Panorama războiului

Embargouri pe gaz din Rusia, prețul războiului și femeia ucraineană

Computer Hope Guy
Reacția unei femei când își vede rudele trecând printre ruinele unui pod distrus din orașul Irpin, lângă Kiev / foto: Profimedia

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în țările noastre, care se confruntă cu riscuri de securitate, val de refugiați și, pe viitor, vor avea de gestionat și efectele sancțiunilor rusești asupra economiilor țărilor care le-au impus.

Astăzi, vorbim despre cum încearcă Vestul să se rupă de energia rusească și cu ce preț și ne uităm la prețul acestui război pentru femeile ucrainene, cele pe care le vedem acum, cu copii de-o mână și un troller mic în cealaltă, la granițele noastre.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 8 martie 2022:

Ce facem cu energia rusească?

Discuția momentului e despre cum am putea să învățăm ceva din manualul Kremlinului și să transformăm energia într-o armă, chiar dacă, odată ce apăsăm pe trăgaci, reculul va fi dureros și pentru noi o vreme.

Statele Unite și Marea Britanie au anunțat, marți, că restricționează importurile de energie din Rusia. Președintele Joe Biden a explicat că, pe partea americană, e vorba de restricții pe importurile de petrol, gaz natural lichefiat și cărbune. Marea Britanie va impune un embargo în etape, până la finalul lui 2022.

Europenii, mult mai dependenți de importurile de energie rusească decât SUA și Marea Britanie, au o altă abordare. 

Uniunea Europeană vrea să-și reducă dependența energetică de Rusia „cu mult înainte de 2030”, potrivit unui plan anunțat marți, la Bruxelles. Până la sfârșitul acestui an, ținta e să reducem importurile de gaz rusesc cu două treimi. Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta un proiect legislativ prin care rezervele de gaz din țările membre să fie la capacitate de 90% până în luna octombrie a fiecărui an, astfel încât să nu ne mai prindă iarna fără provizii și să fim iar foarte expuși volatilității piețelor, cum suntem acum. 

Planul UE e complicat politic, dar chiar mai greu de gestionat economic: europenii cumpără din Rusia cam 40% din importurile lor de gaze, o treime din petrol și aproape jumătate din importurile de cărbune. „Nu e ușor, dar fezabil”, a dat asigurări numărul doi din Comisia Europeană, Franz Timmermans, vorbind în plenul Parlamentului European.

Cât de realistă e, totuși, această revoluție energetică europeană de care ar fi nevoie pentru a tăia dramatic importurile din Rusia, în această analiză BBC. Una dintre concluzii: „divorțul energetic” de Rusia și accelerarea trecerii la regenerabile vor dura. Ucraina, însă, nu are luxul de a aștepta.

Rusia a reacționat deja și a amenințat că oprește livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1, care se oprește în Germania. „Respingerea petrolului rusesc ar avea consecințe catastrofale pentru piețele globale” și ar duce barilul la 300 de dolari, a amenințat vicepremierul rus Alexander Novak. 

Discuțiile despre un posibil emargo energetic la adresa Rusiei au panicat și mai mult piețele, cotațiile de petrol și gaze ajungând la noi recorduri. 

Contractele de tip „futures” pentru gaze naturale în Europa au crescut cu o treime marți, după ce barilul de petrol ajunsese luni la 139 de dolari. Se vorbește tot mai mult despre un șoc energetic care va zdruncina piețele mondiale.

Amintim că, în afara de decizia Germaniei de a bloca gazoductul Nord Stream 2, care era finalizat, dar nu era dat în folosință, sectorul energetic a fost exclus până acum de pe lista măsurilor care au transformat Rusia în cea mai sancționată țară din lume.

O analiză în profunzime despre cât de fezabilă e renunțarea la măcar o parte semnificativă din importurile energetice rusești în Vest, AICI.

Războiul lui Putin și planurile verzi ale Europei

Toate aceste discuții despre regândirea importurilor de energie ale Europei vin în plină „revoluție verde” pentru UE. Cu puțin timp înainte de începerea războiului, Comisia Europeană anunța o decizie, cu mize economice foarte mari, care spunea că gazul poate fi investiție considerată sustenabilă, în anumite condiții. Am explicat la momentul respectiv subiectul și implicațiile pentru România într-o analiză pe care o puteți citi AICI.

O reducere a dependenței de gazul rusesc înseamnă și o încetinire a renunțării la alți combustibili fosili. 

Chiar și înainte de războiul din Ucraina, consumul mondial de cărbune era în creștere, scrie Financial Times, într-un material în profunzime despre impactul conflictului asupra planurilor de tranziție verde ale Europei. După invazie, țările europene și-au reevaluat repede calendarele de renunțare la combustibilii fosili. Cărbunele se întoarce, observă autorii. 

Celălalt argument, pe care îl vedem și în mesajele de la Bruxelles, e că războiul va accelera, de fapt, tranziția verde, cu investiții chiar mai mari decât cele deja anunțate pentru regenerabile și infrastructura necesară pentru a crește importurile de gaz natural lichefiat. 

Analiza Financial Times, aici.

Despre retrasarea hărții mondiale a energiei, ca urmare a războiului din Ucraina, am scris și noi, zilele trecute, într-o analiză Panorama pe care o puteți citi AICI

Prețul războiului

Bombardamentele rusești au provocat pagube de cel puțin 10 miliarde de dolari pentru infrastructura ucraineană, potrivit ministrul Infrastructurii din Ucraina, Oleksandr Kubrakov. 12 miliarde de dolari a propus și Joe Biden Congresului SUA pentru un nou pachet de asistență pentru Ucraina.

„Vom reconstrui tot”, a dat asigurări președintele ucrainean, într-un nou mesaj video publicat în noaptea de luni spre marți.

Zelenski s-a adresat azi prin videoconferință parlamentului britanic, primul astfel de discurs al unui lider străin în fața Camerei Comunelor de la Westminster. 

Pe cât de repede s-a poziționat în avangarda sancțiunilor, pe atât va avea acum Marea Britanie de furcă pentru implementarea sancțiunilor impuse oligarhilor ruși. Țara, destinație favorită pentru bogații Rusiei, trebuie să descâlcească ițele „Londongradului” sau „Londromatului”, cum sunt poreclite micile enclave construite de oligarhii ruși în interiorul economiei engleze. 

Despre cât de complicată va fi vânătoarea averilor oligarhilor ruși din Marea Britanie, în acest material din Financial Times.

Cum arată cercul de bogați și influenți și, mai nou, sancționați din anturajul lui Vladimir Putin, într-un material interactiv Panorama pe care îl puteți vedea AICI. 

Mama Rusie și mamele Ucrainei

Pentru că e 8 martie, încheiem Panorama Războiului cu o galerie foto care surprinde câteva dintre femeile prinse în războiul lui Putin. Pe lângă faptul că cele două milioane de refugiați ucraineni deja ajunși în Europa sunt majoritar femei și copii, între 15% și 20% din efectivele armatei ucrainene sunt femei.

„De obicei, le felicitam pe femeile ucrainence, fetele noastre, mamele, soțiile. Astăzi nu vă pot transmite mesajele tradiționale. Astăzi, nu pot să vă felicit. Nu pot, nu când sunt atâția morți, atâta durere și suferință, când războiul continuă”. – Volodîmîr Zelenski, mesaj video (8 martie 2022) / sursa: Telegram

(sursa imaginilor: Profimedia)


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 14 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc