Chiar „este acesta viitorul muncii”? Pro și contra workation, trendul care reinventează concediile
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
O variantă a acestui material a fost publicată anterior și în newsletter-ul Regina Maria’s Quarterly Bulletin, realizat în parteneriat cu Panorama.
Vă mai amintiți de popularul #staycation din timpul pandemiei? Era felul în care ne consolam că nu putem călători, așa că ne-am creat sejururi all-inclusive la noi acasă sau ne-am plimbat în țară, în excursii mai scurte și mai flexibile, în caz că se întâmpla ceva.
Odată cu „noua normalitate” post-Covid, dorința de a recupera milele pierdute și de a călători iar a explodat. Cu lumea redeschisă, mulți și-au planificat călătorii mult mai lungi decât clasicele 5-10 zile lucrătoare ale unui concediu „normal”. Așa s-a născut „workation”, sau ideea de a fi simultan și în vacanță, și la job.
Cu posibilitatea de a lucra de la distanță, dar și de a avea un număr de ore de lucrat flexibil, ideea acestui hibrid de muncă remote, din vacanță, a devenit populară mai ales în Statele Unite, acolo unde numărul de zile libere legale este mult mai mic decât în Europa. Și de ce nu ar face asta, acum că pandemia de Covid a schimbat radical modul în care ne raportăm la mersul la job?
Obișnuiți de acum cu munca remote, dar și cu chef de vacanță, pentru unii angajați, apariția trendului numit „workation” se potrivește mănușă.
Mai ales că, în era post-Covid, multe companii și-au dat seama că pot lucra și fără a fi nevoie de o locație fixă și au devenit mai flexibile în ceea ce privește prezența fizică la birou. Desigur, nu toți angajații s-ar putea califica pentru workation. Cert este însă că un lucru care părea doar un vis frumos înainte de pandemie a devenit, pentru unii, un mod de viață.
În Statele Unite, printre primele companii care au adoptat acest concept a fost Biroul pentru Patente și Mărci înregistrate, care le permitea, încă din 2012 angajaților să muncească de oriunde își doresc ei. Sau să își facă vacanța în timp ce muncesc.
„Acesta e viitorul muncii”
„Workation este o tendință în creștere, iar numărul de locuri care încearcă să atragă angajați la distanță este în creștere (…) Cred cu adevărat că acesta este viitorul muncii”, a declarat Prithwiraj „Raj” Choudhury, profesor asociat la Harvard Business School, care studiază munca la distanță, citat de Washington Post.
Potrivit cotidianului american, Choudhury este și co-autorul unui studiu legat de experimentul Biroului pentru Patente, iar rezultatele sale au arătat că productivitatea a crescut cu 4,4% – chiar dacă workation te duce cu gândul mai degrabă la faptul că mai degrabă „fentezi” sarcinile de îndeplinit la job, în favoarea micilor plăceri de vacanță.
Dar explicația vine din faptul că angajatul scapă de rutina lucrului de acasă și se mută într-un alt loc, de unde îmbină posibilitatea de a munci cu activitățile pe care le face orice turist. Iar asta nu înseamnă neapărat că lucrează de la celalalt capăt al planetei, ci poate face un pas înapoi și în interiorul granițelor țării.
Lucrul de la distanță capătă în acest fel o altă dimensiune. Nu înseamnă însă că angajatul va sta departe de casă și de birou efectiv și se va muta dintr-un loc în altul, la fel ca un nomad digital. La fel, workation nu presupune nici că persoana respectivă va lucra pe termen nedeterminat din locul în care își petrece vacanța. Dacă te muți acolo, nu se mai cheamă că faci turism.
De ce să-ți diluezi vacanța cu muncă?
Și atunci, de ce ar vrea cineva să stea legat de laptop și în call-uri, în loc să se simtă pe deplin în vacanță – dacă tot nu faci asta pentru o perioadă mai îndelungată de timp?
Să jonglezi între vacanță și job înseamnă și să ieși din zona de confort și să experimentezi altfel de lucruri față de cele cu care erai poate deja obișnuit în rutina de acasă. Și să fii și mai productiv, mai ales dacă ești pe un fus orar diferit.
Potrivit Workation.com, o agenție de turism pentru cei care lucrează de la distanță, mai bine de două treimi dintre americanii care aleg workation sunt mai puțin tentați să demisioneze, iar 81% au spus că au devenit mai creativi la job. Pe lista motivelor care fac bine lucrului din vacanță se mai numără și faptul că au simțit că au putut face față mai bine burnout-ului și că se simt mai mulțumiți de job-ul pe care îl au.
E adevărat, cum am menționat deja, și că americanii au mult mai puține zile de vacanță decât europenii. De exemplu, pe an, un american are 14 zile de vacanță, în timp ce, un francez beneficiază de 24 de zile.
Dacă, la nivel european, unu din patru cetățeni s-au declarat dispuși să lucreze în timpul vacanței, portughezii intenționau să facă acest lucru într-o măsură mai mare: 39%. De altfel, ei sunt cei mai mari fani europeni ai workation. Nici polonezii nu sunt departe, cu 32%. Un procent similar este înregistrat și în Statele Unite.
E o tendință care se conturează și în România, după cum spune Ana Maria Gherasim, sales manager Eturia: „Românii aleg destinații apropiate ca fus orar cu România, cu performanță bună a serviciilor de Internet și unități hoteliere care le oferă un mediu ce le facilitează lucrul în cele mai bune condiții”. Madeira se situează printre destinațiile preferate ale românilor care vor să îmbine munca și călătoritul, iar dintre locurile mai îndepărtate de casă, ar fi Mauritius, Zanzibar, Maldive, Emiratele Arabe Unite-Ras al Khaimah.
Căci, evident, nu te poți bucura de acest tip de vacanță hibrid din cele mai remote locuri sau acolo unde instrumentele esențiale lipsesc cu desăvârșire: o locuință care să includă și un spațiu pentru birou și, cel mai important, o conexiune bună la Internet. Ca fapt divers, printre destinațiile europene pe care le propune Workation.com, apare pe listă și Bucureștiul.
În SUA, peste o treime din participanții la un studiu recent au spus că un workation durează între una și două săptămâni. Încă o treime au plecat între două săptămâni și o lună.
Dincolo de angajații care beneficiază de program flexibil, workation-ul e un trend care li se potrivește mai ales contractorilor sau celor care lucrează pe cont propriu. Nu doar că-și pot stabili cum vor programul de lucru, dar, cum ei nu au „zile libere” la fel ca un angajat, pot calcula și câți bani de nefacturat își pot permite să piardă în vacanță și pot găsi care e optimul pentru ei.
Reversul medaliei: singurătatea dintr-un loc frumos
Oricât de idilică ar suna ideea de workation – lucrezi dintr-un loc ales de tine, ești mai relaxat și mai productiv, există și dezavantaje.
În primul rând, destinația trebuie aleasă cu grijă, pe de-o parte, pentru că trebuie să te asiguri că ai infrastructura necesară pentru a lucra de la distanță și, pe de altă parte, că sunt respectate obligațiile fiscale ale țării sau zonei respective, mai ales dacă stai mai mult de câteva săptămâni.
În același timp, oricare ar fi decorul, ești în continuare „singur la birou”. Iar pe termen lung, asta nu este o soluție sustenabilă. Epidemia de singurătate pe care o traversăm a fost accentuată de pandemie, care a pus o barieră online între noi și colegii de birou sau prieteni, până când am rămas fideli doar ecranului telefonului, iar socializarea în persoană se face cu mai multă dificultate decât înainte de pandemie.
Este adevărat că, post-Covid, în multe domenii, angajaților le-a fost greu să se întoarcă full-time la birou, dar nu și la alte activități offline care le făceau plăcere înainte de pandemie.
Dar unde mai este ideea de echipă, dacă muncim de la distanță? Unde mai sunt micile discuții din pauze? Unde mai este interacțiunea directă, rapidă care are loc atunci când suntem la birou?
Munca remote din perioada pandemiei i-a făcut pe oameni mai singuri, iar biroul apare în acest context ca loc de socializare și de interacțiune cu colegii, dincolo de ședințele impersonale pe Zoom. În plus, noile birouri vin și cu spații prietenoase în întâmpinarea angajaților.
„Psihologic vorbind, unii dintre noi ar putea înnebuni dacă rămân acasă”, oriunde ar fi acela „acasă”, explica dr. psiholog Lavinia Țânculescu Popa, specializată în psihologia muncii și cea organizațională, într-un material pentru Panorama.
Autoarea cărții „Secolul Singurătății”, Noreena Hertz, care a studiat timp de mai bine de zece ani acest concept, adesea trecut cu vederea, a explicat, într-un interviu pentru Panorama, că interacțiunea la birou înseamnă și o creștere a loialității față de companie. În aceeași măsură, în fața epidemiei de singurătate, care afectează în special generația tânără, reprezintă și o șansă de a o combate.
„Am vorbit în cartea mea despre cum, în Chicago, companiile de pompieri, atunci când mâncau împreună, nu numai că se simțeau mai apropiați, dar aveau și performanțe mai bune. Așadar, care sunt punctele de contact fizice pe care le puteți crea în spațiul de lucru?”
Iar studiile confirmă existența epidemiei de singurătate – la nivel global, peste 30% din populație se simte singură. În Europa, de pildă, 13% din tineri se simt singuri de multe ori sau de cele mai multe ori.
Singurătatea are efecte și asupra sănătății: studiile au arătat că este la fel de dăunătoare pentru sănătate precum fumatul a 15 țigări pe zi. Noreena Hertz a explicat, pentru Panorama, care sunt și alte consecințe ale singurătății la birou.
Munca remote și pandemia au schimbat modul în care ne raportăm la mersul la birou, iar vacanța, prin urmare, capătă și ea o nouă valență.
Cât e de bine este însă să muncești din vacanță și să nu ai trasate clar liniile de demarcație între job și concediu este, până la urmă, și o alegere personală.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
