Powered by
Powered by
BRD Groupe Société Générale
5 decembrie 2024
Telefon, mașină, haine de brand, experiențe „instagramabile” – în marile orașe, zoomerii par definiți de aceste elemente. Sau, cel puțin, așa sunt ei văzuți, în ochii generațiilor mai în vârstă. Și totuși, cât este de bogată generația care trece prin criza locuirii și căreia, din punct de vedere financiar, îi este mai greu să se mute de acasă? Ce înseamnă pentru ei stabilitatea financiară și cât sunt de ei de vulnerabili la sărăcie și șomaj?
Dacă în primul episod al campaniei „Young Money” ne-am uitat la felul în care reprezentanții Gen Z aplică principiile economice și financiare moștenite de acasă, dar le și combină cu strategii moderne pe care le-au învățat mai degrabă singuri, astăzi încercăm să ne uităm dincolo de principii, direct în buzunarul lor și în planurile de viitor.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale.
Tinerii Gen Z (născuți aproximativ între 1997 și 2010) reprezentau, în 2019, 32% din populația mondială, conform unei analize Bloomberg. O cifră care ne arată că Gen Z începe să fie cea care dă tonul în felul în care se modelează societatea.
Și dă un ton diferit, căci acești tineri încep să aibă alte repere, în parte datorită confortului social în care au crescut, sporit și de avansul rapid al tehnologiei. Dacă ne uităm, de pildă, la „miez”, la tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani, și le comparăm situația cu a celor care aveau vârste similare în anii ‘90, putem vedea că rata celor înscriși la facultate s-a dublat, în timp ce rata celor care se simt descurajați să se angajeze s-a înjumătățit, după cum poți vedea în acest material interactiv Panorama, care îți permite să compari situațiile diverselor generații.
Cât despre partea financiară, Gen Z este, în funcție de pe cine întrebi, fie printre cele mai bogate generații, fie generația cu un potențial de dezvoltare uriaș din acest punct de vedere. Căci situația diferă în funcție de continentul la care ne uităm.
În Statele Unite, numărul de zoomeri care ocupă funcții de CEO și politicieni crește de la an la an, în prezent, fiind mai mult de 6.000 de directori generali și aproximativ 1.000 de politicieni din această generație, după cum arată datele The Economist. Contextul economic american a fost mai blând cu ei decât cu generațiile mai mari: rata șomajului e cea mai scăzută din 1991 încoace, salariile lor sunt mai mari decât ale generațiilor anterioare la aceeași vârstă, bucurându-se de o creștere anuală a salariilor de aproximativ 13%, conform aceleiași surse. Au alte probleme, însă: criza locuirii și costul serviciilor de sănătate.
Dacă ne uităm însă spre Europa, lucrurile se schimbă puțin. Tânăra generație, în statistici mai bogată și „conștientă de sine, perseverentă, realistă în contrast cu Milenialii”, e cea mai vulnerabilă la sărăcie și șomaj, după cum atrag atenția rapoarte ale Parlamentului European.
Nuanțele sunt însă fine. „Dacă ne uităm pe statisticile din Europa, până în 30 de ani avem mari probleme cu populația tânără, avem rate de abandon școlar ridicate. Lucrurile sunt complicate, nu putem vorbi de o bunăstare”, explică, pentru Panorama, sociologul Ioan Hosu.
„Costurile vieții astăzi, chiar și în SUA, sunt mai mari comparativ cu alte perioade. Stilurile de viață s-au schimbat și nevoile sunt mai multe astăzi. De aceea și frustrarea unor categorii semnificative din aceeași generație, adică comparația ridicată pe care o face un tânăr cu alți colegi într-o rețea socială, îl împinge destul de des către frustrare”, adaugă același sociolog.
O altă statistică ce ne arată că nu putem vorbi neapărat de bunăstarea generației tinere este și vârsta la care se pleacă din casa părintească. România stă în mod special prost la acest capitol, fiind printre țările cu cel mai ridicat procent de tineri nemutați de acasă.
Sursa: Eurostat
Au casă, masă, lucrurile pregătite de obicei de alții. Pentru că nu au bunăstare pe cont propriu, atunci e greu să renunțe la zona de confort, să se ducă spre decizii autonome care, pe lângă libertate, înseamnă să se descurce și cu banii, cu gospodăria, cu tot ce înseamnă costurile care vin asociate cu această libertate. La noi încă există concepția „mănânci ca la mama acasă”, dictată de lipsa autonomiei sau de dependența financiară”.
Un motiv pentru întârzierea zborului din cuib o reprezintă faptul că majoritatea tinerilor români se gândesc aplicat la viitor (96%), jumătate dintre ei având planuri bine definite (54%), spre deosebire de media europeană (40%), după cum arată un studiu recent publicat de Deloitte. Astfel, tinerii zăbovesc mai mult în casa părintească pentru a-și consolida o anumită securitate care să le permită urmărirea scopurilor setate. Unul din aceste obiective e să-și cumpere o locuință.
„Cu prețurile locuințelor și costul vieții în creștere, mulți tineri consumatori din Europa încă locuiesc cu părinții lor. Dintre cei care s-au mutat din casele părinților, Generația Z din România se remarcă printr-o tendință mai redusă de a închiria, preferând în schimb proprietatea asupra locuințelor, similar cu generațiile anterioare”, se mai arată în studiu.
În general, tinerii care pleacă din casa părintească sunt nevoiți, până se stabilizează financiar, sau în anumite momente de cumpănă, să apeleze în continuare la părinți, care rămân o figură care le oferă sprijin chiar și când nu mai împart același acoperiș.
„Înainte de pandemie, când stăteam încă în București, în chirie, părinții îmi dădeau și câte o mie de lei pe lună. Chiria era 500 de lei, asociația 150. Aveam și bani de mâncare și de cheltuială, și mai și rămâneau”, a povestit pentru Panorama Alexandra, în vârstă de 26 de ani.
Totuși, cu gândul la viitor, tânăra simțea nevoia ca banii rămași să nu fie dați pe mofturi, ci să-i pună deoparte, în caz de nevoie: „După aceea, când mi s-a stricat telefonul, am putut să-mi iau unul nou, pe care îl am și azi. Eram mult mai cumpătată. Și la cafea, dacă mă gândeam să-mi iau cafea de la nu știu ce brand, ziceam <<lasă, că am acasă>>”.
Mai mult, așa cum descrie și documentul Parlamentului European, odată ce s-a aruncat în lume, Gen Z e rezilientă și realistă. E și cazul Danei, o jurnalistă în vârstă de 24 de ani, care e mulțumită că a reușit să fie angajată cu contract de muncă stabil, pe perioadă nedeterminată. Ceva ce pentru generațiile anterioare era o banalitate acum este văzut de mulți tineri drept un privilegiu, pe o piață a muncii mult mai sălbatică și dinamică.
„Am ajuns să am salariul un pic mai mare decât minimul pe economie, în paralel lucrez și cu alte publicații, cu oameni care mă plătesc pe drepturi de autor. Pentru că altfel nu-mi ajung banii. Pentru că trebuie să plătești o chirie, iar chiriile în orașul în care stau sunt mari, utilitățile sunt la fel de mari și, pe lângă toate astea, poate un alt factor diferențiator, în cazul meu, este că uneori îmi mai ajut și familia cu bani”, explică jurnalista.
Bucuria nu a fost însă de lungă durată pentru că, între timp, și-a dat demisia. Simțea că muncește încontinuu și că e nevoită să facă totul singură: de la deplasarea către interviuri, la scris materialele pe care trebuia să le trimită a doua zi și tot nu era de ajuns. Lucrurile sunt și mai complicate când porți pălăria de corespondent local. „Nu aveam carnet să mă deplasez la filmări, obosisem să fac teren cu BlaBlaCar, tren și autobuz. Disertația mea bătea la ușa, dar când sa mi-o dau dacă eu munceam încontinuu?! Într-o zi am clacat și am plecat”, mărturisește ea.
Generațiile mai vechi și mass-media portretizează tinerii cu șanse mici de a rezista în piața muncii sau ca principala categorie de angajați care nu-i mulțumesc pe patroni.
Totuși, studiile și experiențele zoomerilor ne arată că lucrurile stau chiar pe dos. Cu privire la Gen Z la locul de muncă, trei concluzii mari au reieșit din „State of the Heart 2024”, cel mai amplu studiu din lume despre inteligența emoțională și bunăstare:
Cu alte cuvinte, Generația Z nu e formată din tineri cu capul în nori care nu știu pe ce lume trăiesc. Ba dimpotrivă: alegerile lor sunt mai pragmatice încă de când își aleg studiile, pentru că optează cu gândul la o meserie care să le asigure securitate financiară.
Și vor să facă bani destul de devreme, după cum vedem, de pildă, în cazul Danei. De când și-a primit primul buletin, a crezut că e suficient de adultă încât să înceapă să lucreze:
Primii bani pe care i-am câștigat au fost 80 lei. Aveam 14 ani și am făcut chestionare la Coca-Cola, trebuia să mă duc din ușă în ușă, într-un oraș mic, să îi fac pe oameni să completeze. Cred că am reușit să fac trei chestionare. Dar era extraordinar de greu să te ții acolo, în ușă, ca să-ți răspundă oamenii la niște întrebări”.
După cum spune și sociologul Ioan Hosu, tinerii Gen Z „sunt mai degrabă orientați spre un alt fel de consum sau investiție în educație. E un aflux destul de mare către zona de economic, informatică, inginerie”.
Există, așadar, o reorientare, în funcție de ce anume valorizează piața care pare că i-a „abandonat” pe profesorul de engleză, de limbi clasice sau de istorie.
„Oamenii ăștia nu se mai bucură nici în termeni financiari, nici în termeni de prestigiu. Prin urmare, tinerii se uită și zic: «OK, prestigiu nu, bani nu, medii din ce în ce mai problematice, ca să nu spunem altfel, pentru că vedem ce se întâmplă în mediul educației din România”, mai punctează sociologul.
Prioritățile generațiilor anterioare nu se aplică Gen Z
Unii zoomeri au ajuns, deci, să câștige mai mult decât ar fi putut visa la intrarea pe piața muncii, în vreme ce alții sunt bucuroși că au un contract pe perioadă nedeterminată. Dar cum rămâne cu cheltuielile? Pe ce cheltuie banii tânăra generație?
Căci, la timpuri noi, obiceiuri de consum noi. Așa cum se poate observa în cazul mobilității de exemplu. Dacă atunci când ne gândim la cheltuielile mari, avem în minte de obicei binomul casă-mașină, tânăra generație nu ține neapărat să o aibă pe cea din urmă. Dar dacă e să aibă, vrea mai degrabă să fie electrică, compactă și prin leasing.
Sursa: McKinsey
La nivel global, Generația Z va fi cea mai mare, cea mai bogată și cea mai cheltuitoare din istorie, conform unui raport realizat de World Data Lab, Nielsen și GfK, citat de Statista. Estimările arată că, în medie, un membru al Gen Z va fi mai bogat decât un Millennial, asta și pentru că această generație va fi mai numeroasă. „Pe măsură ce creșterea populației încetinește în multe părți ale lumii, se așteaptă ca Generația Z să fie ultima și singura generație care va atinge două miliarde de oameni, având o prezență puternică în țările în curs de dezvoltare și în cele cu venituri medii, care au menținut o creștere a populației pentru o perioadă mai îndelungată”, se arată în același material Statista.
Tendințele de consum ale acestei generații sunt un mix de responsabilitate și impulsivitate.
Pe de o parte, Gen Z cumpără, de exemplu, mai multe produse second-hand decât alte generații. La nivel european, 23 % din această generație plănuiește să crească acest tip de achiziție în anul următor. De asemenea, zoomerii români sunt mai chibzuiți decât ne-am aștepta. Aceștia cheltuiesc mare parte din venituri pe alimente și utilități, iar a treia destinație a banilor o reprezintă economiile.
Pe de altă parte, Generația Z este mai chitită pe vacanțe. Asta este, de fapt, și una dintre plăcerile vinovate din cauza căreia Alexandra nu economisește lună de lună:. „Nu pot altfel, mie îmi place să călătoresc. Dar când cumpăr excursii, încerc să le iau la un preț foarte bun”, admite ea.
Dacă vreți să o judecați pe ea sau alți tineri călători, trebuie să țineți minte că nu doar ei sunt susceptibili de consumerism, căci „societatea e cea care împinge către consumerism”, după cum spune sociologul Ioan Hosu.
În timp ce mulți îi arată cu degetul pe cei din Generația Z, trebuie, totuși, să privim cu atenție mediul social.
„Contextele sunt cele care generează și comunicarea, dar și comportamentele noastre. Și Generația Z e generația contextelor în care România se află. Suntem produsul societății în care trăim. De-aia românul crescut aici e tot român, dar peste granițe se comportă altfel. Da, pentru că sunt alte norme, alte reguli, și nimeni nu o să-i tolereze, să zicem, niște comportamente cotidiene cu care vine de acasă. Decât dacă se ghetoizează”, concluzionează Hosu.
La acest material a contribuit și Alina Cristea.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale și face parte din inițiativa BRD HUBs. Studenții din România au nevoie să-și găsească tribul. HUB-urile BRD sunt locurile în care studiul este mai confortabil și timpul liber este petrecut cu rost. Dar și spațiul în care întâlnesc oameni cu aceleași valori și interese și în care își vor putea cultiva pasiunile. Totodată, reprezintă locul perfect în care tinerii își pot începe sau completa educația financiară. BRD HUBs consolidează investiția în educație a BRD Groupe Société Générale, prin construcția unei infrastructuri educaționale naționale pentru azi și pentru mâine, în colaborare cu instituțiile de învățământ și actori privați cu o tradiție în inovarea educației din România.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale și face parte din inițiativa BRD HUBs.
Studenții din România au nevoie să-și găsească tribul. HUB-urile BRD sunt locurile în care studiul este mai confortabil și timpul liber este petrecut cu rost. Dar și spațiul în care întâlnesc oameni cu aceleași valori și interese și în care își vor putea cultiva pasiunile. Totodată, reprezintă locul perfect în care tinerii își pot începe sau completa educația financiară. BRD HUBs consolidează investiția în educație a BRD Groupe Société Générale, prin construcția unei infrastructuri educaționale naționale pentru azi și pentru mâine, în colaborare cu instituțiile de învățământ și actori privați cu o tradiție în inovarea educației din România.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș și Cristina Dobreanu
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.