5 sfaturi ChatGPT pentru a preveni frauda academică și cum ar trebui să se păzească educația din România

ChatGPT e ca un duș rece pentru domeniul educației din întreaga lume: o sursă gratuită și inepuizabilă de răspunsuri, generate de inteligența artificială, care face ca riscul de plagiat și de trișat academic să crească. Răspândirea lui vecină cu viralitatea poate fi limitată, dar nu oprită, iar sistemul de învățământ trebuie să se replieze rapid. România, unde trișatul academic și plagiatele sunt tolerate și comise la cel mai înalt nivel al statului, nu face excepție.

Visul oricărui elev sau student care speră că temele pot fi rezolvate de oricine, mai puțin de el, a devenit realitate prin apariția ChatGPT (Chat Generative Pre-trained Transformer). Chatbot-ul s-a transformat rapid în destinația preferată de mulți pentru a primi răspunsuri la întrebări, a scrie eseuri sau pentru a rezolva probleme.

Chiar dacă scopul aplicației nu este rezolvarea temelor pentru elevi și studenți, prin limbajul și explicațiile folosite, uneori sunt simpliste sau chiar eronate, ChatGPT este asul din mâneca celor care speră doar la o notă de trecere.

Profesorii de la Universitatea de Drept din Minnesota au testat dacă programul de inteligență artificială poate trece examenele finale. Rezultatul a fost acela că ChatGPT a luat un C+ (echivalentul numeric al lui 7,87). De regulă, studenții care iau această notă trec și examenul de intrare în barou. Profesorii au arătat că astfel studenții nu devin atotștiutori, dar reușesc să ia note de trecere, practic, fără prea mare efort. 

„Aplicațiile bazate pe inteligența artificială sunt mană cerească pentru cei/cele care nu mai au încredere în Educație, în valoarea diplomelor date de școli, universități. Când poți înșela, de ce să muncești onest?”, enunță profesorul Marian Popescu, de la Universitatea București, principalul risc etic pe care îl ridică astfel de „boți” pentru un mediu academic și așa parțial viciat, cum este cel din România.

Astfel că apariția și creșterea în popularitate a ChatGPT au speriat deja unele universități și școli din Europa și Statele Unite, care s-au grăbit să interzică accesul la această tehnologie, pentru a evita plagiatul și frauda. Aceste temeri de fraudă sunt dublate și de riscul creșterii dezinformării. Algoritmul poate genera și răspunsuri incorecte, mestecând și regurgitând ceea ce primește ca „hrană” de pe internet.

Pericolul. Ține de profesori să schimbe paradigma evaluării sau de studenți să nu trișeze?

Oricum ar fi, ChatGPT schimbă modul în care ne-am raportat până acum la educație. Și mai ales la modurile tradiționale în care elevii și studenții sunt evaluați. Chiar dacă, cel puțin pentru moment, programul este în perioada „copilăriei, dar se maturizează rapid” , după cum a explicat pentru Panorama, Marian Popescu, profesor la Universitatea București și expert în etică academică. 

Ca orice inovație, depinde cum o privești: poate fi o poartă pentru progres sau o nouă unealtă într-un arsenal folosit pentru ilegalități. Chiar dacă nu este un specialist în inteligența artificială, profesorul Popescu subliniază care ar putea fi impactul ChatGPT asupra sistemului de educație. 

Open AI, compania care a creat ChatGPT, a anunțat că a dezvoltat și un instrument prin care profesorii pot depista dacă un text este scris de inteligența artificială sau de mâna omului. Dar chiar și așa, temerile mediului academic rămân în picioare. 

Iar asta o știe chiar și ChatGPT. L-am întrebat pe ChatGPT dacă prin folosirea lui crește riscul de plagiat în școli și universități. Răspunsul lui confirmă fricile mediului academic, deocamdată nepregătit pentru amploarea pe care a luat-o fenomenul inteligenței artificiale. 

Totodată, „bot-ul” atrage atenția că instituțiile de învățământ au rolul de a-i educa pe studenți cu privire la „utilizarea corectă” a inteligenței artificiale și a tehnologiei în mediul academic.

E nevoie însă de o schimbare de paradigmă în educație, iar standardele academice „să redevină un vector al lumii educației”, punctează profesorul Marian Popescu. Iar semnalele trebuie trase de la cel mai înalt nivel.

În opinia expertului în etică academică, cele mai importante modalități prin care școala se poate apăra de încercările de a trișa cu ajutorul ChatGPT sunt schimbarea radicală a modului în care sunt formulate subiectele și a modului în care sunt evaluate produsele scrise ale elevilor sau studenților. Ceea ce înseamnă, în cele din urmă, o reformă profundă a sistemului autohton de educație.

Ce fac alții. Prima reacție: interdicția și pedepsele

Cel mai recent, universitatea Sciences Po din Franța a anunțat că folosirea inteligenței artificiale pentru crearea de texte nu doar că nu este permisă, ci riscul este chiar exmatricularea. La fel, Departamentul pentru Educație din New York a luat decizia de a interzice chatbot-ul care este capabil să scrie eseuri și să răspundă prompt întrebărilor elevilor în toate școlile din oraș, de teamă că inteligența artificială va fi folosită pentru a trișa.

Alte școli se gândesc să reintroducă teme scrise de mână, ca să mai reducă riscul de folosire a inteligenței artificiale în detrimentul gândirii proprii. Iar altele încearcă să le explice elevilor ce înseamnă folosirea cu discernământ a inteligenței artificiale, mai cu seamă că modelul ChatGPT are si o serie de limitări (baza de date folosită este până la jumătatea anului 2021, nu are conexiune la internet, mai prezintă și erori, inclusiv la calcule, sau informații false).

Elevii au început deja să folosească acest instrument. Un studiu realizat în ianuarie de platforma educațională americană Study.com, despre percepția legată de ChatGPT, arată că 89% dintre elevii chestionați au spus că au folosit ChatGPT pentru a rezolva temele pentru acasă.

În plus, restricțiile nu pot să fie decât limitate pe teritoriile campusurilor școlare. Altminteri, chatbot-ul poate fi accesat și din afara unităților de învățământ. Inteligența artificială este aici și în mod cert și actorii din educație vor trebui să se adapteze mai degrabă decât să opună rezistență.

Despre cât de importantă este educația atunci când omul e față în față cu tehnologia citiți în materialul La omul prost, nici roboții inteligenți nu trag. Românul care șlefuiește Alexa la Amazon: „Educația e primordială”

„Biblia” ChatGPT pentru profesorii care vor să țină în frâu frauda cu AI

Mai în glumă, mai în serios, ca un copil care și-a învățat lecția pe dinafară, ChatGPT știe să explice singur, punct cu punct, ce ar trebui să facă profesorii, astfel încât să își dea seama dacă elevii sau studenții lor s-au folosit de inteligența artificială, pentru a trișa.

1. Să utilizeze software-uri de detectare a plagiatului: profesorii pot folosi un software pentru a depista cazurile în care textul a fost copiat din surse online.
2. Să organizeze examenele cu cărțile pe masă: astfel de examene reduc motivația de a copia, oferindu-le studenților posibilitatea să se folosească de notițele lor și de cărți în timpul examenului.
3. Să dea teme unicat: profesorii pot da teme care pun accentul pe creativitate, unicat, care nu se pot găsi cu ușurință online.
4. Să țină examene orale: examenele orale le oferă profesorilor posibilitatea de a pune întrebări suplimentare și să vadă în timp real ce știe, de fapt, studentul. 
5. Să promoveze o cultură a integrității academice: prin stabilirea unor așteptări ridicate în privința unui comportament etic și prin educarea studenților în legătură cu integritatea academică, profesorii pot încuraja studenții să își abordeze munca cu onestitate și integritate. 

Programul de inteligență artificială atrage atenția că astfel de instrumente le oferă studenților doar răspunsuri predefinite, limitându-le creativitatea și capacitatea de a gândi critic. Mai mult, le poate oferi și informații eronate, cu toate că algoritmul susține că are capacitatea de a învăța din greșeli.

Potențialul ChatGPT, dincolo de spaime

Acest „tool” dezvoltat de compania de inteligență artificială și deep learning OpenAI, înființată în 2015 – unul dintre cofondatorii ei fiind Elon Musk – a fost antrenat să dea răspunsuri care seamănă cu cele folosite de oameni, într-un format extrem de prietenos, sub formă de dialog. 

Răspunsurile vin în principalele limbi de circulație internațională „printre altele”, după cum mărturisește chiar ChatGPT, când Panorama l-a întrebat câte limbi cunoaște. Chatbot-ul mai face o precizare necesară: „Cu toate acestea, nivelul meu de competență poate varia în fiecare limbă și este posibil să fac erori sau să am cunoștințe limitate în anumite limbi”.

ChatGPT spune că știe și limba română, pentru că a fost antrenat să genereze text și în această limbă. 

În doar o lună de când a fost lansat ca prototip, ChatGPT a ajuns să fie folosit de peste un milion de persoane. Și, din cauza cererii mari, sistemul s-a și blocat. Acum, la două luni de existență, compania OpenAI a lansat primul plan de abonamente, disponibil deocamdată doar în Statele Unite, care îi dă utilizatorului prioritate atunci când sistemul este suprasolicitat, dar și acces la noi funcționalități. OpenAI e gata să facă bani de pe urma aplicației.

Giganții din industrie au stat și ei cu ochii pe această inovație. Microsoft a investit în ianuarie 10 miliarde de dolari în OpenAI, compania care a creat ChatGPT, și care este evaluată acum la 29 de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Paul Buchheit, creatorul Gmail, întrevede zile negre pentru Google, al cărui venit principal vine tocmai din căutările pe care fiecare dintre noi le face zilnic. ChatGPT ar putea schimba comportamentul de consum și ar putea „ucide” motorul de căutare Google în doi ani, arată predicțiile lui Buchheit.

Google este însă deja pregătit. Sundar Pinchai, CEO-ul Alphabet, compania care deține Google, a anunțat că va face disponibilă propria tehnologie chatbot „în următoarele săptămâni sau luni”, drept răspuns la succesul rivalului ChatGPT, care ar fi ajuns deja la 100 de milioane de utilizatori.

În ce privește provocările pentru mediul academic și sistemul de educație, există însă și părți bune ale folosirii inteligenței artificiale, nu doar spectrul negativ al potențialului de fraudă.

Printre altele, o unealtă ca ChatGPT le oferă studenților și elevilor resurse de învățare 24/7, indiferent de locul geografic unde se află. Procesul de învățare poate fi personalizat, pentru că sistemul analizează datele studenților și poate oferi recomandări speciale. „Bot-ul” poate procesa și analiza cu rapiditate seturi mari de date, ceea ce ar ajuta la cercetare, și poate automatiza sarcinile repetitive.

Pentru mediul educațional, rămâne de văzut dacă ChatGPT va marca sfârșitul temelor pentru acasă sau o regândire în profunzime a sistemului de învățământ. Cert este că cea mai mare greșeală ar fi ca existența ChatGPT să fie ignorată.