România pierde 6 miliarde de euro în fiecare an, din cauza tăierilor ilegale de păduri, conform estimărilor europene, asumate de statul român în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rapoartele arată că în România s-au tăiat ilegal în jur de 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an. Adică încă o dată cantitatea de lemn exploatată legal, în păduri.

Au existat tentative, din partea autorităților, de a introduce metode de control și prevenție, precum sistemul SUMAL, însă tăierile ilegale au continuat nestingherite, mai ales că autoritățile locale din zonele unde se defrișează masiv au rămas în mare impasibile. Chiar și când firmele care taie ilegal pădurile sunt prinse în flagrant și demascate de activiști și de presă, lucrurile rămân neschimbate și sunt băgate sub preș.

În prezent, România nu are o Strategie Forestieră Națională adusă la zi, ci una veche de 5 ani, ale cărei rezultate nu se văd. Cu banii europeni alocați prin PNRR, autoritățile de mediu cheltuiesc însă peste 1,2 milioane de euro pentru crearea unei noi Strategii, care trebuie să fie gata în vara lui 2022. Conform declarațiilor de intenție pentru a lua banii europeni, ar urma ca România să modifice legislația și să penalizeze mai dur firmele care nu respectă regulile de exploatare a lemnului. Sau să monitorizeze pădurile și tăierile de lemn prin „tehnici avansate de supraveghere” prin satelit, camere video și scanare LIDAR, cu laser.

Și reîmpăduririle sunt o componentă importantă pentru soarta pădurilor. Istoric vorbind, ele nu au ținut însă niciodată pasul cu tăierile de păduri. Mai ales că ritmul reîmpăduririlor scade constant, din 2014 încoace, ajungând în 2020 la cel mai redus nivel  din ultimii ani – 8.000 de hectare, conform datelor INS. Din banii pe care i-a cerut de la UE, România vrea să aloce 730 de milioane de euro pentru o campanie națională de împădurire a peste 56.000 de hectare, inclusiv prin crearea de păduri urbane. 50 de milioane de euro urmează să fie alocați, tot prin PNRR, și pentru crearea de 90 de pepiniere noi, unde să fie crescuți arbori pentru reîmpădurire.

Pe hârtie, noua strategia forestieră a României are gânduri mari: să găsească terenuri degradate și să le reîmpădurească, să subvenționeze proprietarii privați de păduri și să-i consilieze tehnic, pentru a descuraja tăierile, să creeze perdele forestiere, să monitorizeze digital pădurile și tăierile.

Până când planurile de pe hârtiile autorităților vor deveni realitate, România rămâne unul dintre cele mai slab împădurite state europene cu relief comparabil, cu 29% din teritoriu acoperit de păduri, față de media UE de peste 39%. Și cu dureroasa amintire recentă că o amplă campanie de împăduriri – „O pădure cât o țară”, girată de președintele Klaus Iohannis și de guvernul liberal de atunci, în 2020, s-a dovedit o gogoașă de PR electoral, unde copacii au fost plantați mai mult pe hârtie, decât în pământ.