România la răscruce: își repară democrația sau o distruge? Un istoric ne arată că riscăm să ne întoarcem în anii ‘30

Atunci când îl ascultă pe George Simion, istoricul Stefano Bottoni are impresia unei întoarceri în timp: discursul celui care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale seamănă izbitor cu cel promovat de Mișcarea Legionară în anii ‘30. Iar aceasta nu este singura similitudine cu epoca pe care ne făceam iluzia că am depășit-o. Și atunci, ca și acum, oamenii erau dezamăgiți de cei care-i conduceau și de regimul democratic plin de neajunsuri. 

Potrivit lui Bottoni, se pune în aceste momente o întrebare cu miză uriașă: ne reparăm democrația sau o demolăm? Răspunsul stă încă în puterea oamenilor, a celor care au fost și a celor care nu au fost la vot pe 4 mai. Într-un interviu pentru Panorama, istoricul specializat în istoria Europei Centrale și de Est face o analiză lucidă a punctului de cotitură în care ne aflăm astăzi. 

Prăbușirea sistemului postdecembrist

Panorama: George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu un scor de peste 40%. Cum interpretați rezultatele votului de duminică din România?

Stefano Bottoni: Rezultatele erau așteptate, într-o măsură. Știam că Simion va ieși primul, cu un scor mai mare de 30 de procente, dar eu, personal, n-am văzut analize în care el să fie creditat cu un scor mai mare de 40 de procente.

Este remarcabil, din acest punct de vedere, că scorul lui Simion în diaspora a depășit chiar și scorul lui Georgescu din luna noiembrie a anului trecut. Dar remarcabil este și faptul că Crin Antonescu, candidatul coaliției, nu a depășit 20 de procente și acest fapt a pus capăt Guvernului Ciolacu. Este remarcabil și faptul că avem trei candidați anti-sistem care au adunat împreună 75 de procente. 

Nu au un candidat prezidențiabil, nu au o strategie de guvernare, nu au un cuvânt pentru românul obișnuit. Acesta este faptul care, pe mine personal, mă îngrijorează cel mai mult. Și acum avem în turul doi un candidat de dreapta radicală, cu șanse foarte mari în aceste zile. Cred că trebuie să luăm în calcul faptul că o președinție Simion este în acest moment o posibilitate foarte reală.

Citește și:

Cinci explicații pentru meciul prezidențial Simion-Dan și urmările lui pentru România

Pe urmele „Orbanistanului”: paralelă între alegerile din România și cele din Ungaria, de acum 15 ani

Panorama: Scriați într-o postare pe Facebook că mulți români s-au săturat de sistem și că, în loc să îl repare, s-au hotărât să îl distrugă. Cum credeți că s-a ajuns la această situație? Cum au început oamenii să vadă într-un regim de extremă  dreapta o alternativă dezirabilă?

Stefano Bottoni: Cred că este un context geopolitic foarte favorabil în acest moment pentru aceste derapaje. Nu trebuie să uităm că, dacă Georgescu era privit drept candidatul Moscovei – poate că chiar era, poate că nu, dar era considerat ca atare -, Simion a avut un boost și din partea Washington-ului.

Georgescu era un candidat total din afara sistemului, fără partid. Simion este șeful unui partid politic, AUR, și nu trebuie să uităm faptul că AUR este bine plasat și în politica europeană, pentru că este din același grup parlamentar european cu partidul Giorgiei Meloni, premierul Italiei, și cu partidul de opoziție, dar foarte mare, al polonezilor de la PiS. Simion nu este izolat, ar fi greșit să-l clasificăm drept un om izolat în Europa. Este parte a unui trend mai general, al crizei democrației liberale, și cred că turul doi va oferi peste două săptămâni un răspuns pentru România.

Panorama: Sunteți expert în istoria recentă a Ungariei, cum arată lucrurile din România prin comparație? 

Stefano Bottoni: Pot să spun numai că alegerile din Ungaria, din urmă cu 15 ani, din 2010, au avut o dinamică foarte similară. Primul tur a decretat eșuarea lumii postcomuniste a guvernării de centru-stânga. Și turul doi a stabilit majoritatea de două treimi pentru Fidesz și pentru Viktor Orban. Și, cu această majoritate, Viktor Orban a construit un regim iliberal în inima Europei. Dacă turul doi va fi câștigat de Simion, poate că și România se va îndrepta spre această direcție.

„În Ungaria a câștigat mesajul că o democrație imperfectă trebuie eradicată”

Panorama: De ce credeți că nu țin mai mult românii la democrație, democrație care a fost foarte greu câștigată la noi cu victime, cu vieți omenești?

Stefano Bottoni: Cred că discursul lui Simion și Georgescu, poate și al lui Ponta, dintr-un anumit punct vedere, este foarte similar cu discursul legionar din anii ‘30.

Pentru mine este o paralelă firească cu momentul de față, pentru că eu sunt un istoric și privesc faptele contemporane ale României dintr-o perspectiva istorică. Cred că alegerile din decembrie 1937, care au decretat prăbușirea democrației imperfecte interbelice din România, sunt exemplul cel mai potrivit.

Problema e dacă avem o strategie pentru a o repara sau ne gândim, în termeni mai radicali, la eradicarea sa. Și exemplul Ungariei este foarte important, din acest punct de vedere, pentru că în Ungaria a câștigat mesajul că o democrație imperfectă trebuie eradicată, nu reparată, pentru că nu este posibil. Iar după asta, poate fi elaborat un sistem alternativ. Eu cred că nici Georgescu, nici Simion, nici alți politicieni români radicali nu au geniul politic care l-a caracterizat pe Viktor Orban în ultimele decenii, dar potențialul anti-sistem în România este foarte mare.

Și lucrul asta mă îngrijorează foarte mult, pentru că avem un potențial anti-sistem care nu găsise un mijloc de exprimare politică. Însă de anul trecut a găsit un mijloc de exprimare politică, și în materie leadership personal, și în materie de infrastructură. Deci nu numai din perspectiva că Rusia a sprijinit un anume candidat, ceea ce e foarte posibil.

Am văzut datele din Italia sunt foarte impresionante. Datele din Italia, din Spania, din Germania, unde diaspora a votat într-o măsură covârșitoare pentru Simion. Vorbim despre cetățeni români care pot lucra în alte țări datorită faptului că România este în Uniunea Europeană.

„Turul doi nu este încă decis”

Panorama: În eventualitatea în care George Simion ar câștiga alegerile, cum credeți că ar arăta România în Europa, având în vedere faptul că aveți și exemplul Ungariei?

Stefano Bottoni: Nu știm, pentru că România are o anumită arhitectură instituțională mai complicată decât Ungaria. Avem un președinte puternic, dar nu omnipotent, ca premierul Ungariei cu majoritate de două treimi, cum a fost cazul lui Viktor Orban după  2010.

Avem Parlamentul, de culori foarte diferite. Bine, e posibil să avem alegeri anticipate și, în acest caz, vom vedea ce se întâmplă cu susținerea pentru partide precum PSD, PNL, UDMR, care teoretic aveau 40 de procente din suportul popular. Unde vor merge acestea? Vor dispărea, vor merge la AUR, la USR?

Nu știm deocamdată care va fi noua Românie din punct de vedere politic. Cred că turul doi nu este încă decis. George Simion are un avantaj uriaș, dar cred că majoritatea alegătorilor lui Crin Antonescu, în sfârșit, vor vota pentru Nicușor Dan în turul doi, poate și o parte dintre cei ai lui Ponta și Lasconi.

Să vedem ce se va întâmpla în turul doi. Simion este cunoscut ca un candidat cu idei antimaghiare și a fost votat de maghiari. Asta nu s-ar fi întâmplat în 2000, de pildă, în cazul lui Corneliu Vadim Tudor. Atunci, niciun maghiar nu a votat pentru Corneliu Vadim Tudor, din motive evidente. Dar mulți maghiari au votat cu cu Simion duminică. E foarte, foarte interesant și cred că avem multe variabile pe care nu le putem depista acum. 

Cine este Stefano Bottoni:

Stefano Bottoni este istoric și scriitor de origine italiano-maghiară. Teza lui de doctorat, susținută la Universitatea din Bologna, a stat la baza volumului „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960”. La sfârșitul anului trecut i-a fost tradusă în limba română cartea despre premierul maghiar Viktor Orban „Geniul” Panoniei. Proiectul Orban și amenințarea iliberală. Între 2009 și 2019, a fost cercetător la Institutul de Istorie în cadrul Centrului de Cercetări în domeniul Științelor Umaniste. Din 2019 este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. 

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș