Povestea în două minute

Criză, apoi iar criză: sfârșitul lui Boris Johnson

Computer Hope Guy
Prim-ministrul, Boris Johnson, la Downing Street, după ce și-a anunțat demisia astăzi. Sursă foto: Profimedia.

Cu o economie în stare precară, cu soarta Brexitului amenințată de neînțelegeri comerciale cu UE și cu un război care continuă pe continent, Mare Britanie a intrat și într-o criză politică. Este deznodământul așteptat după un lung șir de controverse și scandaluri în care a fost implicat premierul Boris Johnson.

Deși s-a ținut cu dinții de funcție până în ultimul ceas, Johnson și-a anunțat, joi (7 iulie), demisia și retragerea de la conducerea Partidului Conservator (în sistemul politic britanic, liderul partidului de guvernământ e cel care ocupă funcția de prim-ministru). A fost nevoie de un val de demisii din guvern zilele acestea pentru ca premierul britanic să se retragă.

Momentul nici că putea fi mai prost pentru țară și – spun unii, cu un ochi îndreptat spre Ucraina – nici pentru Europa.

Cu doar o zi înainte de implozia guvernului de la Londra, Bank of England anunța că economia britanică „s-a deteriorat semnificativ”.

Cu o inflație ajunsă la un maxim al ultimilor 40 de ani, economia britanică, a cincea cea mai mare din lume, se clatină. PIB-ul a scăzut în luna aprilie cu 0,3%, iar sectoare de producție, servicii și construcție s-au contractat pentru prima dată de la începutul lui 2021, arată Office for National Statistics. Costul ridicat de trai, o lipsă a forței de muncă în domenii critice și riscul unui război comercial cu Uniunea Europeană, pe fondul unor neînțelegeri privind Protocolul Irlandei de Nord, ar putea arunca milioane de cetățeni britanici în sărăcie, arată o analiză CNN.

Peisajul economic sumbru al Marii Britanii merge în tandem cu cea mai mare criză de securitate a Europei în ultimii 80 de ani, invazia Rusiei din Ucraina.

Johnson s-a poziționat drept unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei și a avut un rol cheie în această criză. A făcut din Marea Britanie al doilea cel mai important aliat militar al Ucrainei, după SUA. A ajutat țara cu peste 2,8 miliarde de dolari. E motivul pentru care Johnson este văzut de mulți ucraineni ca un erou (e și cel mai popular lider din Ucraina, după Zelenski).

Adio, dar rămân cu tine

Criza politică va dura cel mai probabil până în toamnă. Johnson a anunțat că vrea să rămână prim-ministru interimar până la alegerile interne ale Partidului Conservator, programate deocamdată în octombrie. În acest timp, însă, el nu va mai avea încrederea și credibilitatea necesare să gestioneze crizele uriașe pe care le întâmpină țara. Acestea sunt argumentele celor care spun că interimatul trebuie asigurat de altcineva.

Nicola Sturgeon, liderul guvernului scoțian și un critic al prim-ministrului, dar și membri din anturajul lui Johnson, au anunțat deja că noul lider al partidului conservator ar trebui numit cât mai repede cu putință. John Major, fost prim-ministru conservator în anii ’90, a transmis, la rândul lui, că Boris Johnson nu ar trebui să rămână la putere până la toamnă, având în vedere că acesta a pierdut încrederea partidului, a guvernului și a parlamentului.

Filmul demisiei

Johnson, un animal politic aparte, care a ajuns la cârma țării în 2019, după ce le-a obținut conservatorilor cea mai mare victorie electorală din 1987 și până atunci, a reușit să supraviețuiască la mustață mai multor scandaluri și controverse, care ar fi însemnat sfârșitul oricărei alte cariere politice.

Filmului demisiei se derulează în „slow motion” încă de la finalul anului trecut, când a izbucnit scandalul petrecerilor de Crăciun ținute de Downing Street în plin lockdown.

De atunci, o investigație a acestor petreceri a concluzionat că guvernul Johnson s-a făcut vinovat de „erori de leadership și de judecată” organizând aceste evenimente. Johnson, soția sa, alături de alți oficiali de rang înalt au fost amendați de poliție pentru încălcarea regulilor din lockdown.

Acum o lună, liderul a supraviețuit și unei moțiuni de cenzură, deși nici pe departe pe atât de confortabil pe cât se aștepta. A fost, de altfel, primul semnal că partidul începe să se lepede de Boris.

Picătura care a umplut, zilele acestea, paharul s-a scurs dintr-un scandal sexual, al cărui personaj principal a fost Chris Pincher, un influent parlamentar conservator din echipa lui Johnson. Săptămâna trecută, el a fost acuzat că a agresat sexual doi bărbați într-un club londonez. Pincher, un loialist de-al lui Johnson, și-a dat demisia. Pe urmă, s-a aflat că au mai fost acuzații de agresiune la adresa lui și în trecut.

Pentru a calma apele, miniștrii din guvernul Johnson s-au instalat imediat în studiourile televiziunilor, negând în mod categoric faptul că premierul ar fi știut de trecutul lui Pincher înainte să-l ia în echipa lui (ca Deputy Chief Whip, negociator-adjunct al partidului în Parlament).

Nu a durat mult până ce Downing Street a recunoscut că, totuși, prim-ministrul a fost informat de cel puțin una dintre aceste acuzații la adresa lui Pincher când l-a luat în echipă.

În urma dezvăluirilor, Ministrul Economiei și al Sănătății au demisionat, marți seară (5 iulie). De aici, a pornit un șir lung de demisii (59, potrivit numărătorii Sky News) din interiorul guvernării conservatoare. Nu doar că s-a golit guvernul, dar Boris Johnson nici nu mai găsea colegi de partid care să ocupe posturile vacante. A fost dovada, imposibil de ignorat chiar și de Johnson, că partidul nu îl mai vrea în fruntea sa și a țării.

Cine ar putea fi succesorul lui Boris Johnson

O nouă moțiune de cenzură ar putea fi cerută chiar la începutul săptămânii viitoare, pentru a-l înlătura pe Johnson de la putere mai devreme decât și-a propus el să plece și a accelera, astfel, procesul de numire a unui nou lider.

Printre cei vehiculați deja ca posibili succesori se află nume grele din fostul guvern, unii dintre ei demisionari, alții, dintre cei care au rămas, în ciuda scandalului. E vorba despre fostul cancelar (ministru de Finanțe) Rishi Sunak, Liz Truss (ministrul de Externe, foarte vizibilă și activă în criza ucraineană), Nadhim Zahawi (ministrul de Finanțe începând cu 5 iulie), Priti Patel (ministrul de Interne), Dominic Raab (vicepremier și ministrul Justiției), Sajid Javid (fost ministru al Sănătății).


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc