Florin Cîțu este protagonistul celei de-a 44-a moțiuni de cenzură din istoria recentă a României. În ultimii aproape 30 de ani, din 1993 când parlamentarii au depus prima moțiune de cenzură, până acum în toamna lui 2021, Guvernul a picat de doar 5 ori. Florin Cîțu a devenit al șaselea premier înlăturat de Parlament, după 1989. A intrat în compania adversarului său Ludovic Orban, dar și a unor Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Emil Boc sau Mihai Răzvan Ungureanu.
UPDATE: Florin Cîțu a fost demis de Parlament cu 281 de voturi în favoarea moțiunii. Este un record istoric: Cîțu a devenit premierul demis cu cele mai multe voturi pentru o moțiune de cenzură – cu 47 mai multe decât era necesar.
Cât de influențate sunt evoluția leului sau a Bursei de la București de aceste frământări politice din zilele când se decide soarta unui guvern în Parlament? Intuiția populară ar înclina să ne spună că un guvern picat ar trebui să echivaleze cu spaimă pe piețe, deci roșu pe bursă și pe cursul leului. Și invers, în cazul unui guvern scăpat de votul de la moțiune. Cifrele și istoria arată însă că nu e chiar așa.
Economia, bursa sau piața valutară nu se sperie așa de ușor de moțiunile de cenzură și au resorturi mai complicate decât picarea unui guvern. Cu rare excepții, fluctuațiile indicelui BET al Bursei de Valori București și al cursului leului în raport cu euro (sau cu dolarul american, pentru anii când euro nu exista încă) nu sunt impresionante ca mărime în zilele când se joacă soarta unui guvern în Parlament, arată cifrele centralizate de Panorama.
Alege legislatura făcând click pe butoanele cu anii
„La noi în România schimbările și frământările politice au fost aproape o constantă de câteva decenii. Oamenii s-au cam obișnuit, nu se mai sperie așa ușor. Cine are planuri de afaceri și proiecte în desfășurare nu stă în moțiunea de cenzură”, consideră analistul economic Aurelian Dochia.
Specialistul spune că „e greu să pui degetul pe astfel de legături între un fenomen politic și comportamentul bursei”, dar că de multe ori apar analize la cald care fac aceste legături, deși nu există cauzalități suficient de clare și de demonstrabile.
Dochia explică însă cum instabilitățile politice prelungite sau schimbările bruște de politică fiscală sau economică au urmări mai marcante asupra bursei sau cursului valutar decât momentele episodice ale unui guvern picat sau salvat la moțiunea de cenzură. „Neliniștesc investitorii și se văd în piața valutară, în piața bursieră, în piața financiară a creditelor și dobânzilor”.
Aceste urmări se observă pe termen mai îndelungat, nu de pe o zi pe alta și de obicei sunt efectul mai multor factori. Este și potențialul negativ al situației în care se află România în această perioadă, dincolo de moțiunea de cenzură, crede Dochia: „De exemplu, în cazul României, nu cred că votul privind moțiunea va determina un cutremur pe bursă. Dar faptul că de vreo două luni suntem în frământare politică, cu un guvern șchiop care nu are susținere clară în Parlament și a cărui componență se schimbă, dacă această situație se prelungește, va avea un un impact”.
Prima moțiune de cenzură a fost înregistrată în Parlament în 1993, împotriva premierului PDSR Nicolae Văcăroiu. Majoritățile politice puternice nu au permis însă în primii ani ai democrației românești ca un guvern să se clatine la moțiunile de cenzură. Premieri precum Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile sau Adrian Năstase au scăpat neatinși la votul de blam al parlamentarilor din opoziție.
Prima moțiune de cenzură care și-a atins ținta a avut loc în octombrie 2009 și l-a avut în vizor pe premierul PDL Emil Boc, primul premier destituit în Parlament după 1989. El este de altfel și campionul moțiunilor de cenzură din istoria post-decembristă a României. A fost vizat de nu mai puțin de 10 moțiuni de cenzură. Este urmat în top de Călin Popescu Tăriceanu (6 moțiuni) și Nicolae Văcăroiu (5 moțiuni).
Guvernul a picat însă de cele mai multe ori în perioada recentă: legislatura 2016-2020, când Parlamentul era dominat de PSD. Guvernul a picat de nu mai puțin de 3 ori în 4 ani. Tot atunci s-a înregistrat o altă premieră: pentru prima oară un partid – PSD – și-a demis propriul premier prin moțiune de cenzură – Sorin Grindeanu, în iunie 2017.
În total, 5 premieri au fost demiși până în 2021 prin moțiune de cenzură.
De regulă, fluctuațiile bursei și ale valorii leului pe piața valutară nu au fost ieșite din comun în zilele moțiunilor de cenzură. În cazul monedei naționale, cu siguranță un factor important a fost și faptul că Banca Națională a putut mereu interveni în piață și echilibra cursul valutar.
Au existat totuși și excepții. Indicele BET de referință pentru Bursa de la București a crescut cel mai mult – cu 4%, în ziua moțiunii de cenzură eșuată în iunie 2010, contra lui Emil Boc. Și când Parlamentul a vrut să îl demită pe Călin Popescu Tăriceanu, în iunie 2006, indicele BET a crescut cu 2,58%.
Cel mai mare picaj la Bursa de la București, cu ocazia unei moțiuni de cenzură, a fost în mai 2009, când moțiunea contra lui Emil Boc s-a tradus într-un BET mai mic cu 3,3%.
Dacă este însă să corelăm moțiunile de cenzură cu mini-trenduri de câteva zile pe Bursa de la București, au existat trei mari episoade de excepție:
– indicele BET a scăzut cu 20% timp de 5 zile în jurul moțiunii de cenzură contra Vioricăi Dăncilă, în decembrie 2018. Moțiunea nu a trecut.
– indicele BET a scăzut cu 15% timp de 4 zile în jurul moțiunii de cenzură contra lui Emil Boc, în mai 2009. Moțiunea nu a trecut.
– indicele BET a crescut cu 14% timp de 5 zile după moțiunea de cenzură contra lui Călin Popescu Tăriceanu, în iunie 2006. Moțiunea nu a trecut.
Puterea leului în fața euro sau a dolarului, înainte de 1999, a fluctuat chiar mai puțin spectaculos decât Bursa, în zilele cu moțiuni de cenzură contra guvernului. Leul s-a apreciat cel mai mult în jurul zilei moțiunii din decembrie 2001, contra lui Adrian Năstase, când a crescut cu 1,56% față de euro. Leul a scăzut cel mai mult în preajma moțiunii contra lui Emil Boc, din mai 2009, când a pierdut 0,87% în fața euro.
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.