CAMPANIA „ASCULTĂ-ȚI TUSEA!”

Influența diagnosticului precoce asupra evoluției cancerului bronho-pulmonar

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Articol realizat în cadrul campaniei Ascultă-ți tusea!, o campanie de conștientizare privind prevenția cancerului pulmonar, inițiată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susținută de Bristol Myers Squibb.


Cancerul bronho-pulmonar este o afecțiune cu impact major asupra sănătății publice în România și în întreaga lume. Depistarea în faze incipiente a acestui tip de cancer joacă un rol esențial în îmbunătățirea prognosticului și a șanselor de supraviețuire ale pacienților. Merită subliniat faptul că detectarea precoce a acestei boli nu ar trebui percepută ca o sentință, ci ca un moment propice pentru a accesa terapia potrivită și a începe un parcurs de gestionare a condiției în cauză.

Simptomele specifice cancerului bronho-pulmonar, precum tusea persistentă, schimbările în respirație, durerea toracică, pierderea în greutate inexplicabilă, oboseala și infecțiile respiratorii frecvente, pot fi ușor ignorate sau atribuite altor afecțiuni mai puțin grave. Acest lucru poate duce la întârzierea diagnosticului și, implicit, la diagnosticarea bolii în stadii avansate.

„Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente, iar în primele faze ale bolii, durerea este rară”, explică prof. Dr. Florin Mihălțan, Directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.

„Tocmai de aceea este important ca pacienții să fie atenți la semnalele corpului și să se adreseze imediat medicului dacă apar: tuse persistentă sau cu sânge, chiar și în cantități reduse, infecție respiratorie care nu dispare sau revine, respirație șuierătoare, dificultate la respirație, senzație de lipsă de aer, durere în piept sau umăr care persistă, răgușeală, durere la nivelul oaselor sau durere de cap. Totodată, prevenția primară în încercarea de a educa adolescenții pentru a nu debuta ca fumători, dar și forma de prevenție secundară, cu mărirea accesului la cabinetele de consiliere, sunt extrem de importante”, mai arată prof. dr. Mihălțan.

Așadar, depistarea precoce a cancerului bronho-pulmonar poate însemna o diferență semnificativă în evoluția bolii și în calitatea vieții pacienților. Prin intermediul programelor de screening, care includ teste specifice, precum tomografia computerizată a plămânilor, se pot identifica leziuni și tumori în stadii incipiente, când acestea pot fi mai ușor de tratat. Un diagnostic în faze incipiente permite pacienților să beneficieze de opțiuni terapeutice mai variate și mai eficiente, sporind astfel șansele de supraviețuire.

Pentru a realiza obiectivul strategic de diminuare a ratei mortalității cu 3,5% anual, autoritățile responsabile au proiectat, prin intermediul Planului Național de Combatere a Cancerului, implementarea unui program amplu de depistare precoce. În strânsă colaborare, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică intenționează să dezvolte și să pună în practică un program pilot pentru screening-ul cancerului bronho-pulmonar.

Programul Național de Screening pentru Cancerul Bronho-Pulmonar din România constă în identificarea și examinarea sistematică a grupurilor de persoane cu risc crescut de a dezvolta această formă de cancer. Acesta are ca obiectiv detectarea precoce a leziunilor maligne sau a stadiilor incipiente ale cancerului pulmonar, pentru a permite intervenția terapeutică în fazele inițiale, când șansele de vindecare sau control al bolii sunt mai mari. Metoda principală utilizată în cadrul programului este tomografia computerizată cu doză redusă de radiații (LDCT), care permite vizualizarea detaliată a țesutului pulmonar și identificarea eventualelor anomalii. Astfel, pacienții care prezintă leziuni pulmonare suspecte pot fi supuși investigațiilor suplimentare, precum biopsia, pentru confirmarea diagnosticului.

Deși România a implementat deja în mod parțial un program dedicat depistării cancerului bronho-pulmonar, este de o importanță vitală creșterea nivelului de conștientizare privind existența și beneficiile acestui program de screening în rândul personalului sanitar, în special al medicilor de familie și al asistentelor medicale.

Compania farmaceutică Bristol Myers Squibb, dedicată inovației și dezvoltării de noi terapii în domenii medicale complexe, unde știința și cercetarea pot face diferența în salvarea și îmbunătățirea vieții pacienților, are în portofoliu diverse tratamente oncologice.

În contextul cancerului bronho-pulmonar, Bristol Myers Squibb oferă un tratament inovator, OPDIVO, care este rambursat de către stat pentru linia a doua de tratament. În plus, se așteaptă ca, din 2023, acest tratament să fie rambursat și pentru prima linie de tratament în cazul NSCLC (cancerul bronho-pulmonar altul decât cel cu celule mici).

Prin urmare, există o perspectivă pozitivă și o convingere că sporirea disponibilității terapiilor eficace va avea un aport substanțial în realizarea țintelor stabilite în cadrul Planului Național de Combatere și Control al Cancerului.

În timp ce ne concentrăm asupra importanței diagnosticării precoce a cancerului bronho-pulmonar, este important să menționăm și un fapt mai puțin cunoscut despre această afecțiune: ea nu afectează doar fumătorii.

Deși este adevărat că fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea cancerului bronho-pulmonar, există și persoane care dezvoltă această boală fără să fi fumat vreodată. Se estimează că aproximativ 10-15% dintre cazurile de cancer bronho-pulmonar apar la persoane care nu au avut niciodată un istoric de fumat.

Aceste cazuri de cancer bronho-pulmonar la non-fumători pot fi asociate altor factori de risc, cum ar fi expunerea la poluanți atmosferici sau substanțe chimice toxice, istoricul familial de cancer pulmonar, expunerea pasivă la fumul de tutun sau infecții respiratorii recurente. Este important să fim conștienți că niciun individ nu este imun la riscul de a dezvolta această afecțiune și că simptomele specifice nu ar trebui ignorate, indiferent de statutul de fumător.

Dr. Florin Mihălțan, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie, subliniază acest aspect și afirmă că „este un fapt mai puțin cunoscut că și non-fumătorii pot dezvolta cancer bronho-pulmonar. Este important să ne educăm cu privire la factorii de risc, simptomele și importanța diagnosticării precoce, indiferent de istoricul nostru de fumat”.

În final, fie că suntem fumători sau non-fumători, importanța diagnosticării în stadii incipiente a cancerului bronho-pulmonar nu poate fi subestimată. Este esențial să fim conștienți de simptomele specifice și să căutăm asistență medicală imediată în caz de îngrijorare.

Conștientizarea simptomelor specifice și participarea la programele de screening pot face o diferență semnificativă în evoluția bolii și în calitatea vieții pacienților.


Material susținut de Bristol Myers Squibb


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x