UE la bilanț

Ursula și „o șansă ratată”. 10 lucruri pe care le-a găsit șefa Comisiei Europene, când s-a uitat în sufletul europenilor

Computer Hope Guy

Într-un moment în care Europa, obosită de criza sanitară, își trage sufletul după cea de-a doua vară de pandemie, când efectele economice ale crizei sanitare au ramificații tot mai complicate în viețile europenilor, când ni se spune că pericolele schimbărilor climatice sunt mai clare ca niciodată și, deci, trebuie să ne schimbăm fundamental stilul de viață – în tot acest tumult de crize, președinta Comisiei Europene trage linie și examinează „sufletul Europei”. Iar sufletul Europei, spune Ursula von der Leyen, arată bine.

Șefa Executivului UE a susținut, miercuri, în plenul Parlamentului European, cel de-al doilea discurs al său privind starea Uniunii Europene. Direcția a fost clară din titlu: „Consolidarea sufletului Uniunii noastre”.

„Privind în retrospectivă la anul care s-a scurs de la ultimul meu discurs privind starea Uniunii și luând pulsul stării Uniunii de astăzi, constat că punem mult suflet în tot ceea ce facem”, le-a spus von der Leyen membrilor Parlamentului European, adunați – distanțat – la Strasbourg. 

Un eveniment relativ nou în Europa (primul a fost în 2015), inspirat de tradiționalul discurs al președintelui american, mesajul despre starea UE e un bilanț anual al Uniunii, așa cum îl vede executivul european. E și un moment de stabilire a priorităților pentru următorul an și restul mandatului președintelui Comisiei Europene. Pe scurt, despre scurta tradiție a acestui eveniment european, în videoul de mai jos:

Tocmai de aceea e notabil cât de mult a ales Ursula von der Leyen să vorbească, chiar în deschiderea discursului, despre suflet, emoții, empatie, unitate și solidaritate europeană.

„Nu încape îndoială că anul viitor tăria noastră de caracter va fi din nou pusă la încercare. Dar eu cred că tocmai atunci când este pus la încercare, spiritul – sufletul – își arată întreaga sa splendoare. Uitându-mă la felul în care stau lucrurile în Uniunea noastră, știu că Europa va trece acest test”, ne-a asigurat președinta Comisiei Europene.

Au fost multe teme de interes pentru România, chiar dacă țara noastră nu a fost menționată. Spre exemplu, Von der Leyen a subliniat, în contextul tensiunilor cu Ungaria și Polonia privind derapajele democratice, că banii de redresare economică post-pandemie vin la pachet cu reforme reale și cu respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției.

La o zi după ce Parlamentul a cerut Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României, care nu respectă o decizie a Curții Europeană de Justiție cu privire la recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex pe întreg teritoriul UE, Ursula von der Leyen a subliniat și ea că hotărârile CJUE sunt obligatorii și „avem grijă ca ele să fie respectate, și asta în fiecare stat membru al Uniunii noastre”. E posibil ca ea să se fi gândit mai ales la contrele cu Polonia, dar e un mesaj la fel de valabil și pentru România.

De câte ori s-a referit Ursula von der Leyen la:

  • libertate: de 18 ori
  • climă: de 14 ori
  • securitate: de 11 ori
  • suflet: de 9 ori
  • apărare: de 9 ori

sursa: Politico.eu

Panorama face, în continuare, un rezumat al principalelor declarații ale Ursulei von der Leyen din mesajul ei despre Starea Uniunii, apoi analizează ce e important pentru români să înțeleagă din acest mesaj. Facem asta cu ajutorul lui Ricardo Borges de Castro, expert în afaceri europene care a lucrat cu doi dintre predecesorii Ursulei von der Leyen, Jean-Claude Juncker și Jose Manuel Barroso.

Starea Uniunii Europene – principalele declarații

1. „Corona times are not over” 

  • Acum, că UE și-a atins ținta de 70% de vaccinare, „prioritatea noastră absolută, care este și cea mai urgentă, este accelerarea vaccinării la nivel mondial”. Comisia a anunțat o nouă donație către țările sărace, de 200 de milioane de doze de vaccin, pe lângă cele 250 de milioane de doze promise deja.
  • A avertizat că există riscul apariției unei „pandemii a nevaccinaților”. Amintim că România e codașă în UE la capitolul vaccinare, după cum Panorama a arătat aici, într-o hartă interactivă.
  • Comisia propune o nouă misiune de pregătire și reziliență în materie de sănătate pentru întreaga UE, care să aibă o finanțare de 50 de miliarde de euro până în 2027, „pentru a ne asigura că niciun virus nu va mai transforma vreodată o epidemie locală într-o pandemie mondială. Nu există vreun randament al investițiilor mai bun decât acesta”.

2. Cealaltă urgență: economia

  • „Ne așteptăm ca 19 țări să revină la nivelul de dinainte de pandemie anul acesta, iar restul – anul viitor. Nivelul creșterii în zona Euro l-a depășit atât pe cel din SUA, cât și pe cel din China în ultimul trimestru”.
  • Ursula von der Leyen a spus, referindu-se la criza economică din anii 2000, că UE a învățat din lecțiile dezbinărilor și ezitărilor din trecut. „Atunci, Europa a considerat prea devreme că a ieșit din impas și am plătit prețul pentru acest lucru. Nu vom repeta aceeași greșeală”.
  • „Vom propune un proiect de lege care să vizeze profiturile ascunse în spatele societăților de tip ‘cutie poștală’. Și vom face tot ce ne stă în putință pentru parafarea acordului mondial istoric privind rata minimă a impozitului pe profit. Plata unui impozit echitabil nu ține doar de finanțele publice, ci, mai ales, de echitate”.

3. Clima și tranziția verde

  • Președinta Comisiei a amintit că Uniunea Europeană e singura mare economie care a transpus obiectivele climatice în obligații legale. Panorama a explicat AICI la ce să se aștepte românii din războiul UE împotriva poluării.
  • „Dacă, împreună cu SUA, vom reuși să acoperim deficitul de finanțare existent în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, vom trimite un semnal puternic întregii lumi și ne vom afirma poziția de lider mondial în domeniul acțiunilor climatice. Este momentul să ne onorăm angajamentele”.   

4. Cyber și tech = viitoarea cursă pentru UE

  • Ursula von der Leyen a vorbit despre importanța investițiilor în suveranitatea tehnologică europeană: „Trebuie să ne întețim eforturile pentru a modela transformarea noastră digitală în conformitate cu normele și valorile noastre”. 
  • „Vom investi mai mult ca niciodată în tehnologia 5G și în fibră”. Panorama a arătat AICI implicațiile pentru România în cursa mondială pentru 5G, iar AICI am explicat de ce se teme Europa de Huawei.
  • Criza semiconductorilor e, de asemenea, o problemă cu mize economice uriașe. Cererea la nivel mondial a explodat, ceea ce a dus repede la un deficit de semiconductori. Europa a rămas în urmă, spune von der Leyen. „Tehnologia digitală nu poate exista fără cipuri. Suntem dependenți de cipuri de ultimă generație fabricate în Asia”. 
  • În acest sens, Comisia va prezenta un nou Act european privind cipurile, pentru a „crea împreună un ecosistem european al cipurilor de ultimă generație, care să includă producția. Astfel, ne vom asigura securitatea aprovizionării și se vor dezvolta noi piețe pentru tehnologiile europene revoluționare”. 
  • „Ar trebui să dezvoltăm aici, în Europa, instrumentele de apărare cibernetică de care avem nevoie. De aceea avem nevoie de o politică europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică”. Amintim că România va fi gazda unui centru cyber al UE. Panorama a explicat mizele în acest articol.

5. „O nouă eră a hipercompetitivității”

  • „Intrăm într-o nouă eră a hipercompetitivității. O eră în care, pentru unii, orice mijloc este permis pentru a dobândi mai multă influență: indiferent dacă este vorba de a promite vaccinuri sau a acorda împrumuturi cu rate mari ale dobânzii, de a lansa rachete sau a dezinforma populația. O eră a rivalităților regionale și a marilor puteri care își refocalizează atenția una asupra celeilalte”.
  • „Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China”.

6. Ce facem cu migrația? 

  • Fost ministru al Apărării în Germania, Ursula von der Leyen a vorbit despre solidaritatea europeană față de poporul afgan, în contextul revenirii talibanilor la putere. „Vom suplimenta ajutorul umanitar acordat populației afgane cu 100 de milioane de euro. Această inițiativă va face parte dintr-un nou pachet, mai amplu, de sprijin pentru poporul afgan, pe care îl vom prezenta în următoarele săptămâni și care va reuni toate eforturile noastre în acest sens”. Panorama a analizat AICI nota de plată a eșecului din Afganistan și s-a uitat AICI la riscul să ne confruntăm cu un nou val de refugiați.
  • Președinta CE a amintit că statele membre tot nu au căzut de acord cu privire la noua reformă în domeniul migrației pe care Comisia a propus-o cu un an în urmă (după o altă mare reformă cu un eșec răsunător, în timpul Comisiei Juncker): „Atât timp cât nu ne situăm noi pe o poziție comună cu privire la modul de gestionare a migrației, oponenții noștri vor continua să ia în vizor această vulnerabilitate”.

7. Amenințările la adresa securității UE

  • „Nu mai este nevoie de armate și rachete pentru a cauza daune de proporții. Poți paraliza instalații industriale, administrații orășenești și spitale – nu ai nevoie decât de un laptop. Poți perturba un întreg proces electoral cu un telefon inteligent și o conexiune la internet”.
  • Despre securitatea europeană: „Europa poate – și ar trebui în mod clar – să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu. Datorită poziției sale geografice, Europa știe mai bine decât oricine că o criză externă nerezolvată poate deveni rapid o criză internă”.
  • Despre criza din Belarus, a acuzat regimul Lukașenko că e în spatele unui atac hibrid împotriva UE, folosind refugiați pentru a destabiliza Polonia, Lituania și Letonia.
  • Ursula von der Leyen a vorbit mult și despre nevoia de a avea o Uniune Europeană a Apărării.
  • În prima jumătate a anului viitor, când Franța asigură președinția rotativă a UE, Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron vor organiza un summit privind apărarea europeană.

8. Un „Erasmus al job-urilor” pentru tineri

  • „Uniunea noastră va fi mai puternică dacă se va asemăna mai mult generației noastre viitoare, și anume dacă va fi reflexivă, hotărâtă și atentă la cei din jur. Dacă se va baza pe valori și va fi temerară în acțiuni”.
  • Ursula von der Leyen a vorbit despre ALMA, un nou program adresat tinerilor, care va semăna cu programul Erasmus pentru studenți, dar, de această dată, le va da tinerilor șansa să lucreze într-un alt stat membru pentru o perioadă determinată. Motivul: să-i facă pe tineri mai atașati valorilor europene și viitorului UE. „Uniunea noastră trebuie să aibă un suflet și o viziune cu care tinerii să se poată identifica”.

9. Despre suflet și minte, dar la muncă

  • „Pandemia ne-a învățat un lucru important: valoarea pe care o are timpul. Și că nimic nu este mai prețios decât timpul petrecut cu cei dragi”. Ursula von der Leyen a vorbit și despre importanța echilibrului, a așa-zisului „work-life balance”, echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Panorama are AICI o serie de articole despre acest subiect.

10. Încă o dată, cu sufletul înainte

  •  „Cred că tocmai atunci când este pus la încercare, spiritul – sufletul – își arată întreaga sa splendoare. Uitându-mă la felul în care stau lucrurile în Uniunea noastră, știu că Europa va trece acest test”.
  • „Uniunea noastră este în același timp unică într-un mod minunat și minunată într-un mod unic. E o Uniune cu suflet”.

Analiză „la cald”, via Bruxelles. Care e, de fapt, starea Uniunii

O șansă ratată”, așa descrie Ricardo Borges de Castro, expert în afaceri europene, discursul Ursulei von der Leyen.

De Castro e director adjunct al think-tank-ului European Policy Center, din Bruxelles, și nu e deloc străin de astfel de bilanțuri. A lucrat cu Jean-Claude Juncker când acesta era președinte al Comisiei Europene și, înainte de asta, a fost membru de cabinet și asistentul personal al lui José Manuel Barroso, alt ex-președinte al executivului european. 

Ricardo Borges de Castro, director în cadrul think-tankului European Policy Centre, coordonatorul programului Europa în Lume. / foto: arhiva personală

Tocmai cu această experiență în spate, expertul portughez admite, într-un interviu acordat Panorama, că Ursula von der Leyen are „cel mai greu job din Europa”. Dar spune că asta nu justifică neajunsurile pe care le-a afișat în discursul privind starea Uniunii.  

„Uniunea Europeană, la fel ca restul lumii, se află la o răscruce. Or, acest discurs nu s-a ridicat la înălțimea acestui moment de transformare. A fost mai degrabă o abordare de tipul ‘business as usual’”, crede Ricardo Borges de Castro. 

Contractele pentru vaccinuri și certificatul european pentru COVID sunt două dintre succesele actualei Comisii, spune el. Pe cont propriu, statele membre nu ar fi fost unde sunt azi în gestionarea pandemiei.

Totuși, problema e că Uniunea Europeană continuă să reacționeze la crize și încă nu știe să fie proactivă. Rămânem purtați de evenimente, nu dictăm noi agenda, crede De Castro.

„Știm deja unele dintre lecțiile pandemiei. Cred că ar fi trebuit să învățăm din aceste lecții și să începem să ne pregătim de lumea care va veni după pandemie. Cred că președinta Von der Leyen a ratat ocazia de a lansa această conversație”, a mai declarat expertul pentru Panorama.

Principala critică pe care i-o aduce Ursulei von der Leyen e că ne-a pus pe noi, europenii, să ne uităm prea mult la sufletul nostru, dar nu ne-a zis și la ce să ne așteptăm.

„Problema mea e că nu am înțeles din acest discurs încotro se duce Europa. Ce am văzut a fost mai degrabă o persoană conștientă și cu conștiință în fața provocărilor momentului, care încearcă să vină cu un răspuns la aceste provocări. Ea nu ne-a spus, de fapt, că are un anumit răspuns pentru că vrea să ajungă într-un anumit punct”. Nu e vorba doar de Ursula von der Leyen aici, adaugă el. Critica e valabilă pentru Uniunea Europeană în general, care încă nu știe unde vrea să ajungă. Sau mai degrabă CUM să ajungă unde vrea să ajungă.

Cum ar fi dacă UE ar fi o companie

„Prioritățile enumerate de președintă la începerea mandatului au fost corecte. Dar lumea s-a schimbat de atunci”, atrage atenția fostul funcționar european.

Borges de Castro face o analogie cu mediul de business și spune că actuala Comisie ar trebui să se inspire din modul de lucru al unei companii și să facă un „audit” al tuturor acțiunilor UE, să înțeleagă clar ce merge și ce nu, ce e redundant și să regândească din interior întreaga mașinărie. 

„Dacă tot vrem să vorbim despre sufletul Europei și despre valorile care ne reprezintă, dar în același timp ne confruntăm cu problemele (legate de statul de drept, n.r.) din Polonia și Ungaria, iar Ursula von der Leyen zice că trebuie să avem un dialog… De cât timp tot dialogăm cu ei pe temele astea? Vine un moment când trebuie să înțelegi că nu poți fi simultan și arbitru imparțial, și actor politic. Trebuie să te poziționezi într-o tabără, pentru că ești actor politic”, a mai comentat expertul European Policy Centre, subliniind că Ursula von der Leyen ar trebui să fie mai dură când vine vorba despre statul de drept și derapajele democratice ale Europei.

Dacian Cioloș, foarte critic cu Ursula von der Leyen

O critică similară a avut și Dacian Cioloș. Cu excepția grupurilor radicale, eurodeputatul român a avut una dintre cele mai dure replici pentru Ursula von der Leyen. Prezent la aceeași dezbatere din plenul Parlamentului European, Cioloș, care e președintele grupului centrist Renew Europe, i-a transmis președintei Comisiei că-și pierde răbdarea când se uită la ce face cu rebelii Europei.

Concret, Cioloș i-a reproșat Ursulei von der Leyen că nu are „curaj politic” și pierde prea mult timp cu diplomație în Consiliu, și prea puțin timp colaborând cu membrii PE în chestiunea derapajelor democratice din unele state membre. Asta, în timp ce pericolul iliberalismului se răspândește în Europa, a spus Cioloș.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii