Vaccinarea anti-HPV, faza pe județ. Unde se vaccinează cele mai multe românce și de ce suntem codași la prevenție

Articol realizat în cadrul campaniei „Hotărăște pentru viitor”, campanie națională de promovare a programului de vaccinare anti-HPV, susținută de organizația Mame pentru mame, în parteneriat cu MSD România.

Sfârșitul acestui an vine cu o schimbare majoră de paradigmă în vaccinarea anti-HPV din România. Din decembrie, părinții care doresc să-și vaccineze adolescenții, deopotrivă fete și băieți aflați în categoria de vârstă 11 – 18 ani, vor putea obține vaccinul gratuit din farmacie, în baza unei rețete de la medicul de familie.

Al doilea pas uriaș, pe lângă lărgirea bazei de accesibilitate prin includerea băieților, este compensarea vaccinului pentru femeile de 19 – 45 de ani. Potrivit protocolului, femeile din categoria de vârstă amintită pot beneficia de vaccinarea anti-HPV în regim compensat de 50%, pe baza unei reţete eliberate de medici de toate specialitățile aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate.

Măsurile adoptate recent în România sunt în linie cu obiectivele Strategiei globale pentru eliminarea cancerului de col uterin, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății și asumată inclusiv de țara noastră. Motivele care stau la baza acestor schimbări de sănătate publică extrem de benefice țin de statisticile care nu ne fac cinste.

La nivel național, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent în populația feminină, după cancerul de sân și cel colorectal. Este și a patra cauză de mortalitate la sexul feminin, după cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul bronho-pulmonar.

Tot mai multe solicitări de la părinți

Într-un răspuns oferit Panorama, Ministerul Sănătății arată că, anual, sunt 3.380 de cazuri de cancer de col uterin nou diagnosticate, ceea ce reprezintă 7,5% din totalul cazurilor de cancer la sexul feminin. Instituția notează că 1.805 femei au murit din pricina bolii în 2020, adică 3,3% din totalul deceselor prin cancer din România.

Aceste statistici sunt o consecință a deciziei statului român de a nu mai investi, preț de un deceniu, în acest tip de vaccinare. S-a întâmplat ca urmare a eșecului înregistrat de prima campanie de imunizare anti-HPV, derulată în 2008. Iar lipsa aceasta de investiție și efort a venit chiar dacă indicatorii de sănătate publică s-au menținut la valori foarte crescute. Cu toate că medicii de familie au făcut cereri către Ministerul Sănătății, solicitând încă din 2013 –  2014 doze de vaccin anti-HPV, lucrurile au stagnat.

Vocea lor a fost auzită abia în 2019, își amintește Gindrovel Dumitra, șeful Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei. În 2020, a reînceput vaccinarea anti-HPV la cerere, la nivelul medicilor de familie, pentru categoria 11 – 18 ani.

„Am pornit cu pași timizi, inițial, dată fiind pandemia și emoția legată de acea perioadă. Ulterior, lucrurile au luat o altă turnură. Părinții au început să facă solicitări tot mai multe către medicii de familie, astfel că numărul fetelor vaccinate aproape că s-a dublat de la an la an”, declară medicul Gindrovel Dumitra.

„E un lucru extraordinar că cererile de la părinți au tot crescut”, continuă specialistul.

Ultima achiziție de vaccin anti-HPV

Așa s-a ajuns ca, în perioada iulie 2022 – octombrie 2023, să fie utilizate 137.253 de doze din stocul național, arată Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), la solicitarea Panorama.

Analizând datele oferite de INSP, putem observa că cele mai multe doze au fost administrate în municipiul București și în județele Prahova, Iași, Constanța, Cluj și Dolj, ultima achiziție de doze de vaccin anti-HPV fiind făcută de Ministerul Sănătății în 16 noiembrie 2022. Instituția a cumpărat atunci 135.000 de doze de vaccin, cantitate distribuită către direcțiile de sănătate publică, respectiv către medicii de familie.

Părinții români și deschiderea față de vaccin

De altfel, un studiu IPSOS dat publicității în 2022, după ce a fost derulat în mai multe state europene, printre care și România, a evidențiat că trei din patru părinți sunt acum conștienți că vaccinarea anti-HPV poate preveni cancerul.

Același studiu evidențiază că 93% din respondenți sunt total sau parțial de acord cu afirmația că prevenția este cea mai eficientă formă de a-și proteja copiii împotriva infecției cu HPV.

Mai mult, 75% dintre părinții români declară că sunt conștienți că infecția cu HPV poate fi cauza apariției mai multor forme de cancer, atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor.

Cu toate acestea, doar 23% dintre părinții români cuprinși în studiu au declarat că și-au imunizat deja copiii împotriva infecției cu HPV și 32% intenționau, la momentul cercetării, să-și vaccineze fiicele.

Fereastra optimă de vaccinare

Este important de reținut că există o fereastră optimă pentru vaccinare, la adolescenții de 11-14 ani. Este vorba de perioada de dinainte de debutul primului act sexual.

Un motiv important este că, la grupele de vârstă mai mici, răspunsul sistemului imun la vaccin este mai bun.

Însă, dată fiind compensarea cu 50% a vaccinurilor pentru femeile cu vârste cuprinse între 19 - 45 de ani, medicul arată că și în acel caz este vorba tot de o protecție, chiar dacă nu e la același nivel ca în cazul adolescenților vaccinați.

HPV-ul se transmite nu doar prin contact sexual, ci are și o cale de transmitere non-sexuală. Mai exact, e vorba de contact direct, piele pe piele sau prin contactul mucoasei. În acest caz, prezervativul nu este eficient.

Transmiterea poate fi și verticală, de la mamă la făt, la naștere. De altfel, infecția cu HPV este responsabilă de 70% din toate tipurile de cancer orofaringian și de 99% dintre cazurile de col uterin.

Aderența scăzută la programele de screening

Așa cum arătam la început, cancerul de col uterin, pentru care nu există date de incidență de încredere defalcate pe județ, reprezintă în continuare o problemă de sănătate publică majoră ce trebuie adresată pe toate palierele.

„Indicele anilor de viaţă pierduţi din cauza cancerului de col uterin atinge un maxim la grupa de vârstă 55 – 59 ani, în timp ce rata de mortalitate atinge un maxim la grupa de vârstă 70 - 74 de ani în anul 2019”, arată datele Ministerului Sănătății.

S-a ajuns aici în primul rând din cauza aderenței scăzute la programul de screening în cancerul de col uterin și a slabei finanțări a acestei intervenții. Spre exemplu, deși româncele între 25 și 65 de ani au posibilitatea de a se testa în cadrul programului, o dată la 3-5 ani, acest lucru abia dacă se întâmplă. Inclusiv decalajele între județe sunt mari.

„În România aderența la screening a fost de doar 8%”, punctează medicul Gindrovel Dumitra.

Vaccinul a salvat vieți în Marea Britanie

În străinătate e diferit, povestește doctorița Felicia Buruiană, ginecolog-oncolog într-un spital din Birmingham, Marea Britanie.

Acolo, programul de screening e foarte bine pus la punct, dorința autorităților fiind aceea de a detecta din timp schimbările precanceroase. Și reușesc să o facă, în mare parte și pentru că femeile sunt obișnuite să meargă frecvent la controale preventive, comportament diferit de al româncelor, care nu pun la fel de mare preț pe prevenție.

„Și în Anglia vaccinul anti-HPV a fost introdus în 2008”, punctează Felicia Buruiană.

Doar că, spre deosebire de România, statul englez nu a oprit finanțarea programului. A construit campanii de informare bine gândite și a mers înainte cu vaccinarea adolescentelor. Ulterior, s-au văzut și rezultatele acestor măsuri.

Datele unui studiu publicat în jurnalul The Lancet confirmă faptul că vaccinarea împotriva HPV în Marea Britanie a salvat vieți, prin scăderea semnificativă a ratei de cancer de col uterin.

Concret, s-a constatat reducerea ratei incidenței cancerului de col uterin cu 87% în rândul femeilor vaccinate la vârsta de 12-13 ani, comparativ cu populația nevaccinată. Reducerea a fost de 34% pentru fetele vaccinate în grupa de vârstă 16 - 18 ani și de 62% pentru cele vaccinate in grupa de vârstă 14–16 ani.