și mai multe detalii interesante despre felul în care această plafonare a fost armă politică pentru Viktor Orban.

Când a introdus plafonarea pentru facturile de gaz și de electricitate, Guvernul Orban a prezentat-o drept încă o măsură pentru a proteja familiile maghiare. „Familiilor li s-a spus că plătesc mai puțin decât prețul de piață al gazelor”, mai spune Pogátsa. În realitate, cu mici excepții, prețul de cumpărare a gazelor a fost, până la criza energiei, sub plafonul guvernului, după cum o arată graficul de mai jos. Asta înseamnă că protecția familiilor era mai mult o retorică, nu o măsură reală. 

Nu mai departe de februarie 2022, când Putin îl primea pe Orban la Moscova, chiar cu câteva săptămâni înainte să atace Ucraina, președintele rus se lăuda că maghiarii cumpără gaze de cinci ori mai ieftin decât prețul pieței. În repetate rânduri, guvernul de la Budapesta s-a lăudat și el că a făcut o afacere bună cu rușii. Lauda a fost greu de verificat. Prețul oficial e secret de stat.

Jurnaliștii maghiari aveau să descopere însă că și aici ungurilor li s-a aruncat cu praf în ochi și că ei nu cumpără neapărat mai ieftin gazul rusesc.

„În realitate, pare că plătim gazul la un nivel cu o întârziere de două luni față de prețurile pieței”, explică Zoltán Pogátsa, profesorul intervievat de Panorama. Uneori, asta a însemnat că Ungaria a plătit chiar mai mult decât prețul pieței, pentru ce a importat din Rusia, cu tot cu contractele „preferențiale” cu care Orban face paradă acasă. Potrivit calculelor prezentate AICI, citând date Eurostat, în februarie 2022, Ungaria a plătit de patru ori mai mult decât România pentru metrul cub de gaz rusesc importat.

Pentru că politica rusă a dezbinării nu ține cont de prietenii de ocazie, precum cea dintre Orban și Putin, subiectul ridicării plafonului la utilități pentru gospodăriile cu consum peste cel mediu e exploatat deja de propaganda rusă, activă în Ungaria.

E și ușor de făcut. La fel ca în toată Europa, energia e una dintre principalele preocupări de pe agenda publică.

Ungaria a declarat stare de pericol național, în contextul crizei energiei. La mijlocul lunii iunie, când Comisia Europeană propunea o limitare a consumului de gaz în statele membre, în cazul în care Rusia oprește livrările la iarnă, ministrul maghiar de Externe mergea la Moscova să ceară mai mult gaz, pe lângă cantitatea agreată în contractul pe termen lung (15 ani), semnat anul trecut cu Gazprom.

Țara importă din Rusia 65% din necesarul de petrol și peste 80% din cel de gaz. E și motivul pentru care, în toate negocierile la nivelul UE pentru sancțiunile împotriva importurilor energetice din Rusia, Ungaria a fost cel mai adesea împotrivă. Cea mai recentă contră a fost pe planul UE de scădere cu 15% a consumului de gaze, explicat de Panorama AICI. 

Economia Ungariei ar putea avea cel mai mult de suferit la nivel european, dacă se întrerup livrările de gaze rusești, potrivit calculelor Fondului Monetar Internațional.

Al doilea scandal și motiv de proteste: impozitarea activităților independente

Unul dintre lucrurile pe care le-a putut observa cineva care a urmărit protestele recente din Ungaria a fost că în stradă au ieșit foarte mulți curieri. Asta pentru că una dintre modificările fiscale adoptate aproape peste noapte la Budapesta vizează sistemul foarte popular de taxare folosit de tineri, liber-profesioniști și mare parte din angajații din „gig economy” sau economia activităților independente. 

În 2012, guvernul a introdus acest impozit fix, cunoscut sub acronimul de KATA. KATA e, de fapt, un impozit forfetar de 50.000 de forinți pe lună (acum, aproximativ 620 de lei), care acoperă toate taxele și contribuțiile ale celor care lucrează pe cont propriu. Seamănă în multe privințe cu impozitarea PFA pe normă de venit din România.

Până acum, KATA a fost una dintre marile mândrii fiscale ale regimului Orban, în plan extern. Premierul maghiar s-a lăudat în repetate rânduri cu acest impozit, a spus că europenii vor urma exemplul ungurilor, că taxarea redusă e bună pentru economie etc.

Numărul celor care beneficiau de acest regim de impozitare a crescut de la an la an, în Ungaria. Acum, vorbim despre aproximativ 450.000 de oameni, potrivit calculelor oficiale de la Budapesta. Asta înseamnă undeva la 10% din forța totală de muncă a Ungariei.

Cu timpul – cum s-a întâmplat și în România cu contractele de drepturi de autor, de exemplu -, multe companii au ales să schimbe regimul de colaborare, iar angajații să treacă în această schemă de impozitare, explică economistul. S-a ajuns la o rețetă ușoară de a masca activitățile dependente.

„Toată lumea recunoștea că devenise o problemă, trebuia făcut ceva. Dar se putea majora impozitul. Puteai spune: nu mai plătiți 50.000 de forinți, plătiți 100.000 sau 150.000”, arată economistul.

„Dacă ți se pare că, să zicem, 20% e muncă mascată, fă ceva în privința acelor 20%. Dacă nu ți se pare că plătesc destule taxe, crește taxele. Dar e nevoie de consultare, de studii de impact. Mulți oameni nu au idee din ce o să trăiască acum”, subliniază economistul maghiar. 

Acum, mulți dintre ei vor trebui să găsească altă formă de muncă sau să vadă dacă pot plăti alte taxe.

Ei oricum nu au contracte cu platformele, ci majoritar cu flotele, într-un model economic foarte stratificat, care se va schimba curând în toată Europa, după cum Panorama a explicat AICI.

În definitiv, ce crede Zoltán Pogátsa că se va întâmpla după modificările fiscale și măsurile economice din Ungaria e că va exista un exod al firmelor mici, care au acum rezidență fiscală în Ungaria.

„Am mulți prieteni care se gândesc să-și mute activitatea în Estonia, unde e impozit pe venit de 0% (dacă ții banii în firmă, n.r.). Sau poți emite facturi din Slovacia. Mulți maghiari evită taxele din Ungaria, cu ajutorul regimului din Slovacia. Așa că nu m-ar surprinde dacă aș vedea că multe firme din Ungaria se mută în altă țară, pentru că oamenii rămân fără această formă de impozitare”, încheie economistul.