Vegani sau carnivori? Cinci lecții despre o alimentație sănătoasă, din documentarul Netflix care a încins internetul

„You Are What You Eat: A Twin Experiment”, unul dintre cele mai recente documentare despre ce înseamnă să mâncăm sănătos, lansat pe Netflix, urmărește un studiu întins pe opt săptămâni și desfășurat de Universitatea Stanford, care pune 22 de perechi de gemeni identici la diete opuse, dar considerate sănătoase: vegană și omnivoră.

Miniseria în care sunt urmărite doar patru perechi de gemeni a stârnit reacții de admirație, dar și acuze deopotrivă. Rezultatele studiului ne arată că a deveni vegan ne păzește de riscul de a dezvolta o serie de boli și ne face, în general, să avem un nivel de satisfacție a vieții mai ridicat. Per ansamblu, documentarul invită oamenii să reflecteze la carnea pe care o mănâncă și să fie mai deschiși la a-și gândi farfurii în care să domine legumele, pentru că acest obicei culinar ne poate schimba radical viața.

Totuși, din anumite puncte de vedere, documentarul este biased, în sensul că împinge în prim-plan dieta vegană și atacă uneori industria cărnii, fără a menționa, de pildă, că unele acțiuni care dăunează mediului țin și de cultivarea plantelor.

Un astfel de exemplu este momentul când se discută despre folosirea exagerată a antibioticelor pentru tratarea bolilor care apar la animalele ținute în condiții improprii, pentru creșterea rapidă. Această supradoză de antibiotice duce și la rezistența la ele, iar documentarul ne anunță că vom ajunge să avem o criză a antibioticelor, din cauza goanei de a produce carne mai ieftină, ceea ce ridică întrebarea: cum vom mai putea face operații fără aceste medicamente atât de necesare?

Totuși, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune altceva: „Utilizarea în mod eronat și supradoza de antimicrobiene în oameni, animale și plante sunt principalii factori în dezvoltarea patogenilor rezistenți la medicamente”.

Până la urmă, dacă ne gândim la cât lobby fac companiile din industria cărnii și lactatelor, veganii au mai degrabă o șoaptă decât o voce. Iar dincolo de astfel de susțineri de agendă, documentarul oferă informații care pot reprezenta un punct de start în alegerea unei alimentații mai sănătoase, care să ne ferească de boli și să ne adauge ani la viață.

De aceea, în cele ce urmează, am extras câteva învățături din documentar, care ne pot fi de folos atunci când hotărâm ce punem pe masă.

Am ajuns la McDonalds și KFC din cauza celui de-al Doilea Război Mondial

Documentarul arată și originile unei probleme cu care ne confruntăm astăzi la nivel global: consumul de mâncăruri procesate (precum mezelurile) sau ultra-procesate (fast-food, patiserie etc). Totul a pornit din SUA. Ce nu știu însă mulți este că americanii au ajuns la această dietă nesănătoasă, pentru care sunt cunoscuți până în ziua de astăzi (printre altele), din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

În acea perioadă, mulți bărbați americani erau slabi, subnutriți, așa că mulți nici măcar nu se calificau pentru serviciul militar. Astfel, industria alimentară americană a trebuit să apese accelerația, iar principala țintă a devenit creșterea caloriilor și crearea de mâncare multă la prețuri mici. Așadar, americanii au primit carbohidrați, grăsimi saturate, sare și zahăr în plus, dar li s-au tăiat fibrele, vitaminele și mineralele, deci substanțele nutritive esențiale pentru corp.

Nu te păcăli abținându-te de la mâncare

Indiferent de dieta pe care o urmezi, este foarte important să ții minte că trebuie să mănânci suficient. Dacă nu o faci, cu speranța că vei pierde în greutate, s-ar putea să te trezești că nu pierzi grăsime, ci masă musculară. După opt săptămâni de urmat o dietă vegană, respectiv una omnivoră, Pam și Wendy, două dintre gemenele care au luat parte la experiment, au avut niveluri crescute de grăsime și au pierdut la capitolul mușchi.

Regula de aur spune că dacă vei consuma mai puține calorii decât are nevoie organismul tău, acesta va începe să consume din grăsimea stocată, pentru a avea energie. Totuși, este important ca printre acele calorii reduse să ai suficiente proteine. Altfel, corpul tău va recurge la a descompune țesutul muscular, pentru a-și asigura energia.

Microbiomul, cel mai important pentru starea de bine

Comunitatea complexă de microbi prezentă în tractul nostru digestiv formează microbiomul, esențial pentru tot ce înseamnă digestie. Dar rolul său este fundamental pentru sănătate în ansamblu. Microbiomul dictează și cât de repede arzi caloriile, cât de rapid poți combate o infecție din organism, dacă dezvolți alergii și ce dispoziții ai. 

Studiul pe gemeni a arătat că cei care au urmat o dietă pe bază de plante au avut la final mai multe bacterii sănătoase în tractul digestiv. De altfel, biologic vorbind, cei care au mâncat vegan au ieșit, la final de studiu, mai tineri. Vârsta biologică e determinată pe baza lungimii telomerilor, porțiuni de ADN de la capetele fiecărui cromozom care, odată cu vârsta și cu apariția diverselor afecțiuni de sănătate, pierd din lungime. După opt săptămâni, gemenii care urmaseră o dietă vegană avea telomerii mai lungi decât cei care consumau și carne, în cazul lor telomerii rămânând la aceleași dimensiuni.

Există alternative vegane la aproape orice

Dacă îți dorești ca alimentația ta să „încline” mai mult spre plante, e important să știi că există alternative vegetale pentru tot soiul de alimente la care nici nu te-ai gândi că e posibil. De exemplu, există brânză vegană, care adesea are la bază caju și soia, iar carnea o poți înlocui cu seitan, un substitut pe bază de plante, din făină de gluten de grâu.

Înlocuirea a tot soiul de mâncăruri cu unele pe bază de plante este redată foarte bine în documentar de Daniel Humm, proprietarul Eleven Madison Park, un celebru restaurant din New York, deținător de trei stele Michelin. Când era la apogeu, Humm a decis să ia o turnură bruscă și, în 2021, a eliminat din meniu celebrele lui preparate din carne, precum rață, homar și foie gras. Deși toată presa i-a desființat viziunea, succesul a continuat să vină.

Ferește-te de alimentele procesate, în primul rând de mezeluri

Probabil că ai auzit des de alimentele procesate, dar adevărul e că mulți dintre noi, când facem lista de cumpărături, nu le avem în minte pentru a reduce din ele. Iar ele sunt peste tot.

Procesate sunt fructele și legumele congelate, pizza congelată, snacks-urile, chips-urile, sucurile îmbuteliate, produsele de panificație și patiserie, mezelurile, diversele conserve din magazine, produsele semipreparate precum mâncărurile instant.

Dintre acestea, IARC (The International Agency for Research on Cancer), organismul oficial al OMS (Organizația Mondială a Sănătății) care determină agenții cancerigeni, a stabilit că un astfel de factor este carnea procesată, deci mezelurile în special. Aceasta este în categoria 1 de risc, alături de agenți precum țigările, azbestul și arsenicul.

Totuși, spre deosebire de documentarul de pe Netflix, care înclină balanța către o dietă vegană, reprezentanții OMS nu recomandă exclusiv o astfel de alimentație, ci îndeamnă la echilibru. Căci carnea neprocesată rămâne, totuși, o sursă bogată de proteine, fier și zinc.

Articol editat de Andrei Luca Popescu