Ajutor contra Rusiei

Valsul Germaniei cu tancurile pentru Ucraina. De ce a făcut Berlinul „scholzing” cu Leoparzii

Computer Hope Guy
Protest în Polonia, la consulatul Germaniei din Cracovia, prin care se cere o decizie favorabilă de livrare a tancurilor Leopard în ajutorul Ucrainei. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a anunțat în sfârșit decizia ca Germania să trimită în ajutor Ucrainei o companie de 14 redutabile tancuri Leopard 2. Nu înainte însă de a crea o adevărată dramoletă pe scena internațională, care a durat luni întregi. Și care a lăsat din nou Germania în poziția de mare putere care se codește să ofenseze Rusia și de care aliații NATO trebuie să se roage, cu cerul și pământul, pentru a obține sprijin militar atunci când e nevoie.

Nu este un episod izolat. Comportamentul Germaniei în raport cu Ucraina a ajuns să poarte și o poreclă derivată din numele cancelarului său și din modul în care acesta ia deciziile: „scholzing”. Sarcasticul verb inventat pe rețelele sociale înseamnă să comunici intenții bune, doar pentru a găsi sau inventa ulterior motive să amâni sau să împiedici acele intenții să devină realitate.

Poate părea nedrept. Germania este acum departe de episodul de la începutul războiului din Ucraina, când devenise ținta ironiilor, pentru că oferise în ajutor Kievului bombardat de ruși 5.000 de căști pentru soldați. Berlinul este al treilea mare donator de armament și asistență militară pentru Ucraina, după SUA și Marea Britanie, având la activ ajutoare militare în valoare de aproape 2,3 miliarde de euro. Majoritatea sunt elemente de logistică, muniție, armamente și vehicule ușoare, însă printre ele se numără și tunuri antiaeriene Gepard, sisteme antiaeriene Iris-T, transportoare blindate, lansatoare anti-tanc Panzerfaust 3, sisteme antiaeriene individuale Strela și Stinger (lista completă o puteți citi aici).

Totuși, de câte ori a fost vorba de furnizarea unui echipament greu, sofisticat, care să aibă potențialul de a face diferența pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei, așa cum au făcut-o, de pildă, HIMARS-urile americane, Germania a ezitat. Mai mult, a părut să se angajeze într-un joc în care SUA erau invitate să facă mereu primul pas – livrăm și noi, dar mai întâi livrați voi.

La fel s-a întâmplat cu tancurile Leopard. Pentru ca Scholz să ia în sfârșit o decizie, a fost nevoie de încordarea Washington-ului, care s-a văzut nevoit să pună și el la bătaie tancuri Abrams pentru Ucraina, dar și de înțepăturile Poloniei, care a amenințat că își va face o mini-coaliție cu alte state europene (Danemarca, Finlanda), care să trimită singură tancuri nemțești Leopard în ajutorul Ucrainei.

Pentru o țară ca Germania, care până în 2022 a ținut Rusia mai aproape economic decât orice altă mare putere europeană și care opera încă sub tabu-ul neutralității și neimplicării armamentelor sale în războaie, hrănit de apăsarea moștenirii istorice a celor două războaie mondiale, nu este tocmai de mirare.

„Celor de la SPD, mai ales celor din jurul lui Scholz, dar și lui personal, le-a venit foarte greu să întoarcă într-un an politica de apărare și cea externă a SPD la 180 de grade”, explică pentru Panorama Tudor Dan Ancuța, analist politic în Bundestag și un bun cunoscător al spațiului politic german.

Ce caută Leoparzii în Ucraina și de ce l-au chemat pe Abrams în ajutor

leopard tancuri germania
Modelul Leopard 2 A6, produs de compania germană Krauss-Maffei Wegmann. Foto: pagina producătorului.

Este clar că nu 14 tancuri Leopard 2 trimise de Germania pe frontul din Ucraina au puterea de a schimba un război. Totul se înscrie însă într-o schimbare de joc mai mare și în încercarea aliaților de a demonstra nu doar verbal că frontul de sprijin al Ucrainei în fața Rusiei este în continuare puternic.

Ucraina a spus încă de anul trecut, verde în față, de ce armamente are nevoie pentru a se menține în luptă, în nenumăratele întâlniri bilaterale și din cadrul formatului Ramstein, cu aliații săi occidentali. Șeful armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, le-a expus și public: 300 de tancuri, 600-700 de vehicule de luptă pentru infanterie și 500 de sisteme de artilerie.

Aliații au început să se mobilizeze, iar până la tancuri, cea mai recentă vedetă a sprijinului armat pentru Ucraina au fost sistemele Patriot, de apărare antiaeriană, pe care președintele Zelenski le-a obținut în timpul vizitei sale la Washington, de la finalul anului trecut.

Tancurile sunt caii grei de luptă ai oricărui conflict armat de tip clasic, dominat de componenta terestră. Iar până acum, în războiul din Ucraina, ele au jucat un rol foarte important pe front, în afară de luptele de artilerie. Până acum, Ucraina s-a bazat pe sprijinul aliaților cu tancuri T-72 sovietice – versiuni modernizate sau upgradate, care au venit în special via Polonia și Cehia. Erau cele mai la îndemână și pentru că armata ucraineană folosea în mare același model de tanc.

Pentru a avea însă superioritate de luptă în fața rușilor, ucrainenii aveau nevoie de tancuri moderne. Iar Leopard 2 este unul dintre cele mai bune tancuri din lume. Nu doar atât. Mii de tancuri Leopard se află deja în dotarea mai multor armate europene, care ar putea să paseze din ele Ucrainei, la pachet cu tot ce înseamnă mentenanță, muniții și logistică. Doar că exista un singur impediment: Germania trebuia să-și dea acordul, ca în cazul oricărui armament produs de ea și aflat în dotarea altor țări care ar dori să exporte către state terțe.

Oricât s-au agitat și s-au poziționat public, țări precum Polonia sau Spania au fost nevoite să aștepte și să preseze în negocieri europene, pentru acordul Germaniei. Care într-un final a venit.

Nu înainte însă ca Berlinul să obțină un gest similar din partea SUA. Marea Britanie a anunțat și ea, înainte ca Scholz să ia o decizie la Berlin, că trimite tancuri Challenger 2 în Ucraina. Tot 14.

Ca și cum nu ar fi livrat suficient sprijin militar Ucrainei (americanii sunt de departe cel mai mare donator de armament, ajutoare umanitare și financiare către Kiev), SUA s-au angajat, după îndelungi deliberări, să trimită și ea către Ucraina tancuri M1 Abrams. Se discută despre circa 30 de astfel de tancuri. Este o măsură controversată, pe care americanii nu și-au dorit-o inițial, strict din considerente logistice.

Tancurile Abrams sunt poate cele mai redutabile din lume, însă sunt niște mașinării care necesită o întreținere extrem de atentă și costisitoare, pe care nu doar că Ucraina nu și-ar permite-o, dar ar fi și foarte greu de asigurat logistic de către aliați.

„Tancul Abrams este un echipament foarte complicat. Este scump, este greu să te antrenezi pe el. Are un motor de avion, cred că consumă trei galoane pe milă (cam 700 de litri la suta de kilometri – n.red.) de combustibil pentru avioane. Nu e cel mai ușor de întreținut sistem”, a explicat un oficial de la Pentagon.

La rândul său, tancul Leopard 2 merge pe motorină și trage cu proiectile calibrul 120 de milimetri, care pot fi asigurate ușor atât de ucraineni, cât și de aliații lor europeni.

La ce i-ar ajuta pe ucraineni aceste tancuri pe câmpul de luptă? Ar putea juca un rol important într-o eventuală ofensivă reînnoită în primăvară, când cel mai probabil războiul din Ucraina va crește din nou în intensitate. Pentru a sparge liniile de apărare ale Rusiei din sud, din zona Mariupol-Crimeea, de exemplu, e nevoie de tancuri, care nu doar că distrug poziții inamice, dar oferă și protecție pentru unitățile de infanterie, a explicat generalul în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al armatei americane în Europa.

Jocul politic de acasă al lui Scholz

scholz leopard
Cancelarul Olaf Scholz a anunțat miercuri, în plenul Bundestagului, decizia de a permite livrarea de tancuri Leopard către Ucraina.

Dincolo de presiunile externe și de nevoia de a-și sprijini aliații NATO, Olaf Scholz a avut de luptat și cu spectrul politic și electoral de acasă, din Germania.

Un prim impediment a constat mai degrabă în schimbarea opiniei germanilor despre livrările de armament greu către Ucraina, explică analistul Tudor Dan Ancuța. „E normal ca oamenii să fie inițial împotriva livrărilor de tancuri, cum au fost înainte și împotriva livrărilor altor blindate, dacă tot ce aud aceștia din cercurile principalului partid de guvernământ este că tancurile or să ne ducă în al treilea Război Mondial”.

Într-adevăr, unul dintre motivele invocate de principalul partid din coaliția de la Berlin a fost că o astfel de implicare suplimentară, cu tancuri, a Germaniei, ar escalada conflictul. Realitatea de pe front arată însă că această escaladare are loc zilnic, de luni de zile, din partea Rusiei. „Această teamă , această frică absolut irațională că a livra tancuri Leopard ar însemna să provoci Rusia să escaladeze războiul este pur și simplu ridicolă”, declara Andrii Melnyk, ministrul adjunct de Externe al Ucrainei și fost ambasador la Berlin.

Opinia publică din Germania era însă împărțită. 46% dintre germani au spus că sunt în favoarea livrării de Leopard 2, 43% că sunt contra. Pe partide, votanții SPD, partidul lui Scholz, erau 49% în favoarea ideii, cei ai Verzilor 61%, iar cei ai liberalilor erau 50-50.

SPD-ul lui Scholz se izolase în această dezbatere”, arată Tudor Dan Ancuța. Politic, livrările de tancuri erau susținute atât de colegii de guvernare ai lui Scholz, liberalii (FDP) și ecologiștii (Bündnis90/Die Grünen), cu argumentul că „Germania nu trebuie să acționeze ca o frână în ajutorarea Ucrainei”. De asemenea, măsura era susținută chiar și de principala forță de opoziție din Bundestag, conservatorii (CDU/CSU), care îl atacau pe Scholz practic cot la cot cu colegii de alianță.

„Singurele două partide din parlamentul federal care îi țineau spatele cancelarului rămăseseră extremiștii de stânga (Die Linke) și cei de dreapta (AfD). Faptul că Scholz a fost fie atacat dur de către cei de la FDP, mai ales prin președinta comisiei de Apărare din Bundestag (Strack-Zimmermann), fie pus într-o situație în care trebuia să îi contrazică public pe cei de la Grüne, care prin cei mai importanți miniștri (vicecancelarul Habeck și ministra de Externe Baerbock) au spus constant că trebuie luate măsuri, a rupt sentimentul acela de unitate pe care încearcă toate coalițiile de guvernare să îl păstreze”, explică pentru Panorama analistul de la Berlin.

Americanii și polonezii i-au arătat calea lui Scholz

Mai mult însă decât tensiunile politice și grija pentru electoratul de acasă au contat negocierile externe în care s-a angajat Germania. Și care au dus la urnirea Berlinului în doi pași, către decizia finală de a aproba nu doar să trimită propriile tancuri Leopard 2 în Ucraina, ci să le permită și aliaților să o facă.

Iar aici Polonia și SUA au acționat decisiv pentru a-l convinge pe Olaf Scholz să nu mai facă „scholzing”.

„În general, deciziile privind aprobarea exporturilor din țări aliate se negociază în spatele ușilor închise, iar oficial se depun cererile numai atunci când există certitudinea că ele vor fi aprobate. La multe zile după anunțul Poloniei că intenționează să livreze tancuri, încă nu exista o cerere către guvernul Germaniei pentru aprobare. În momentul în care Polonia a depus cererea, deși nu exista încă consens pe subiect, Germaniei i-a fost forțată mâna. Decizia a fost așadar influențată puternic de Polonia, care a făcut public shaming Germaniei”, explică pentru Panorama analistul Tudor Dan Ancuța.

Pasul doi și cel care a contribuit de fapt decisiv la luarea deciziei a fost făcut de SUA.

„La sfârșitul săptămânii trecute apăruse informația, dezmințită categoric de cancelarie, dar care s-a dovedit totuși ca fiind adevărată, cum că Germania va livra Leopard-uri numai dacă SUA trimite Abrams-uri. Scholz vorbea des despre faptul că nu va lua nicio decizie pe cont propriu. Când spunea pe cont propriu, se referea strict la americani. Nu la Polonia, nu la țările baltice, nu la țările scandinave, nu la restul Estului Europei, nu la Franța și nici măcar la UK, care anunțaseră deja că vor trimite tancuri”, arată analistul.

Deși inițial administrația americană se declarase împotriva ideii de a-și trimite sofisticatele tancuri Abrams pe frontul din Ucraina, pentru că nu avea sens tehnic și logistic, „Biden se pare că a trecut peste calculele tehnice și a luat o decizie politică pentru a forța Germania”, consideră Tudor Dan Ancuța.

Până când Leoparzii germani vor ajunge pe frontul din Ucraina, în compania Abrams-urilor americane și a Challenger-urilor din Marea Britanie, ucrainenii vor trebui să reziste în continuare în fața războiului deschis de Rusia, cu toate armele pe care le au la dispoziție, inclusiv cu vechile T-72. Dar și cu umorul pe care ucrainenii încă nu și l-au pierdut, după cum arată parodia din clipul de mai jos, postat pe contul de Twitter @SaintJavelin, prin care se strâng fonduri de ajutor pentru Ucraina.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x