COVID-19 REVINE ÎN FORȚĂ

Vaccinarea anti-Covid s-a pleoștit în fața Kraken. Cât de îngrijorați ar trebui să fim în realitate?

Computer Hope Guy
Purtarea măștii ar putea fi din nou indicată în contextul apariției noii subvariante COVID-19 FOTO: Shutterstock

Kraken, noua variantă a COVID-19, pune tot mai multe probleme la nivel internațional și începe să își facă simțită prezența și în România. După ce un prim caz a fost confirmat pe data de 9 ianuarie la un bebeluș român, specialiștii din sistem se așteaptă la noi cazuri în perioada următoare.

Cu toate acestea, nici publicul, dar nici autoritățile nu par să mai perceapă iminența unei amenințări sanitare. Persoanele care s-au vaccinat de la începutul anului cu doza 4 anti-Covid încap într-o scară de bloc: sub 50. Este nesemnificativ.

Chiar dacă această subvariantă de Omicron nu este deocamdată atât de gravă, este interesant de văzut cum a ajuns România de la o presiune publică privind vaccinarea și prevenția contra Covid – lucruri care au creat tensiune și rupturi în societate, din cauza modului îndoielnic în care au fost comunicate – la o nepăsare cvasitotală.

Dacă ne uităm în Statele Unite ale Americii, unde Kraken a fost identificată pentru prima dată, repeziciunea cu care s-a răspândit în populație a fost mai mare decât la variantele anterioare ale coronavirusului, arată studiile de specialitate. E de așteptat ca, odată ce pătrunde mai serios și în România, răspândirea să fie la fel de rapidă.

În Europa, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor monitorizează felul în care Kraken înlocuiește, pe zi ce trece, alte versiuni care circulă și cum această variantă devine dominantă.

„Nu va mai fi mult până atunci”, explică medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. Totuși, spre deosebire de primii ani de pandemie, acum oamenii au la îndemână soluții pentru a limita răspândirea tulpinii în comunitate: măști de protecție, medicamente orale dezvoltate în ultimii ani și, bineînțeles, vaccinarea anti-COVID.

În acest context, vaccinarea anti-COVID, despre care s-a vorbit relativ puțin în ultima perioadă, revine în atenția publică.

Cine poate face doza patru și de ce vaccinul este dat uitării de cei mai mulți

Chiar și așa, doza patru, disponibilă în cabinetele medicilor de familie din luna decembrie 2022, nu prezintă foarte mare interes pentru populație. Cumva e și firesc, spune vicepreședinta Asociației Medicilor de Familie București Ilfov, medicul Rodica Tănăsescu.

Nu doar că autoritățile nu au făcut o campanie țintită de comunicare privind beneficiile acestei doze. Dar boosterul, la nivel european, este recomandat cu precădere pacienților care suferă de patologii cronice, cum sunt diabeticii sau cei care au boli de inimă, ori persoanele trecute de 80 de ani.

„Doza a patra nu este obligatorie pentru cetățeanul tânăr și sănătos, ci pentru persoanele care au niște factori de risc. Dar asta nu înseamnă că cei care umblă în medii multiple, unde contaminarea ar fi mai simplă, nu trebuie să se vaccineze. Pe lângă faptul că nu s-a comunicat legat de beneficiile acestei doze, avem flacoane în cabinet în măsura în care avem cereri”, a declarat vicepreședinta AMFB pentru Panorama.

Din decembrie 2020, de la debutul campaniei naționale de imunizare anti-COVID și până pe 15 ianuarie 2023, peste 8,1 milioane de persoane au fost vaccinate cu două doze și 2,6 milioane de români au făcut și doza de rapel, adică doza a treia.

Nu ar trebui să ne surprindă că oamenii nu se vaccinează cu doza patru, din mai multe motive. Pe de-o parte, nu a existat o campanie care să explice de ce este nevoie de această doză patru. Pe de altă parte, eșecul de comunicare privind vaccinarea cu primele trei doze i-a făcut pe oameni să nu înțeleagă de ce s-au vaccinat, dar totuși s-au infectat, ori de ce sunt oameni care s-au vaccinat și, în final, au murit. La nivel de comunicare publică, aceste lucruri nu au fost clarificate, ceea ce înseamnă un bagaj negativ, neîncredere, inclusiv a unui grup de oameni care s-au vaccinat și care nu mai vor să audă de doza patru”, explică Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, într-un interviu acordat Panorama.

Bani din buzunar pentru dozele nefolosite la medicii de familie

Între timp, medicii de familie care fac vaccinare anti-COVID așteaptă să strângă cel puțin patru-cinci doritori pentru a deschide un flacon de vaccin, ce conține șase doze. Se întâmplă așa pentru că dozele rămase neutilizate ajung la gunoi, iar suma pentru vaccinul risipit îi este imputată medicului de familie.

Pentru a veni totuși în sprijinul pacienților, medicii de familie din București, activi în program, au pus bazele unui grup intern în care se consultă cu privire la doze și prin care restristibuie, de la unul la altul, pacienții doritori să se imunizeze.

Problemele amintite mai sus se oglindesc în raportările legate de vaccinarea cu doza patru.

Concret, din mai 2022 și până în ianuarie 2023 au fost folosite doar 22.161 de doze booster (doza patru), arată cele mai recente statistici furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică. În primele două săptămâni din ianuarie, de când au început să apară informații cu privire la noua variantă Kraken, doar 48 de persoane au apelat la doza patru, la nivel național, notează aceeași instituție.

Pentru varianta Kraken, însă, și imunizarea cu schemă completă este eficientă, punctează medicul Marius Geantă.

Nici aici România nu stă bine comparativ cu alte state vest-europene, dar se aliniază cu țările est-europene, unde rata vaccinării cu schemă completă este la fel de scăzută ca cea de la noi. În România a fost atins, cu greu, procentul de 41% din populație imunizată cu două doze. În ciuda acestei situații, CNCAV, comitetul care a supervizat campania de vaccinare anti-Covid din România, a considerat că are o „misiune îndeplinită”, publicând recent un raport triumfalist de activitate.

Gripă versus COVID: unde s-a mutat atenția?

Gripa pare să fi luat fața coronavirusului, în atenția publicului. Este o consecință a lipsei de încredere nu doar în sistemul de sănătate, cât mai ales în reprezentanții lui, responsabili de campania de vaccinare împotriva COVID, subiect care pare că a fost închis. Asta deși numărul deceselor cauzate de infecția cu coronavirus depășește lejer numărul deceselor produse de gripă în acest sezon. 

Doar în perioada 9-15 ianuarie 2023 au fost raportate 44 de decese la nivel național, în urma infecției cu COVID, arată INSP. În schimb, gripa a produs 27 de decese de la debutul sezonului, respectiv din octombrie 2022 și până în prezent, notează date furnizate de aceeași instutuție.

„Pe fondul așa-zisei oboseli pandemice, corelat cu războiul din Ucraina în spațiul public, e ca și cum subiectul pandemiei s-a închis. Pe de altă parte, toată lumea s-a întrebat cum va arăta sezonul gripal după doi ani de restricții, în care circulația virusului gripal a fost modificată. E puțin straniu ce se întâmplă în prezent în România, pentru că cele două boli, gripa și COVID, se pretează aceluiași tip de intervenții de sănătate publică”, continuă Marius Geantă.

Este vorba, de fapt, de recomandările formulate de autorități pentru prevenirea răspândirii gripei, valabile și pentru COVID-19, prezent în comunitate: purtarea măștii, evitarea aglomerațiilor, vaccinare, testare cu dublu test și, la fel ca în cazul gripei, nevoia de a merge la spital strict în cazuri grave.

Te-ai vaccinat și ai trecut și prin boală? Imunitatea hibridă te protejează șapte-opt luni

„Contagiozitatea mai mare e ceva caracteristic pentru fiecare subvariantă care a derivat din familia Omicron. Varianta XBB 1.5, cunoscută drept Kraken, are câteva mutații care au potențialul de a ocoli protecția imunitară, însă nu atât de mult încât să pună probleme din punct de vedere al gravității”, declară doctorul Marius Geantă.

Potrivit specialistului, lipsa restricțiilor din 2022 a expus mare parte din populație infectărilor. Astfel, oamenii au obținut imunitate naturală care, asociată cu imunitatea obținută prin vaccinare (imunitate hibridă, n.red.), pot proteja o persoană între șapte și opt luni până la o nouă infectare cu coronavirus.

„Pare că ajungem în acel scenariu despre care s-a tot vorbit la început de pandemie și anume că aceste creșteri ale numărului de cazuri de infectare s-ar putea întâmpla o dată pe an. Aș separa riscul de sănătate publică de riscul individual de a face boală. În cazul fiecăruia dintre noi, intervin factori care țin de sistemul imun, iar aceștia sunt unici. Cert e că imunitatea pare că durează șapte-opt luni, suficient să ne gândim că vom avea un singur val în fiecare an”, spune Marius Geantă.

Mai puțină presiune pe spitale

În teorie, cu o variantă contagioasă dar care nu dă forme atât de grave precum varianta Delta, spre exemplu, sistemele de sănătate nu ar mai trebui să fie copleșite de pacienți care să necesite intervenții terapeutice complicate.

În Statele Unite ale Americii, unde noua subvariantă Kraken stă deja la baza a 41% din cazurile actuale de COVID, numărul de spitalizări nu a depășit așteptările specialiștilor, arată The Atlantic. Nici nu ar fi firesc să fie așa, punctează Marius Geantă.

„După trei ani de pandemie, nu ar trebui să mai acceptăm un astfel de scenariu. Avem instrumente prin care să identificăm riscul de creștere a numărului de cazuri, testele rapide care există în prezent sunt performante. Foarte important, testarea ar trebui să se facă la mediul de familie, acasă, și nu la camera de gardă. Evident, să nu uităm de vaccinare. Toate aceste instrumente trebuie puse, la nevoie, în fața virusului, astfel încât sistemele de sănătate să nu mai fie puse în dificultate ca acum doi ani”, a precizat medicul.

Kraken ia avans în toate colțurile lumii

„E nevoie de vigilență și în cazul COVID, trebuie în continuare să ne uităm la amândouă”, concluzionează Marius Geantă.

Așadar, e strict o chestiune de timp până ce Kraken va deveni dominantă și în România, arată predicțiile specialiștilor. La nivel european, spre exemplu, noua subvariantă a fost depistată în Marea Britanie, unde oficialii din sănătate au venit, la rândul lor, cu o serie de recomandări. Între ele purtarea măștii în aglomerații și reîntoarcerea la munca din confortul casei, acolo unde este posibil.

Recent, Organizația Mondială a Sănătății a făcut un apel către autoritățile sanitare, solicitându-le să accelereze campaniile de comunicare privind beneficiile aduse de doza a patra, în special în rândul persoanelor imuno-deprimate. Pe lângă Europa, varianta Kraken a mai fost depistată, până în prezent, în Australia și în Asia de Sud-Est.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul