PANDEMIA

Între pericolul sanitar și insecuritatea financiară căutăm o cale sănătoasă. Cu câți bani se hrănește SARS-CoV-2, de unde vin și unde ne ducem?

Viața pe care o am în cartier

Cum poate pandemia să vindece bolile orașului românesc

Calea Victoriei, din București, transformată în zonă pietonală / sursa foto: Alexandru Bușca/Inquam Photos

COVID-19 a dus la regândirea a tot ceea ce știam despre viața la oraș. Pe nesimțite, pandemia a schimbat discuția despre cum trebuie să fie orașele românești. Peste tot în lume, se pregătesc schimbări care vor transforma felul în care trăim, muncim și ne mișcăm.

Absolvent român de Cambridge, caut job

Au plecat afară și au rămas pe dinafară. Pandemia le-a sucit planurile studenților din diaspora

Sursa: Shutterstock

Pandemia ar fi putut să însemne ocazia diasporei educate de a reveni acasă cu tot bagajul de cunoștințe. Însă tinerii din străinătate au venit doar ca să aibă de unde pleca înapoi. Aceasta este povestea generației care a plecat afară și a rămas pe din afară.

Stop și de la capăt

Generația lockdown. Cum le-a pus piedică pandemia tinerilor români

Sursa: Shutterstock

Criza sanitară a afectat semnificativ noua generație, atât la nivel economic, cât și la nivel social. Tinerii din România au fost nevoiți să-și schimbe radical planurile, prioritățile și ambițiile cu privire la viitorul lor profesional. Ce s-a întâmplat cu viața lor?

Victime colaterale ale COVID

Profesorii și pandemia. Cine a promovat „examenul” predării online și cine a rămas repetent?

Pandemia de coronavirus a golit de pe o zi pe alta sălile de clasă. Sursa: Shutterstock

Profesorii au avut de tras în anul pandemiei aproape la fel de mult ca și lucrătorii esențiali. Odată cu venirea pandemiei, ecosistemul familiar de predare le-a fost dat complet peste cap, iar profesorii au trebuit să se adapteze acestor noi realități. Cum au rezistat?

Dialogul ratat cu românii

„Militarizarea” comunicării în pandemie. De ce vorbește statul român ca un plutonier cu cetățenii săi?

Colonelul Valeriu Gheorghiță, șeful campaniei de vaccinare, și Raed Arafat, cel care coordonează comitetul care propune restricțiile anti-Covid, alături de premierul Florin Cîțu. Sursa foto: Guvernul României

De la anunțarea măsurilor anti-Covid, la promovarea vaccinării, în România s-a vorbit mai ales pe ton cazon, de lemn, de la o tribună autoritară. Statul nu a știut cum să răspundă reacțiilor de respingere, furie sau frică ale cetățenilor. Sau poate nici nu i-a păsat.