Visul american al studenților români, sub amenințare în epoca Trump. Ce se întâmplă cu admiterea în universitățile din SUA
Pentru cei care aplică la facultate în Statele Unite, perioada martie-aprilie este, de obicei, una intensă, pentru că atunci vin deciziile de admitere. Dacă ești în România, te poți aștepta ca ele să ajungă după miezul nopții, iar primul semn că ai fost acceptat la facultatea dorită este că, atunci când deschizi fereastra aferentă aplicației, pe ecran încep să cadă confetti. E un moment de extaz, așa cum l-au descris câțiva elevi pentru Panorama – punctul culminant al unui efort întins pe luni și ani întregi, care presupune medii școlare mari, zeci de activități extracurriculare și un proces de admitere complex.
Anul acesta, însă, primăvara a fost intensă pentru cei care au aplicat la o facultate din SUA dintr-un motiv în plus, care le-a provocat îngrijorare și o senzație de nesiguranță. A însemnat începutul unui asalt al administrației Trump asupra mai multor universități de prestigiu, cărora le-au fost blocate finanțări de milioane sau miliarde de dolari. Cazul cel mai emblematic este cel al Universității Harvard, unde conflictul a culminat, săptămâna trecută, cu decizia de revocare a dreptului de a înrola studenți internaționali, decizie pe care universitatea a atacat-o în instanță. Câteva zile mai târziu, autoritățile le-au transmis ambasadelor americane din toată lumea să suspende și interviurile pentru viză ale celor care se pregătesc să înceapă studiile peste Ocean.
Aproximativ 1.000 de tineri din România studiau în Statele Unite în anul universitar 2023-2024, potrivit Institutului pentru Educație Internațională. Alte câteva zeci ar trebui să plece toamna aceasta. Dat fiind contextul atât de imprevizibil, Panorama a vrut să afle cum privesc elevii români admiși în SUA ce îi așteaptă peste Ocean și cum mai arată, pentru ei, „visul american” sub administrația Trump.
Ești pe grabă? Poți merge direct la ce te interesează:
*O parte dintre cei intervievați pentru acest articol au ales să vorbească sub pseudonim, iar Panorama a omis intenționat detalii din poveștile lor, pentru a le proteja identitatea.
„Ce ar fi dacă aș aplica la Harvard?”
Sonia* termină vara aceasta liceul și, odată cu el, anii de navetă zilnică între satul în care locuiește cu mama ei și orașul în care a învățat. Până toamna trecută, s-a pregătit pentru admiterea la Drept în România. „Nu neapărat ca să profesez”, explică ea, „ci ca să înțeleg cum funcționează cadrul legislativ.”
O preocupă abandonul școlar și incluziunea socială, așa că, pe parcursul liceului, s-a implicat în structuri de reprezentare a elevilor, încercând să contribuie la un sistem de educație mai echitabil.
Același elan a dus-o într-un grup consultativ al UNICEF, unde oferă feedback pentru inițiative dedicate tinerilor, și a transformat-o într-o „mare amatoare de Erasmus”, mereu conectată la oportunități de voluntariat.
Deschiderea oferită de Erasmus i-a schimbat și direcția academică. Vara trecută, într-o deplasare în afara țării, Sonia a cunoscut o absolventă a Universității Harvard care a încurajat-o să aplice în SUA, nu doar pentru mediul academic riguros, ci și pentru posibilitatea de a obține ajutor financiar care să-i acopere școlarizarea și cazarea în campus. Asta în condițiile în care taxele de studiu în Statele Unite pot să ajungă până la 100.000 de dolari pe an.
Deși a hotărât târziu să aplice la facultate în Statele Unite, notele mari și activitățile extracurriculare au ajutat-o să aibă un profil competitiv, așa că, în lunile următoare, s-a putut concentra pe a-și pune cap la cap aplicațiile. A trimis peste 20, orientându-se spre programe de sociologie și politici publice: „De Crăciun și de Revelion nu am plecat nicăieri”, își amintește ea. „Am stat acasă și am scris eseuri”.
Cum să aplici la o universitate din SUA
Elevii care aplică la un program de licență (undergraduate) în Statele Unite folosesc, de obicei, platforma Common App. Aplicația generală include o secțiune dedicată activităților extracurriculare, unde pot fi menționate până la 10 astfel de activități, împreună cu detalii despre timpul investit și impactul lor. De asemenea, există o secțiune pentru cel mult 5 distincții (honors), care pot acoperi premii la olimpiade internaționale, proiecte de cercetare, participări la conferințe sau alte forme de recunoaștere, fie ele academice sau nu.
Urmează un eseu personal, pe un subiect dintr-o listă actualizată anual de Common App, și scrisori de recomandare. Dacă solicită ajutor financiar, candidații trebuie să completeze și formularul CSS Profile, care presupune informații detaliate despre veniturile familiei și estimări privind cheltuielile de trai.
Pe lângă aplicația generală, cele mai multe universități cer și eseuri suplimentare (supplemental essays): de obicei, 2-3 texte, cu lungimi diferite, care trebuie să demonstreze de ce candidatul a ales facultatea respectivă și cât de bine se potrivește cu valorile acesteia. Găsești câteva exemple de subiecte aici.
„Stăteam cu numărătoarea voturilor pe telefon și eram extrem de stresată”
În timp ce Sonia se pregătea de admitere, pe 6 noiembrie 2024, Donald Trump era reales președinte al Statelor Unite. Unii studenți au întâmpinat votul „cu euforie”, își amintește Antonia, masterandă în securitate internațională în SUA. Asta pentru că, în timpul campaniei, candidatul republican spusese că toți absolvenții internaționali ar trebui să primească automat drept de ședere permanentă (green card), în locul vizelor temporare care li se acordă în prezent.
Printre aplicanții din România, realegerea lui a fost primită cu reacții împărțite. „La momentul ăla mi-era mai frică de procesul de admitere decât de ce se întâmplă propriu-zis în SUA”, spune Sonia.
Visa să studieze în Statele Unite încă de dinainte să înceapă liceul, inspirată de o prietenă, dar și de vlogurile pe care le vedea pe YouTube, cu studenți care „se bucurau de camerele de cămin, se pregăteau de prima zi de cursuri și învățau toate lucrurile pe care voiam să le învăț și eu”. Pozițiile noii administrații nu erau în acord cu valorile ei, spune însă.
Din partea experților a venit atunci un apel la calm. Julia Boca e absolventă a Wellesley College și oferă servicii de consultanță pentru elevi din România și Republica Moldova care vor să aplice la facultate în SUA.
La rândul ei, Julia a beneficiat de bursă pentru studiile de licență, iar ulterior a fost admisă la programe de masterat ale mai multor universități de top, inclusiv Harvard și Columbia. A ales totuși să lucreze, iar din 2023 s-a întors în România.
Istoricul ofensivei lui Trump contra universităților americane
La dificultatea procesului pe care îl descrie ea, avea să se adauge o doză serioasă de impredictibilitate, din cauza ofensivei împotriva marilor universități pe care Donald Trump a început-o în martie.
Prima pe listă a fost Universitatea Columbia, căreia administrația i-a blocat 400 de milioane de dolari din contractele și fondurile federale, acuzând-o că nu a luat suficiente măsuri împotriva antisemitismului generat de protestele pro-Palestina care au măturat campusurile americane. Columbia s-a adaptat rapid la cerințele autorităților: a acordat personalului de securitate dreptul de a face arestări în campus, s-a arătat de acord să-și revizuiască politicile de angajare și admitere, a schimbat conducerea departamentului care oferă cursuri despre Orientul Mijlociu și l-a pus sub o formă de supraveghere academică.
Îmboldită de aparenta victorie, administrația Trump a folosit același motiv al antisemitismului scăpat de sub control pentru a bloca apoi sute de milioane de dolari destinate altor universități de top, cum ar fi Princeton, Brown, Cornell și Northwestern. Cea mai mediatizată confruntare a fost cu Universitatea Harvard, care a respins cerințele administrației și a plătit prețul: mai întâi, prin blocarea a peste două miliarde de dolari din fondurile federale și, ulterior, prin revocarea dreptului de a înrola studenți internaționali (universitatea a atacat ambele decizii în instanță).
În paralel, autoritățile americane au retras vizele a peste 1.000 de studenți străini de la diferite colegii, uneori fără explicații clare, și au arestat sau amenințat cu deportarea inclusiv rezidenți permanenți ai SUA.
Cel mai recent, ambasadele americane din întreaga lume au primit ordinul de a opri temporar programările la interviuri pentru vize de studiu, în așteptarea instrucțiunilor pentru un proces încă neclar prin care ar trebui să evalueze activitatea aplicanților pe rețelele de socializare – asta deși conturile de social media sunt incluse în aplicație din 2019.
Pe 30 mai, Ambasada SUA din București încă oferea programări, fără a fi clar când sau în ce formă le va suspenda. În paralel, în corespondența cu studenții, universitățile transmiteau mesaje încurajatoare, dar subliniau și incertitudinea care planează asupra fiecărui pas. Concluzia e, deocamdată, wait and see.
Amplitudinea și agresivitatea tuturor acestor măsuri, spun reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior din Statele Unite, sugerează că acuzațiile de antisemitism sunt folosite drept pretext pentru a submina libertatea academică. În realitate, cred ei, administrația Trump vrea să pedepsească universitățile pentru că formează generații care tind să nu se alinieze politicilor conservatoare.
La rândul său, Liga Anti-Defăimare (ADL), una dintre cele mai vizibile organizații care lucrează împotriva antisemitismului, și care a criticat universitățile americane în contextul protestelor pro-Palestina, a transmis că e îngrijorată de severitatea unor acțiuni care „depășesc cu mult nevoia de a respecta drepturile studenților și profesorilor evrei”: „Ar trebui să fie de la sine înțeles, dar gesturile pur punitive nu vor duce la progres pe termen lung”.
Libertatea academică nu e o preocupare nouă pentru partidul republican: încă din anii ’60-’70, când protestele împotriva Războiului din Vietnam și alte mișcări sociale se propagau în campusurile americane, președintele republican Richard Nixon spunea că „profesorii sunt inamicul”.
În 2021, JD Vance, actualul vicepreședinte al SUA, spunea că „republicanii trebuie să atace ferm universitățile”, pentru că promovează o formă de cunoaștere „ostilă față de dreapta”. Iar acum, Donald Trump a scris că Harvard, „la fel ca multe alte [universități]”, ar fi „o amenințare la adresa democrației”, cu „studenți din toată lumea care vor să ne distrugă țara”. Practic, instituțiile de învățământ superior și studenții lor străini devin țapul ispășitor pentru polarizarea din societatea americană.
Cercetători care vor să plece din SUA, studenți în „modul de supraviețuire”
Efectele se văd, cu atât mai mult cu cât o bună parte din fondurile suspendate erau destinate cercetării, considerată, de la Al Doilea Război Mondial încoace, un bun comun, de neatins de către politicieni.
Într-un sondaj de la sfârșitul lunii martie, trei sferturi dintre cercetătorii din SUA spuneau că se gândesc să părăsească țara. La începutul lunii mai, Columbia a și concediat aproape 180. Conferințe științifice au fost puse pe pauză sau relocate. De la medicină, la tehnologie, la științe sociale, toate sunt afectate de tăierile de bani.
O potențială soluție ar exista în acțiuni de solidarizare a universităților, care să transmită la unison că cercetătorii și studenții străini fac din SUA o țară mai puternică pe scena globală, crede Antonia. Nu e întâmplător că Europa și Canada încearcă acum să atragă mințile strălucite alungate de administrația Trump.
O întrebare esențială pentru cei care vor să studieze în SUA
Pentru elevele Sonia și Paula, entuziasmul plecării în SUA rămâne viu. Pornind de la premisa că își vor primi viza, pentru care erau deja programate, de abia așteaptă să-și cunoască colegii și să înceapă cursurile. „Eu sunt o fire optimistă în general și aleg să cred că oamenii pot face diferența”, spune Sonia.
A ales, în final, o universitate cotată în top 10 la nivel internațional, iar reținerea principală îi e legată de proiectele de cercetare pe care își imagina că le va putea face acolo. „Voiam să-mi extind cercetarea pe migrație – am făcut un proiect despre asta și la mine în județ –, dar acum nu știu dacă mai e posibil”. Spune că și-a promis, totuși, că la facultate o să învețe „lucrurile care chiar contează” pentru ea.
Paula a optat pentru un colegiu din apropierea orașului Los Angeles, unde a primit o bursă aproape completă, și urmează să-și ascută pasiunea pentru literatură într-un program de studii umaniste.
Găsește totuși liniște în gândul că și-a ales o universitate cu un campus divers, unde solidaritatea pare de la sine înțeleasă, iar profesorii au o relație apropiată cu studenții. „Și faptul că o să pot să mă exprim în engleză mereu… pentru mine asta chiar e minunat, fiindcă am iubit engleza de când am auzit-o prima dată.”
Cât despre cei care încă se gândesc la aplicație, îi încurajează să-și cântărească bine opțiunile. „Trebuie să vezi dacă doar SUA îți oferă ceea ce cauți sau dacă îți permiți să mai aștepți câțiva ani, cât să treacă această administrație. Deocamdată trebuie să luăm totul pe zile”.
IMPORTANT. Nu facem presă doar de dragul de a o face. Vrem ca orice publicăm să-ți fie de folos. Pentru asta, ajută-ne să înțelegem mai bine de ce ai nevoie.
Am făcut un chestionar cu câteva întrebări și e foarte important pentru noi să îți rupi cinci minute pentru a-l completa. Răspunsurile ne vor ajuta să ne dăm seama cum trebuie să arate planurile noastre de viitor pentru a fi mai buni, mai interesanți și la înălțimea așteptărilor tale: https://forms.gle/EAYriRYDTniQjvKg6
Articol editat de Raluca Ion
