Mirajul imobiliar din Vama Veche și cele trei boom-uri: de la cazare la cort, la lux pe uliță

„Plecăm în Vama Veche! Ce Vama Veche? Petrecerea burlăcițelor din Vama Vechee! Surpriză!”. E un schimb de replici între actrițele Ada Condeescu, Adela Popescu și Laura Cosoi, în trailerul unei noi comedii care va ajunge pe marile ecrane în octombrie, cu mult după ce se încheie sezonul de pe litoral.

Vama Veche din film e un loc unde protagonistele merg să petreacă la un resort cu tantra yoga. În realitate, Adela Popescu chiar a investit în pensiunea unde s-a filmat producția. Alături de soțul ei, Radu Vâlcan, și prietenii Smiley și Gina Pistol, soții Fodor și alte două familii, au renovat unitatea cu 14 camere și au transformat-o în Zen.

De la un sat cu câteva case în urmă cu aproape 100 de ani, Vama Veche s-a transformat, începând cu anii ’70, într-un loc în care se putea vorbi liber în niște timpuri în care vecinii se spionau între ei. Artiști, actori veneau aici și stăteau cu lunile. Așa și-a creat Vama imaginea de loc hipiot, boem.

Următorul boom al micii stațiuni a venit odată cu anii 2000. Spiritul de aici a fost pus în versuri, pe muzică, de trupa Vama Veche, care a plantat în tineri dorința de a-și găsi pereche.

Pentru că orice curent e monetizabil, vibe-ul din Vamă a atras și afaceriști, care au construit hoteluri, pensiuni, restaurante, terase. Nu de puține ori s-a vorbit și de banii făcuți „la negru” aici sau de ilegalitatea unor construcții. 

Am putea să îl numim un al treilea boom, care a dus schimbări și a atras și turiștii curioși, nu neapărat „vamaioți”, dar care au vrut să simtă atmosfera despre care se făcea atâta vâlvă.

Vama Veche a fost și scenă de șicanări politice între liberali și PSD-iști, cum s-a întâmplat în episodul „Florin, noi suntem aici. Tu?!”

Diferențe de zece ori

Dacă ne uităm la imaginile din satelit oferite de Google Earth, vedem în 2004 o Vamă cu câteva case. Derulăm ani după ani și vedem că zona de case aproape că s-a triplat. Micul sat nu a ajuns să fie sufocat de blocuri cu apartamente, așa cum se întâmplă în Mamaia Sat, care aparține de orașul Năvodari și care a devenit o mică Piperă de litoral.

Acolo, boom-ul imobiliar al ultimilor ani s-a văzut în cifre. Aproape jumătate din locuințele finalizate în 2023 în tot județul au fost în Năvodari. Aproape 2.800 de unități au fost puse pe piață, în creștere cu 55% față de 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

La celălalt capăt de litoral, în Vamă, s-au construit vile cu piscină în câmp, fără acces la un drum asfaltat, dar cu vedere la mare. Și-au făcut apariția și noi străzi generate de construcțiile ridicate pe parcele de teren lotizate. Iar piața imobiliară de aici, pentru curioși, dar și pentru investitori, vine cu surprize.

Anunțurile cu proprietăți scoase la vânzare, fie că e vorba de terenuri sau construcții, finalizate sau nu, nu sunt chiar atât de multe. Prețurile terenurilor scoase la vânzare pe platforma Imobiliare.ro variază între 49 de euro pe metru pătrat, pentru cele situate la sud de Vama Veche și care au suprafețe de câteva hectare, și 250 de euro pentru terenuri care se află în localitate.

Chiar și așa, sunt și anunțuri care te fac să clipești de câteva ori, când vezi prețuri care sar de 500 de euro pe metru pătrat.

Gabriel Mariș, agent imobiliar, are la vânzare un teren de 1.000 de metri pătrați, pe strada Pescărușului, o zonă în care, în 2009, erau doar câteva case. 527.000 de euro este prețul terenului, adică 527 de euro pe metru pătrat. Și spune că există interes pentru el, chiar și la acest preț.

„Vama Veche are terenuri cu potențial, care sunt aproape de plajă, au utilități, dar și terenuri fără utilități, unde este mai greu să faci un obiectiv turistic. Avem la vânzare terenul de o lună și așteptăm să iasă certificatul de urbanism, să vedem indicatorii, să discutăm clar și concret pe un document oficial. Am un potențial client din București care e interesat”, spune pentru Panorama Gabriel Mariș, fondatorul agenției Trust Grup Real Estate.

Cu șase luni înainte de a pandemie, Mariș povestește că a vândut un teren similar cu cel pe care îl are acum la vânzare, parte dintr-un lot mai mare care a fost împărțit. S-a vândut tot cu preț mare.

Alți proprietari speră și ei să obțină bani frumoși pe terenurile din Vamă.

Ceva mai la nord, pe strada Margareta, în apropiere de La Rulote, este un alt teren de vânzare. 234 de euro pe metru pătrat este prețul pe care proprietarul speră să-l obțină pe cei 2.000 de metri pătrați. Terenul are un certificat de urbanism aprobat pentru P+1.

„Pentru teren e un interes mai mare, pentru că se pretează pentru căsuțe de vacanță și au fost câteva persoane interesate care au făcut oferte, dar nu am bătut încă palma”, spune pentru Panorama Carmen Hagi, agent imobiliar Remax Plus din Constanța, care mai are la vânzare și două pensiuni, al căror preț e de câteva milioane de euro.

Carmen Hagi a mai avut terenuri la vânzare în Vama Veche, dar în zona de camping, care nu este reglementată de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și unde prețul a fost de 50 de euro pe metru pătrat.

Chiar și-așa agentul imobiliar spune că prețurile de 500 de euro pe metru pătrat sunt prea mari pentru ce poate Vama Veche să ofere.

„Vama nu a ajuns la prețuri de Constanța. Sunt pensiuni de vânzare care pot fi cumpărate, ele există deja, au un istoric în turism și sunt mai potrivite ca investiție, decât să dai 500 de euro pe metru pătrat”, crede Carmen Hagi.

Citește și:

Vacanța la mare, între hotel și apartamente de închiriat. Cum arată calculele dezvoltatorilor și ce prețuri găsesc turiștii

Bulă imobiliară la Vama Veche?

Tudor Maxim este un cunoscut antreprenor, care a investit în turism în urmă cu aproape 20 de ani. A pus pe roate și rețeaua de hosteluri Pura Vida. La Vama Veche, acolo unde în trecut a și avut un restaurant, două hosteluri și baruri pe plajă, Maxim a organizat în luna iunie a acestui an a doua ediție a festivalului Tiny House. Case mici, case mobile, construcții modulare și rulote, toate au fost expuse pentru cei care visează locuințe ca-n America.

Din iulie, micile case au putut fi închiriate. Dacă în SUA e un trend cu aceste tiny houses, la noi, ele se pretează mai mult pentru închiriere, nu locuire permanentă. Printre clienții care s-au cazat aici anul acesta sunt familii și tineri cu căței, părinți singuri cu copii, dar și tineri curioși. Însă de cumpărat, prea puțini sunt cei care vor să-și asume responsabilitatea unui astfel de business.

„Noi de la bun început am avut două direcții principale: construcție și vânzare, dar și operare turistică, pentru că vrem să arătăm ce poți să faci cu tiny house, ce cifre poți să obții, ce average daily rates (venitul mediu zilnic pe cameră – n.red.) poți să ai, astfel încât cine e interesat și are resurse financiare să știe în cât timp poate face profit”, explică pentru Panorama Tudor Maxim, fondatorul festivalului.

Prezent în Vamă de ani buni, Maxim a fost martor la evoluția prețurilor la teren. Zona s-a dezvoltat foarte mult, însă e pusă sub semnul întrebării capacitatea satului de a susține cu infrastructură, dar și cu distracție oamenii care vin aici.

Pentru terenul unde sunt amplasate căsuțele lui, antreprenorul plătește o chirie anuală în jur de 20.000 de euro.

Pensiuni la vânzare

Pe lângă terenuri, mai sunt la vânzare pensiuni, case, dar și construcții începute, dar nefinalizate. Pentru că piața e mică, în cazul proprietăților mai mari, pentru care prețul de listă poate ajunge la câteva milioane de euro, timpul de tranzacționare se prelungește.