UN AN ȘI JUMĂTATE DE RĂZBOI

Cât ne-a costat pandemia

ELENA DUMITRU | INFORMATION DESIGN: EDIT GYENGE

În martie 2020, imaginile cu izolete aburite și termoscanere în mijlocul mulțimilor din aeroportul Henri Coandă erau dublate, în mințile românilor, de un calcul elementar: statul va trebui să cheltuiască bani pe care nu îi are pentru a lupta cu pandemia. De-atunci a trecut un an și jumătate, s-au cumpărat echipamente de protecție, dezinfectanți, doze de vaccin și s-au alocat bani de la buget pentru bonusurile medicilor. 

Paradoxal, cheltuielile sistemelor medicale la nivel mondial au scăzut în perioada Covid: redistribuirea fondurilor către contracararea pandemiei și reticența oamenilor de a mai merge la spital pentru alte afecțiuni au însemnat, când tragem linie, bani mai puțini cheltuiți în spitale.

Adevăratele costuri ale acestui fenomen se vor vedea însă în următorii ani, atrag atenția experții din sănătate. Atunci, toate afecțiunile nediagnosticate la timp din cauza pandemiei vor sufoca sistemul medical. 

Până acolo, ne uităm la alocările suplimentare generate de criza sanitară: echipamente de protecție, noi paturi de spital, consolidarea secțiilor de ATI și Urgențe, bonusurile personalului medical din linia întâi, centrele de testare și testele propriu zise, campaniile de vaccinare.

Această analiză tratează exclusiv costurile medicale asumate de guvernele europene. Toate celelalte cheltuieli generate de pandemie, precum ajutoare sociale, stimulente fiscale și măsuri de redresare economică au fost centralizate de ”Panorama” într-o analiză similară și pot fi citite aici

*Date valabile la începutul lunii august, 2021

Singura centralizare preliminară a cheltuielilor cauzate de pandemie în UE a fost realizată printr-un efort comun al Observatorului European de Sănătate, Comisia Europeană și reprezentanța din Europa a Organizației Mondiale a Sănătății. Nu este nicidecum exhaustivă – multe state au împărțit rolurile și achizițiile între ministerele Sănătății și Internelor. Plus că multe contracte publice au fost semnate pe cont propriu de autoritățile publice locale sau instituții cu activitate punctuală. 

În România, spre exemplu, faimoasele achizițiile centralizate – care au dus la demisia ministrului Sănătății, Victor Costache, în plină pandemie – au fost dublate de achiziții individuale ale instituțiilor precum spitale, primării, consilii județene și chiar structuri din cadrul Ministerului Apărării (cel care, teoretic, coordona achizițiile centralizate). 

Deocamdată, pentru a avea o unitate de măsură în raport cu celelalte state comunitare, Panorama trece în revistă alocările adiționale de la bugetele de stat pentru combaterea pandemiei Covid-19 și listează principalele achiziții finanțate în acest fel. 

Pentru a înțelege aceste cheltuieli, am adunat alocările suplimentare de la izbucnirea pandemiei (2020 integral și datele parțiale disponibile pentru 2021). Aceste valori absolute nu oferă însă o radiografie clară a sumelor cheltuite de guverne pentru a acoperi costurile medicale ale pandemiei: nu putem compara alocările dintr-o țară cu 80 de milioane de locuitori și PIB de ordinul trilioanelor de euro (cum ar fi Germania) cu bugetele subfinanțate sistematic din țările comunitare mai sărace (unde se încadrează și România). 

Așa că am interpretat aceste valori absolute în funcție de câteva repere fixe. Primul: cât a fost alocarea adițională per capita în fiecare stat european. 

Apoi, am calculat cât reprezintă aceste alocări suplimentare din bugetul alocat sănătății înainte de izbucnirea pandemiei. Referința pentru acest criteriu este 2018 – cel mai recent an pentru care avem statistici oficiale finale de la Eurostat, care includ și rectificările bugetare ulterioare, la nivelul UE. 

Totuși, aceste date nu pot fi interpretate fără context. În primul rând, am listat bugetele uzuale pentru sistemele de sănătate în funcție de aceleași repere – valoare absolută, per capita și ca procent din PIB. 

În final, ne-am uitat la statisticile în funcție de care poate fi măsurată anvergura pandemiei în fiecare țară: numărul de cazuri confirmate de Covid-19, rata mortalității în rândul celor infectați, numărul total de teste decontate de fiecare stat și rata de vaccinare a populației. 

Suprapuse și ușor de comparat în graficul interactiv, aceste statistici ne arată că:

  • Există diferențe uriașe de alocări între statele europene. În valori absolute, Germania a înaintat cele mai ridicate fonduri pentru a combate pandemia (34,6 miliarde de euro). La polul opus se află Croația care, oficial, a avut alocări suplimentare de doar 53 de milioane de euro. 
  • Cele mai mari alocări adiționale per capita au fost în Austria (3.111 eur per capita), iar cele mai mici în Croația (12,5 euro per capita).
  • Tot Austria ocupă primul loc și dacă interpretăm alocările suplimentare ca procent din bugetul uzual pentru sănătate, cu 70%. La coada clasamentului, Franța și-a majorat bugetul cu doar 0,75% din bugetul anterior pandemiei. Totuși, Parisul are în plan investiții masive în Sănătate, însă deocamdată alocările nu au fost prinse în exercițiile bugetare din 2020 și 2021, deci nu pot fi luate în calcul în această analiză. 
  • România și Bulgaria ocupă penultimele locuri la alocările suplimentare per capita, cu 42 și, respectiv, 33 de euro. Aceleași două țări sunt printre „fruntașe” la rata mortalității în rândul pacienților infectați cu Covid-19, fiind depășite doar de Italia, unde profilul pandemic a fost atipic față de restul Europei în contextul populației îmbătrânite. 

 

Însă un factor primordial este și starea sistemelor publice de sănătate înainte de pandemie. Alocările suplimentare din unele țări au mers strict către finanțarea cheltuielilor extraordinare, precum combinezoane și stații mobile de oxigen. Alte țări au folosit fondurile suplimentare pentru a încerca să asigure servicii și infrastructură de bază, precum creșterea numărului de paturi de terapie intensivă. 

De aceea, am listat și principalele măsuri pe care au mers alocările suplimentare la bugetele de Sănătate în contextul pandemiei, pe fiecare țară în parte. Puteți parcurge lista la finalul acestui text sau s-o accesați din graficul interactiv de mai sus. 

De unde vin banii din Sănătate

Însă, înainte ca banii să poată fi cheltuiți, ei trebuie alocați. Astfel că este important să ne uităm și la sursele de finanțare ale bugetelor de Sănătate din UE. În jur de 70% din banii cheltuiți pe Sănătate în Europa provin de la bugetele publice, potrivit datelor compilate de Organizația Mondială a Sănătății în studiul Global Health Expenditure Database. Cel mai recent an inclus în această baze de date este 2018. 

Aceste bugete de sănătate sunt finanțate însă în moduri diferite. Majoritatea țărilor se bazează pe un mix de taxe și contribuții sociale pentru a asigura bugetul de Sănătate. În țări precum Slovenia, Estonia, Austria și Germania, cea mai mare parte a bugetelor sunt acoperite direct din contribuțiile sociale (plătite de angajați și angajatori). Acolo unde există deficite, ele sunt acoperite din alte taxe colectate la bugetul de stat. Potrivit datelor strânse de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), Danemarca și Suedia finanțează deficitele bugetelor de Sănătate cu bani din impozitele pe venit, profit și câștigurile de capital. În Ungaria și în Portugalia, deficitul este acoperit din taxele pe bunuri și servicii. 

Urmărind cifrele în infograficul interactiv, observăm dintr-o privire diferențele fundamentale între sistemele publice de sănătate din Uniunea Europeană:  

  • Patru țări (Danemarca, Olanda, Suedia și Letonia) nu percep deloc contribuții sociale pentru sănătate de la angajați sau angajatori. În alte două (Italia și Cipru), CASS-urile acoperă doar 0,2% din bugetul pentru Sănătate.
  • Suedia, Danemarca, Irlanda, Spania și Malta se bazează cel mai mult pe viramente directe de la bugetul de stat pentru a acoperi cheltuielile din Sănătate.
  • Șase țări (Germania, Franța, Croația, Luxemburg, Olanda, Slovacia) obțin, din contribuții sociale, peste 70% din banii necesari pentru Sănătate. Alte opt țări (Belgia, Cehia, Estonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovenia) acoperă undeva între 50 și 70% din bugetul public pentru Sănătate din contribuții sociale. 
  • În Cipru, Bulgaria și Letonia, cetățenii acoperă din buzunar mai bine de o treime din banii cheltuiți în Sănătate, prin co-plată și alte costuri directe care nu sunt decontate sau acoperite altfel.
  • La polul opus, cel mai scăzut nivel (singurul sub 10% din UE, dealtfel) al cheltuielilor directe este înregistrat în Franța.

În România, mai bine de două treimi din bugetul pentru Sănătate este acoperit din CASS-uri. Aproape 20% din totalul cheltuielilor din sistemul public de sănătate vin direct din buzunarele românilor, prin co-plată și alte cheltuieli directe. Rămâne un deficit de 16%, acoperit de Guvern. 

Pe ce sunt cheltuiți banii din Sănătate

Sumele cheltuite în timpul pandemiei au depins, însă, și de cum erau folosiți banii din Sănătate în mod uzual, înainte de izbucnirea acestei crize sanitare. Execuțiile bugetare din 2018 arată că, și la acest capitol, popoarele europene trăiesc diferit. 

În multe cazuri, se observă cheltuieli invers proporționale. Țări care investeau sume scăzute în îngrijirile ambulatorii au alocat, în pandemie, fonduri suplimentare pentru camerele de primiri urgențe și serviciile de ambulanță. De cealaltă parte, guverne care au modernizat în ultimii ani flota de ambulanțe și camerele UPU s-au concentrat, în pandemie, pe secțiile de terapie intensivă, azile și îngrijiri la domiciliu.

La nivel comunitar, cea mai mare parte a banilor sunt cheltuiți în spitale (36,3%), urmate de îngrijirile ambulatorii, cu un sfert din total, după care vin cheltuielile către retaileri pentru produse, echipamente și alte bunuri medicale (aproape o cincime din total). 

România are dezechilibre la toate aceste mari trei grupe de cheltuieli. Spitalele înghit 46,5% din total. Suntem depășiți la acest criteriu doar de Croația, cu 48%. Îngrijirile ambulatorii din România erau finanțate, înainte de pandemie, cu mai puțin de 15% din total (media UE este peste 25%), iar retailerii de bunuri primesc mai bine de un sfert din totalul banilor cheltuiți în sistemul public (media UE este 17,6%). 

Facilitățile de îngrijire pe termen lung, azile și centre de îngrijiri paliative sunt finanțate în UE, în medie, cu 10%. În România, ele primesc doar 1,8% din totalul bugetului pentru Sănătate. 

Un singur criteriu pare că unește popoarele europene: 17 dintre ele alocă mai puțin de un procent pentru prevenție medicală. Dintre celelalte 10 țări, campioana este Italia, cu 3,4% din total. 

Paradoxal, cheltuielile cu Sănătatea au scăzut în anul pandemiei

În cele mai mari 60 de economii din lume, cheltuielile cu sănătatea au scăzut cu 1,1% în 2020 față de perioada pre-pandemică, arată un raport realizat de Economist Intelligence Unit. Tendința se va redresa, iar până la finalul lui 2021 cheltuielile cu Sănătatea vor crește cu 5,5% față de anul anterior, conform aceluiași raport. 

Totuși, fenomenul este surprinzător. În 2009, în timpul precedentei crize economice globale, cheltuielile cu sănătatea au crescut cu 2,8%. Rata de creștere era, într-adevăr, semnificativ mai lentă față de anii anteriori. 

Un efect mai puțin vizibil al contracției cheltuielilor din Sănătate se observă în țările unde sistemul sanitar privat are un rol consistent: marii furnizori privați de servicii medicale s-au confruntat cu scăderi dramatice ale veniturilor. În Statele Unite ale Americii, până la sfârșitul lunii aprilie a anului trecut, 1,4 milioane de angajați din sectorul privat de sănătate își pierduseră locurile de muncă, conform datelor publicate de Biroul pentru Statistica Muncii al SUA.  

Mai aproape de noi, unele țări europene au decis totuși să aloce bani publici pentru a ajuta furnizorii privați de sănătate. În contextul scăderii bruște a veniturilor, aceștia au fost nevoiți să acopere costurile medicale ale asiguraților, iar asta s-a tradus în probleme de cash-flow pe termen scurt, dar și pe termen mediu în modelul de business. Germania, Polonia și Olanda au decis să aloce, cu caracter excepțional, bani de la bugetul de stat pentru a acoperi parțial deficitele furnizorilor privați de servicii medicale. 

Costurile medicale, regândite în timpul pandemiei

Totuși, cheltuielile cu spitalizarea pacienților infectați cu coronavirus au însemnat un deficit de finanțare în spitale. Un studiu realizat de ALTEMS (Școala Superioară de Economia și Managementul Sănătății din cadrul Universității Catolice Sacro Cuoro din Roma) arată că fiecare pacient salvat în spitalele italiene a costat statul aproape 8.500 de euro, în timp ce costurile pentru fiecare pacient care a murit de Covid în spital se ridică la aproape 9.800 de euro. În Cehia, costurile au fost calculate la 2.237 de euro pe zi pentru pacienții infectați și internați în secțiile ATI. 

Totodată, cheltuielile per pacient sau per pat ocupat în spital au crescut și ele, în primul rând din cauza măsurilor mai riguroase de igienizare și protecție. De aceea, multe guverne au decis să-și schimbe protocolul de decontare a serviciilor medicale în timpul pandemiei. Polonia este invocată drept exemplu de bune practici în acest sens: casa poloneză de asigurări de sănătate acordă automat un bonus de 3% din suma decontată de fiecare spital pentru „igienizare”. Similar, în Cehia sumele lunare acceptate pentru decontare primesc un bonus automat de 1% pentru echipamente de protecție.

Pentru a contracara aceeași problemă a costurilor mai mari per pacient internat, Marea Britanie a decis să suspende, temporar, sistemul clasic de decontări (așa-numitul DRG) și l-a înlocuit cu un buget unitar. Practic, a renunțat temporar să mai calculeze costurile actului medical și ale auxiliarelor și să acopere cheltuielile spitalelor fără a mai ține cont de aceste praguri. 

De cealaltă parte, multe unități medicale se confruntau, în paralel, cu scăderea veniturilor obținute din decontarea altor tratamente spitalicești care nu au legătură cu pandemia. Pentru asta, Germania a decis să acorde un decont de 560 de euro pe zi pentru fiecare pat de spital neocupat (care altfel ar fi fost folosit pentru tratarea unui pacient, deci spitalul ar fi obținut bani din deconturi). În Belgia, Cehia, Polonia și Slovenia, spitalele au primit cel puțin aceleași bugete ca în anul anterior pandemiei, chiar dacă valoarea deconturilor cerute era mai scăzută. 

România, Franța, Germania și Elveția au decis și o modificare a sistemelor de deconturi bazate pe DRG, astfel încât să acopere costurile pentru pacienții internați. Au fost stabilite coduri noi de decont care să acopere exclusiv cheltuielile cu izolarea pacienților. 

Pe plan mondial, majoritatea țărilor calculează costurile medicale pe baza sistemului DRG (Diagnosis-Related Group). În termeni cât mai puțin tehnici, DRG-urile sunt categorii mari de servicii medicale, ale căror costuri sunt calculate pe baze de „produse” medicale. Un exemplu de „produs” medical poate fi o intervenție chirurgicală. În costurile totale ale acestui „produs”, calculate în sistem DRG, intră toate cheltuielile directe și indirecte ale tratamentului – zile de spitalizare, salariul personalului medical, medicamente, igienizare, cheltuielile de mentenanță ale spitalului. Toate acestea sunt calculate în funcție de o medie pentru că ar fi imposibil ca o unitate medicală să ceară decont defalcat pentru fiecare pacient. În țările care actualizează periodic sistemul, media DRG-urilor este calculată la nivel regional sau chiar municipal, pentru a ține astfel cont de atributele distincte precum condițiile de mediu, cadrul fiscal diferit, costuri de muncă diferite și așa mai departe. 

În România, decontările de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate se calculează pe baza sistemului DRG, însă acesta nu a mai fost actualizat de ani buni. În plus, pentru a ține totuși pasul cu creșterile cheltuielilor pe baza cărora se calculează costurile medicale, oficialii din sănătatea românească au început, de-a lungul anilor, să „actualizeze” pragurile DRG pe baza unor indicatorii proprii, care au alterat dramatic sistemul. 

Testul centralizării

Peste tot în Europa, răspunsurile la pandemie s-au bazat pe o centralizare a rolurilor și a răspunderii. Asta a însemnat o reducere a prerogativelor unor agenții și ministere, însă abordări prin „delegare” s-au dovedit neviabile în anul pandemiei, notează Observatorul European de Sănătate. 

„Specialiștii în sănătate publică pledează de mult pentru o abordare de tip comandă și control în timpul pandemiiilor. Guvernele au adoptat aproape în unanumitate această variantă la începutul pandemiei. Rezultatul a fost că, pentru câteva luni în 2020, politica a arătat foarte diferit în multe țări. Luarea deciziilor a devenit mult mai centralizată și ierarhizată decât de obicei, cu mai puțină autonomie regională și ministerială și cu șefi de guverne care au căpătat mai multe puteri”, notează Observatorul în publicația trimestrială Eurohealth

Primele măsuri de combatere a pandemiei, în primăvara lui 2020, au trasat și liniile de responsabilitate. În Estonia, Finlanda, Ucraina, Serbia, Canada și Israel, cabinetul premierului a fost vârful de lance. În Cehia, Grecia, Lituania și Slovenia, strategia a fost condusă de Ministerul Sănătății. 

Unele țări au creat rapid structuri pe care le-au mandatat să lupte cu coronavirusul, altele au împuternicit structuri guvernamentale existente – Autoritatea Națională pentru Protecție Civilă (Croația), Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu (Olanda) sunt două exemple. 

În România, structura aleasă a fost Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, condus de ministrul de Interne. Panorama a analizat pe larg felul în care a comunicat acest comitet, dar și celelalte instituții românești, cu publicul în timpul pandemiei. 

Cum s-au cheltuit alocările suplimentare în lupta cu pandemia

BULGARIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 230 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 33 €
  • Număr cazuri covid: 0,42 mil. 
  • Rata mortalității: 4,2%
  • Număr teste plătite de stat: 3,6 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 14,58%
  • Cea mai mare parte a banilor a venit din fonduri europene (35 de milioane prin Programul Operațional Regional „Dezvoltarea Regiunilor” și alte 41 de milioane prin Programul Operațional Regional „Dezvoltarea Resurselor Umane” pentru creșterea salariilor medicilor din linia întâi)
  • Medicii care lucrează cu pacienți Covid primesc un bonus lunar de aproximativ 511 euro
  • 71,6 milioane de euro au fost alocați pentru cumpărarea dozelor de vaccin
  • 8,3 milioane de euro au fost folosiți doar pentru a cumpăra Redemsivir

CROAȚIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 50 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 12,5 €
  • Număr cazuri covid: 0,36 mil.
  • Rata mortalității: 2,27 mil. 
  • Număr teste plătite de stat: 2,3 mil.
  • Rată vaccinare populație: 36,51%
  • Achiziționare a 5,6 milioane de doze de vaccin
  • 1,4 milioane de euro au fost cheltuiți pentru echipamente de protecție

CEHIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 778 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 77 €
  • Număr cazuri covid: 1,67 mil. 
  • Rata mortalității: 1,81%
  • Număr teste plătite de stat: 33,3 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 46%
  • 44,3 milioane de euro pentru PPE
  • Personalul medical a primit bonusuri unice de aproximativ 3.000 de euro (adică 91% din venitul mediu al unui doctor și 170% din salariul unei asistente). Guvernul a promis că bonusul va deveni semestrial sau trimestrial, sincronizat cu valurile pandemiei

DANEMARCA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 450 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 90 €
  • Număr cazuri covid: 0,32 mil.
  • Rata mortalității: 0,79%
  • Număr teste plătite de stat: 76,7 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 56,18%
  • 420 de milioane de euro au fost cheltuite doar pentru echipamente de protecție 
  • Peste 33 de milioane de euro au fost cheltuiți în 2020 cu testarea populației

ESTONIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 228 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 228 €
  • Număr cazuri covid: 0,13 mil. 
  • Rata mortalității: 0,95
  • Număr teste plătite de stat: 1,6 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 37,5%
  • 6,9 milioane de euro au fost investiți pentru în unitățile de urgență și terapie intensivă
  • 76 milioane de euro au fost cheltuiți pentru echipamente de protecție
  • 100 de milioane de euro au fost alocați pentru testare
  • 44 de milioane de euro pentru achiziționarea dozelor de vaccin
  • Estonia a cerut 523 milioane de euro pentru Sănătate în PNRR-ul lor (din care 88 de milioane pentru a-i utiliza în 2021)
  • Bugetul din 2021 este cu 20% mai mare decât cel din 2019
  • Statul decontează un tarif fix de 2.834 euro pentru pat destinat unui pacient covid din spitale, separat de costurile uzuale ale internării (act medical, tratament)
  • Personalul medical de pe ambulanțe primește salariu dublu, iar personalul medical din linia întâi primește un bonus echivalent cu 50% din salariu 

FINLANDA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 2 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 400 €
  • Număr cazuri covid: 0,1 mil. 
  • Rata mortalității: 0,9%
  • Număr teste plătite de stat: 5,96 mil.
  • Rată vaccinare populație: 35,41%
  • 1,4 miliarde reprezintă costurile cu testarea, tratamentul și monitorizarea pacienților
  • 600 de milioane de euro au fost alocate până acum pentru echipamente de protecție
  • Achiziționarea dozelor de vaccin a costat între 35 și 50 de milioane de euro

FRANȚA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 2 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 30,7 €
  • Număr cazuri covid: 6,18 mil. 
  • Rata mortalității: 1,79%
  • Număr teste plătite de stat: 106,7 mil.
  • Rată vaccinare populație: 48,32%
  • Salariile doctorilor au crescut cu aproximativ 183 de euro pe lună
  • 900 de milioane de euro au costat tratamentele spitalicești pentru pacienții infectați cu coronavirus
  • Franța avea un stoc de cel puțin 150 de miloane de măști înainte de izbucnirea pandemiei

GERMANIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 34,6 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 433 €
  • Număr cazuri covid: 3,78 mil. 
  • Rata mortalității: 2,4%
  • Număr teste plătite de stat: 67 mil.
  • Rată vaccinare populație: 52,17%
  • Cea mai mare parte a banilor, 15,3 miliarde euro, a venit prin SHI, principalul asigurator de stat prin care nemții au acces la servicii de sănătate. 
  • Din această sumă, 12,7 miliarde de euro au mers, în perioada martie 2020 – aprilie 2021, direct în ajutoare pentru spitale
  • Unitățile de primiri urgențe și secțiile de terapie intensivă au primit, în total, 2,4 miliarde de euro de la începutul pandemiei (incluși în suma de mai sus)
  • 3 miliarde de euro au fost alocați pentru testare, un miliard de euro pentru echipamente de protecție și 1,5 miliarde de euro au mers către plățile pentru medicii de familie care vaccinează pacienți în cabinete
  • Un deficit de cinci miliarde de euro va fi acoperit, în mod excepțional, din bugetul federal
  • Sistemul de asigurări medicale din Germania nu a mai avut deficit din anul 2003
  • În total, decontările din sistemul medical german ajung la 11,3% din PIB, adică peste 440 de miliarde de euro. Suma este acoperită în totalitate de contribuțiile plătite de angajatori și angajați fie la SHI, fie la un asigurator privat care decontează serviciile (de această opțiune beneficiază doar angajații care câștigă mai mult de 68.000 de euro pe an)

GRECIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 700 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 70 €
  • Număr cazuri covid: 0,5 mil. 
  • Rata mortalității: 2,6%
  • Număr teste plătite de stat: 13 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 50,2%
  • Cea mai mare parte a banilor a mers direct către spitale
  • Atena s-a concentrat pe creșterea numărului de paturi pentru pacienți Covid
  • Unitățile medicale au reușit să crească temporar numărul de paturi de terapie intensivă cu peste o mie. Înainte de pandemie, Grecia avea mai puțin de 600 de paturi ATI

UNGARIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 1,9 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 211 €
  • Număr cazuri covid: 0,8 mil. 
  • Rata mortalității: 3,7%
  • Număr teste plătite de stat: 6,36 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 56,45%
  • Guvernul de la Budapesta a finanțat cheltuielile prin realocarea unor venituri bugetare (nu a mai acordat subvențiile pentru partide politice și a redirecționat către Executiv o serie de încasări de la municipalități și autorități locale, a introdus o serie de impozite adiționale pentru bănci și corporațiile mari)
  • Aproape 700 de milioane de euro au fost folosiți pentru echipamente de protecție și construirea unui spital Covid
  • Personalul medical a primit un bonus unic de aproximativ 1.400 de euro

IRLANDA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 4,5 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 900 €
  • Număr cazuri covid: 0,3 mil. 
  • Rata mortalității: 1,64%
  • Număr teste plătite de stat: 4,7 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 56,4%
  • În primele trei luni de pandemie, cheltuielile adiționale generate de Covid s-au ridicat la aproape 400 de milioane de euro 
  • În octombrie 2020, rectificarea bugetară a adus cea mai mare alocare suplimentară pentru Sănătatea irlandeză: 4 miliarde de euro pentru 2020-2021
  • Pe lângă tratament, teste, echipamente de protecție și doze de vaccin, banii vor fi folosiți pentru crearea a 2.600 de paturi de spital (din care 1.200 la terapie intensivă), extinderea programului de servicii medicale la domiciliu, suplimentarea personalului medical cu 16.000 de noi angajați
  • Sunt prevăzute și bugete pentru prevenție și îngrijiri paliative, precum și sanătate mintală

ITALIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 3,3 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 55 €
  • Număr cazuri covid: 4,46 mil. 
  • Rata mortalității: 2,9 %
  • Număr teste plătite de stat: 78 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 53,27%
  • Cea mai mare parte a banilor – peste 1,4 miliarde de euro – reprezintă pur și simplu tratamentul pacienților infectați. Un studiu realizat de ALTEMS arată că fiecare pacient salvat în spitalele de Italia a costat statul aproape 8.500 de euro, în timp ce costurile pentru fiecare pacient care a murit de Covid în spital se ridică la aproape 9.800 de euro. 
  • 750 de milioane de euro s-au dus către vaccinare (400 de milioane vaccinul și 345 de milioane de euro reprezintă salariile doctorilor de familie care vaccinează în cabinetele lor)
  • 105 milioane de euro au fost alocați pentru extinderea posturilor de rezidențiat disponibile 
  • 70 de milioane de euro au costat doar testele rapide
  • 300 de milioane de euro au fost investite direct în spitale, pentru creșterea numărului de paturi (dintre care 200 de milioane doar în spitalele din Lombardia și Sicilia, care au fost cele mai copleșite în timpul pandemiei)

LETONIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 280 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 155 €
  • Număr cazuri covid: 0,14 mil. 
  • Rata mortalității: 1,8%
  • Număr teste plătite de stat: 3,16 mil.
  • Rată vaccinare populație: 36,62%
  • 66 de milioane de euro pentru creșterea capacității de testare în laboratoare
  • 52,6 milioane de euro pentru echipamente de protecție
  • 50,2 milioane de euro pentru decontarea tratamentelor din spitale
  • 40 de milioane de euro pentru îmbunătățirea condițiilor din spitale (din care 17 milioane pentru recalcularea tarifelor de referință ale serviciilor medicale pentru a asigurarea calității și siguranței actului medical)
  • 15,5 milioane de euro pentru înființarea centrelor de vaccinare
  • 8 milioane de euro pentru crearea de noi paturi covid și reconvertirea unor spitale în unități covid
  • 33 de milioane de euro – bonusuri pentru personalul medical

LITUANIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 500 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 185 €
  • Număr cazuri covid: 0,28 mil.
  • Rata mortalității: 1,5%
  • Număr teste plătite de stat: 4 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 46,31%
  • Alocări suplimentare de 500 de milioane de euro la bugetul Sănătății
  • 65 de milioane de euro sunt costurile pentru campania de vaccinare
  • 45 de milioane de euro reprezintă creșterile salariale și bonusuri pentru personalul medical
  • 80 de milioane de euro sunt costurile calculate până în luna iunie pentru campania de testare și materiale pentru laboratoare

LUXEMBURG

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 200 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 333 €
  • Număr cazuri covid: 0,074 mil. 
  • Rata mortalității: 0,3%
  • Număr teste plătite de stat: 3,3 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 51,24%
  • Plată unică de 18.900 de ore pentru fiecare medic (echivalentul a 80 de ore de muncă pentru intervalul 16 martie – 17 mai, când a fost carantină) 

OLANDA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 1,6 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 94 €
  • Număr cazuri covid: 1,87 mil. 
  • Rata mortalității: 0,95%
  • Număr teste plătite de stat: 16 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 50,52%
  • 300 de milioane de euro pentru campania de vaccinare
  • 100 de milioane de euro pentru testare
  • 9 milioane de euro a costat monitorizarea pacienților nespitalizați, infectați cu Covid-19
  • 360 de milioane de euro au fost cheltuite pentru echipamente de protecție și igienizare
  • 720 de milioane de euro au mers către creșteri salariale pentru medici (500 eur persoană/lună)
  • 21 de milioane de euro au fost alocați pentru managementul deșeurilor generate de pandemie

POLONIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 1,66 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 44 €
  • Număr cazuri covid: 2,88 mil. 
  • Rata mortalității: 2,6%
  • Număr teste plătite de stat: 18,7 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 46,34%
  • 300 de milioane de euro pentru echipamente de protecție
  • 300 de milioane de euro au fost investite în infrastructura spitalelor
  • La fiecare decont de la furnizorii de servicii medicale, casa națională de asigurări din Polonia dă 3% din sumă pentru „igienizare”
  • Bonusuri lunare pentru medici cuprinse între 2.200 și 3.300 de euro 
  • Personalul medical care vaccinează primește aproximativ 22 de euro per persoană vaccinată

ROMÂNIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 808 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 42 €
  • Număr cazuri covid: 1 mil. 
  • Rata mortalității: 3,16%
  • Număr teste plătite de stat: 10,6 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 25,36%
  • 594 de milioane de euro au mers direct în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru decontarea tratamentelor anticovid către spitale
  • 214 milioane de euro au reprezentat achizițiile de echipamente și bonusurile doctorilor
  • Adițional, în Raportările României se regăsește încă 1,1 miliarde de euro, finanțare obținută din fonduri europene neaccesate în 2019 și 2020. Acești bani au fost bugetați pentru achiziția de echipamente de protecție, plata sporurilor personalului medical, teste și extinderea serviciilor de sănătate accesibile grupurilor vulnerabile, însă deocamdată nu există decontări raportate

SPANIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 19,5 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 424 €
  • Număr cazuri covid: 4,5 mil. 
  • Rata mortalității: 1,8%
  • Număr teste plătite de stat: 57,2 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 58,68%
  • Cea mai mare parte a banilor (12,2 miliarde de euro) a fost direcționată către regiunile autonome printr-un fond special înființat pentru combaterea pandemiei
  • Alte 7,3 miliarde de euro au mers la Ministerul Sănătății (din care trei miliarde de euro din surse europene) și au fost folosiți pentru:
  • 1 miliard de euro pentru achiziționarea dozelor de vaccin
  • 1 miliard pentru consolidarea secțiilor UPU și ATI
  • 700 de milioane de euro pentru modernizare și digitalizare în Sănătate

SUEDIA

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 5,3 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 530 €
  • Număr cazuri covid: 1,1 mil. 
  • Rata mortalității: 1,3%
  • Număr teste plătite de stat: 11,37 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 42,2%
  • Costurile totale ale pandemiei au fost bugetate la aproximativ 37 de miliarde de euro, dar cea mai mare parte a banilor a mers către Ministerul Finanțelor, care a implementat din aceste fonduri și măsurile de relansare economică

MAREA BRITANIE

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 34,3 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 512 €
  • Număr cazuri covid: 5,92 mil. 
  • Rata mortalității: 2,2%
  • Număr teste plătite de stat: 247 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 56,85%
  • Cea mai mare parte a banilor s-a dus direct către NHS, care a primit fonduri suplimentare de 6 miliarde de euro și a beneficiat de o grațiere istorică la creanțe în valoare de 16 miliarde de euro
  • 5,3 miliarde de euro au fost alocate pentru campania de vaccinare

CIPRU

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 100 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 83 €
  • Număr cazuri covid: 0,1 mil.
  • Rata mortalității: 0,4%
  • Număr teste plătite de stat: 9,36 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 51,75%
  • Mai bine de jumătate din bani au fost folosiți pentru echipamente de protecție
  • Testarea pacienților a reprezentat a doua mare cheltuială, însă Guvernul de la Nicosia încă nu a înaintat o cifră exactă

SLOVACIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 360 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 65,5 €
  • Număr cazuri covid: 0,39
  • Rata mortalității: 3,18%
  • Număr teste plătite de stat: 3,2 mil.
  • Rată vaccinare populație: 36,4%
  • Alocări suplimentare în valoare de 360 de milioane de euro la bugetul pentru Sănătate
  • Aproape 50 de milioane de euro au fost cheltuiți pentru echipamente de protecție
  • 12 milioane de euro au fost folosiți pentru a cumpăra ventilatoare

AUSTRIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 28 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 3.111 €
  • Număr cazuri covid: 0,66 mil. 
  • Rata mortalității: 1,62%
  • Număr teste plătite de stat: 67,7 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 51,7%

MALTA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 35 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 70 €
  • Număr cazuri covid: 0,035 mil. 
  • Rata mortalității: 1,22%
  • Număr teste plătite de stat: 1,1 mil. 
  • Rată vaccinare populație: 87,21%

BELGIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 2,1 mld. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 210 €
  • Număr cazuri covid: 1,13 mil. 
  • Rata mortalității: 2,21%
  • Număr teste plătite de stat: 17,4
  • Rată vaccinare populație: 59,8%

SLOVENIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: 250 mil. € 
  • Alocări suplimentare per capita: 125 €
  • Număr cazuri covid: 0,26
  • Rata mortalității: 1,7%
  • Număr teste plătite de stat: 1,39
  • Rată vaccinare populație: 39,22%

PORTUGALIA 

Înapoi la grafic

  • Alocări suplimentare pentru pandemie: N/A  
  • Alocări suplimentare per capita: N/A
  • Număr cazuri covid: 0,97 mil. 
  • Rata mortalității: 1,7%
  • Număr teste plătite de stat: 15,4 mil.
  • Rată vaccinare populație: 57,97%

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x