Zelenski câștigă lumea în războiul strategic al vorbelor, Putin se apără acasă cu litera Z

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre cum Zelenski și Ucraina câștigă războiul comunicării la nivel global, dând spectacole de oratorie în fața parlamentarilor americani sau germani; cum Putin e concentrat cu propaganda de acasă, vrăjindu-i pe ruși cu eroicul Z; și cum războiul din Ucraina macină lanțurile economice din întreaga lume.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 17 martie 2022:

Războiul pe narațiune. Zelenski câștigă lumea, Putin strânge rândurile acasă

Dincolo de teroarea și distrugerea provocate de bombele Rusiei în Ucraina, săptămânile acestea se duce și un război paralel cel puțin la fel de important. În el nu mor oameni, dar de el depinde ca oamenii să nu mai moară în Ucraina. E vorba de războiul comunicării strategice. Pe care Zelenski și Ucraina îl controlează cu un succes pe care nimeni nu și l-ar fi imaginat înainte de acest război, într-o perioadă în care Rusia era percepută ca maestra operațiunilor hibride și de comunicare propagandistică. Panorama a scris aici despre „războiul vorbelor” și cum Zelenski a ajuns în vârful lui.

Într-o analiză intitulată „Depășită în putere militară, Ucraina a excelat în războiul informațiilor”, Washington Post examinează cum a reușit președintele Ucrainei să bată Rusia la propriul joc, controlând la nivel global discursul despre război. Analiza vine după discursul de miercuri al lui Volodîmîr Zelenski în fața Congresului SUA.

„Amplificând brutalitatea Rusiei și eșecurile ei militare, folosind abil rețelele sociale și făcând apel la emoțiile liderilor străini, în timp ce le pune la îndoială politicile, Zelenski a condus o ofensivă informațională care a produs donații mai mari de armament occidental și sprijin mai larg pentru sancțiuni economice fără precedent împotriva Rusiei”, scriu jurnaliștii americani.

„Poate că Rusia câștigă războiul gloanțelor, dar Ucraina câștigă războiul informațiilor. Aceasta este cheia pentru a obține sprijinul și simpatia aliaților”, spune Sean McFate, expert în comunicare strategică.

Analiza Washington Post ajunge la concluzia că Ucraina a ajuns să rivalizeze cu Rusia, iar pe frontul comunicațional din Occident chiar să o depășească. Mai ales că acum, în acest conflict, eforturile de comunicare ale Rusiei sunt concentrate mai ales acasă, unde Vladimir Putin face eforturi să obțină sprijinul cetățenilor ruși pentru războiul pe care l-a declanșat.

Tot la acest capitol, Zelenski a mai dat joi o lovitură, cu un discurs zguduitor în fața Bundestag-ului, prin videoconferință de la Kiev. Parlamentarii germani au fost loviți de vorbele președintelui ucrainean acolo unde le e mai greu: la Holocaust și la zidul Berlinului.

„După 80 de ani, se întâmplă așa ceva și vă spun: în fiecare an politicienii repetă cuvintele ‚niciodată din nou’ (never again) și acum vedem că aceste cuvinte pur și simplu nu valorează nimic. În Europa, un popor este distrus. E o încercare de a distruge tot ce ne este drag”, a spus Zelenski, conform Politico.

Zelenski a criticat Germania și pentru faptul că a acceptat proiectul Nord Stream 2, pe care Rusia l-a folosit ca pe o armă și care a ajuns să fie „cimentul” pentru un nou zid, între Germania și Ucraina.

„Poate că lumea nu și-a dat seama încă prea clar, dar sunteți separați de noi de un fel de zid. Nu e Zidul Berlinului, ci un zid în mijlocul Europei, între libertate și lipsa ei. Iar acest zid crește în înălțime cu fiecare bombă care cade pe Ucraina. Cu fiecare decizie care nu e luată pentru pace”, le-a mai spus Zelenski parlamentarilor de la Berlin.

Unul dintre efectele eforturilor Kievului de a câștiga aliații de partea sa? SUA au mai aprobat un pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari, ceea ce ridică totalul la două miliarde de dolari în ultimul an. Noul pachet include 800 de sisteme antiaeriene Stinger și 9.000 de echipamente anti-blindate (2.000 de Javelin anti-tanc, 6.000 de sisteme AT-4 și 1.000 de arme ușoare anti-blindate). Joe Biden a anunțat că discută cu aliații pentru a găsi o cale de a transfera sisteme antiaeriene cu rază mai lungă de acțiune în Ucraina.

Lista armamentelor trimise acum de SUA în Ucraina mai include și 100 de „drone” tactice (aparate aeriene fără pilot).

Mașinăria propagandei de la Kremlin a produs simbolul Z

Rusia nu stă nici ea degeaba. În afară de minciunile tot mai transparente pe care le lansează către Occident, despre ce se întâmplă în Ucraina, efortul de comunicare al Kremlinului pare mai concentrat pe frontul de acasă. Nimic nu poate fi mai periculos pentru Vladimir Putin, în această perioadă, decât să își piardă sprijinul și susținerea rușilor.

Cel mai elocvent produs al propagandei de la Kremlin despre războiul din Ucraina este „operațiunea Z”. Litera care apare pe multe dintre vehiculele militare ale rușilor, în Ucraina, a fost transformată, în stil hollywoodian, într-un fel de semn al victoriei și al supremației ruse. Inițial, au existat o mulțime speculații despre ce înseamnă literele Z, V sau alte forme geometrice mâzgălite cu vopsea albă pe toate tancurile, camioanele și blindatele rusești care au invadat Ucraina. Cei mai mulți experți militari au considerat că sunt litere și coduri pentru a demarca vizibil din aer (pentru supravegherea din aer și evitarea confuziilor în atacuri) unitățile militare sau a le desemna direcția. Z ar proveni de la „zapadnîi” – Vest. Fie direcția Vest (către Kiev), fie districtul Vest al armatei ruse. V ar veni de la „vostocinîi” (Est), iar triunghiul pentru Sud.

Z-ul a devenit însă cel mai popular, iar eforturile de a-l încorpora în mesaje propagandistice despre victoria și supremația armatei ruse se pare că au plecat de la Ministerul Apărării din Rusia, arată o analiză a publicației independente rusești Meduza, intitulată „Z. Cum a transformat Rusia o literă a alfabetului latin în simbolul oficial al invaziei din Ucraina”. Puteți vedea acolo o mulțime de exemple de „branduire” a Z-ului, de la tricouri la panouri publicitare, de la așa-zise flash mobs cu adolescenți ruși la cântece.

E un efort de propagandă bine organizat, arată o analiză The Economist. Ministerul rus al Apărării a acreditat ideea că Z vine de la „za”, cuvânt rusesc care s-ar traduce cu „pentru”, de la „pentru victorie”. Un fel de îndemn încurajator pentru efortul războinic al Rusiei în Ucraina. Peste noapte, simbolul a apărut peste tot – de la emisiunile Russia Today la graffiti pe pereții orașelor, de la activiști pro-Kremlin la abțibilduri pe mașini.

Rusia sângerează de la sancțiuni. Leșină economia mondială?

Rusia deține supremația exporturilor la nivel mondial pe mai multe produse, de la grâu la palladium sau nichel, de la potasă (îngrășământ agricol) la aluminiu. Sancțiunile impuse de Occident asupra Rusiei vor avea reverberații asupra prețurilor și lanțurilor de distribuție la nivel mondial, arată o analiză The Economist intitulată „Cum reverberează războiul Rusiei în piețele globale de mărfuri”.

Rusia e cel mai mare exportator de grâu din lume, fiind responsabilă pentru 20% din exporturile la nivel mondial, iar Ucraina se află pe locul 5. Prețurile crescute și oprirea exporturilor se vor resimți cel mai acut în țările dependente de ele, din Africa și Orientul Mijlociu. Panorama a scris despre aceste efecte și riscul declanșării unei crize alimentare la nivel mondial.

„Efectele economice pe termen lung ale războiului lui Putin se vor resimți mult mai departe de Ucraina”, concluzionează analiza The Economist.

Într-o analiză separată, The Economist arată și cum războiul din Ucraina este greu de gestionat de către companii, din cauza a doi mari factori.

Primul ține de magnitudinea gamei de mărfuri produse de cele două țări. Împreună, la nivel mondial, Rusia și Ucraina produc 26% din grâu, 16% din porumb, 30% din orz și circa 80% din uleiul de floarea-soarelui. Ucraina produce cam jumătate din neonul la nivel global – un element chimic folosit la fabricarea microcipurilor. La rândul ei, Rusia e al treilea mare producător de ulei alimentar și printre cei mai mari exportatori de metale folosite în industria auto. Chiar dacă sancțiunile Occidentului nu au țintit încă aceste exporturi, companiile din Vest încearcă să se ferească de mărfurile rusești, pentru a evita riscurile legale.

Al doilea factor care complică lucrurile este volatilitatea extraordinară a piețelor. The Economist dă exemplu prețul petrolului, care a urcat la 128 de dolari pe baril pe 8 martie, pentru ca o săptămână mai târziu să scadă iar sub 100 de dolari. Alt exemplu este bursa de metale de la Londra, care a oprit de la tranzacționare nichelul timp de o săptămână, după ce prețul depășise 100.000 de dolari pe tonă.