CARTONAȘ ROȘU dinainte de start

Campionatul Mondial din Qatar, o controversată „qatarstrofă” de 200 de miliarde de dolari

Computer Hope Guy
Stadionul 974 din Doha este prima arenă temporară din istoria Campionatelor Mondiale, formată din 974 de containere care vor reveni pe mare, la finalul Mondialului *Sursa foto: Profimedia

Campionatul Mondial din Qatar este primul turneu major de fotbal găzduit de Orientul Mijlociu și lumea arabă. Este și cel mai scump turneu din istorie. Cele aproximativ 200 de miliarde de euro cheltuite depășesc cu mult costurile celorlalte turnee de până acum. Dar CM Qatar 2022 este și cea mai controversată competiție de fotbal din istorie. Faptul că autoritățile qatareze au obținut găzduirea acestui turneu a dus la un cutremur imens, cu acuzații de corupție, în fruntea FIFA, soldat în cele din urmă cu plecarea lui Sepp Blatter din fruntea acestui for, dar și a lui Michel Platini de la președinția UEFA.

Lipsa infrastructurii necesare pentru un eveniment sportiv de asemenea proporții a obligat autoritățile din Qatar să bage o avere în stadioane, hoteluri sau transport în comun. Asta s-a tradus nu doar în costuri financiare imense, ci și în costuri umane. La propriu. Numărul celor care au murit pe șantierele din Qatar este de ordinul miilor, majoritatea fiind imigranți aduși din țările asiatice de pe subcontinentul indian, potrivit organizațiilor internaționale.

De la suspiciuni de corupție, la încălcări flagrante ale drepturilor omului și incompatibilități cu standardele civilizației occidentale, Campionatul Mondial din Qatar a devenit cea mai hulită competiție din istoria sportului. Cum am ajuns aici?

Cum a ajuns Campionatul Mondial în Qatar. Piesa finală care a dărâmat domino-ul corupției din FIFA

„Pentru mine este clar. Qatar a fost o greșeală, o alegere proastă. E o țară prea mică. Fotbalul și Cupa Mondială sunt prea mari pentru ea”.

Sunt cuvintele lui Sepp Blatter, fostul președinte FIFA căzut în dizgrație, dintr-un interviu acordat ziarului elvețian Tages-Anzeiger. În 2010, Comitetul Executiv al FIFA a trebuit să aleagă simultan două gazde pentru Campionatele Mondiale din 2018 și 2022. „Ne înțeleseserăm să alegem în 2018 Rusia și în 2022 SUA. Ar fi fost un gest de pace ca cei doi oponenți politici să fie gazdele unor ediții consecutive de Cupă Mondială”, a mai spus Blatter.

Însă socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Qatar a făcut un lobby intens, la limita legii, pentru a primi găzduirea CM 2022, în dauna Statelor Unite, țară care găzduise poate cel mai de succes mondial din istorie, cel din 1994, și care are și cea mai de invidiat infrastructură sportivă din lume.

Imediat după victoria delegației qatareze, presa occidentală a ridicat mai multe semne de întrebare. În publicația germană Bild, a apărut un editorial cu titlul „Qatarstrofă”, în care autorii bănuiau că „petro-dolarii” au uns conturile oficialilor FIFA. Gazzetta Dello Sport scria la acel moment că „Rusia și Qatar vor găzdui cele două ediții de Mondial, având cele mai slabe dosare”, în timp ce New York Times a scris că „doar faptul că puteam găzdui competiția chiar și săptămâna viitoare arată că am fi meritat să primim noi Mondialul”. Bănuiala jurnaliștilor s-a adeverit la scurt timp, cu ajutorul FBI.

Totul a început cu reprezentantul SUA în conducerea FIFA, Chuck Blazer, un om care nu jucase niciodată fotbal, dar avea atât de mulți bani din afaceri în sportul rege, încât închiriase un apartament în Trump Tower doar pentru pisicile sale. Când FBI l-a prins pe Blazer cu „mâța-n sac”, acesta și-a turnat toți colegii care luaseră șpăgi. De aici a putut fi reconstituit traseul petrodolarilor qatarezi prin lume. Și cum șpăgile au dus la găzduirea competiției de fotbal care începe acum.

Campionatul Mondial din Qatar este cel mai controversat din istorie
Momentul în care Sepp Blatter a desemnat Qatar drept gazda Campionatului Mondial din 2022 *Sursa foto: Profimedia.

Ce „șpăgi” a dat Qatar pentru găzduirea Campionatului Mondial

Tot acest traseu al corupției poate fi urmărit și în documentarul Netflix „FIFA Uncovered”/„FIFA: Fotbal, Bani și Putere”. Pe scurt, șpaga qatareză a mers în două sensuri. Mai întâi, vorbim de banii dați direct către președinții unor federații africane, ascunși sub forma unor „donații pentru fotbal”. Sumele s-au ridicat la 1,5 milioane de dolari, în schimbul fiecărui vot în forul FIFA, pentru Qatar.

Apoi, a fost vorba de tot felul de jocuri cu implicații geopolitice. Un acord favorabil de gaze naturale cu Thailanda, țară care avea un membru în Comitetul Executiv FIFA. Sau o întâlnire între emirul Qatarului și președintele brazilian Lula, în urma căruia statul din Orientul Mijlociu a ajuns să investească în compania petrolieră Petrobras.

Însă poate cel mai mare joc de culise făcut de Qatar a fost cu FranțaMichel Platini, legenda fotbalului francez, la ora respectivă președintele UEFA și cel care trebuia să fie succesorul lui Blatter la conducerea FIFA, a fost invitat la un prânz cu președintele francez Nikolas Sarkozy și cu fiul emirului din Qatar. Totul s-a petrecut cu doar nouă zile înainte de votul final. Platini avea apoi să afirme că a primit „un mesaj subliminal” că trebuie să voteze cu Qatar, în dauna SUA.

După votul lui Platini, relațiile comerciale dintre Franța și Qatar au trecut la nivelul miliardelor. De exemplu, Qatar a semnat un contract în valoare de 7 miliarde de dolari pentru cumpărarea unor avioane de luptă Rafale. Însă, cele mai grăitoare exemple privind noua colaborare dintre cele două țări vin tot din fotbal.

Un grup de investiții din Qatar a cumpărat clubul de fotbal Paris Saint-Germain, unde a cheltuit fără măsură și a adus de-a lungul anilor o colecție de nume mari, precum Lionel Messi, Kylian Mbappe, Neymar, Edinson Cavani, Zlatan Ibrahimovic sau David Beckham. Asta în timp ce compania de media qatareză BeIn Sports a devenit unul dintre deținătorii drepturilor tv pentru prima ligă a Franței (Ligue 1), în dauna francezilor de la Canal+.

Invitat să își spună și el opinia în documentarul Netflix, Hassan Al Thawadi, unul dintre membrii familiei regale și liderul delegației qatareze în cursa pentru găzduirea CM 2022, a negat acuzațiile și a susținut că au pornit în urma unor stereotipii rasiste.

Stadioane făcute cu miliarde de „petrodolari”…

Franța și-a vândut pielea scump. Fără voturile adunate de Platini în Comitetul Executiv al FIFA, acum am fi avut deja o nouă Campioană Mondială la fotbal. Asta pentru că dacă SUA ar fi găzduit competiția, aceasta s-ar fi desfășurat în vară. De altfel în documentar unul dintre inspectorii FIFA susține că a explicat că raportul în cazul Qatarului a fost unul negativ, iar una dintre principalele cauze erau temperaturile care vara depășesc constant 40 de grade Celsius.

Pentru ca mondialul să se joace în Qatar, tot fotbalul de pe mapamond s-a dat peste cap. Campionatele importante au început mai devreme, pentru a se mula pe calendarul competiției din noiembrie-decembrie. Echipele naționale au avut un program foarte încărcat de-a lungul întregului an. Tot în raportul pe care inspectorul se plânge că „nu l-a citit nimeni” era scris și faptul că aproape întreaga infrastructură din Qatar, fie că vorbim de stadioane, hoteluri sau facilități pentru echipe și suporteri, trebuia construită de la zero. Acest lucru nu a fost însă o problemă pentru unul dintre cele mai bogate state din lume.

La momentul în care a primit găzduirea CM, Qatarul avea la dispoziție un singur stadion. Este vorba despre Khalifa International Stadium din Doha, cu o capacitate de peste 45.000 de spectatori. Pe lângă acesta, qatarezii au mai construit în ultimii 12 ani alte șapte arene, dintre care două de 80.000 de locuri. De asemenea, gazdele competiției au fost nevoite să își extindă aeroportul din Doha, să construiască noi drumuri și căi ferate și să găsească spații de cazare pentru cei peste 1 milion de turiști așteptați să vină la meciuri.

Din cauza vremii, stadioanele au un sistem de ventilație ultra modern pentru a întreține gazonul. Acest sistem masiv de aer condiționat a ajuns chiar să tripleze costurile arenelor, arată Business Insider. Totalul cheltuielilor pentru acest turneu a ajuns la 229 de miliarde de dolari, de 15 ori mai mult decât cheltuise Rusia pentru găzduirea ediției precedente.

Însă de departe cel mai mare cost al afacerii qatareze este cel uman.

… și mii de decese în rândul imigranților

Din cele 2,6 milioane de locuitori ai Qatarului, peste 80% sunt muncitori imigranți. Cei mai mulți provin din zona Asiei de Sud-Est. Mulți dintre ei au lucrat la stadioanele pe care se vor juca meciurile de la Campionatul Mondial din Qatar, iar numărul celor care și-au găsit sfârșitul din cauza condițiilor improprii de muncă este de ordinul miilor, arată un raport al Amnesty International.

„În ultimul deceniu, mii de muncitori imigranți au murit subit și neașteptat în Qatar, în ciuda faptului că au trecut de controalele medicale în țările lor natale. În ciuda unor dovezi clare că disconfortul termic îi punea la mare risc pe muncitori, iar studiile arată că sute de vieți ar fi putut fi salvate prin măsuri de protecție adecvate, rămâne extrem de dificil de știut cu exactitate câți oameni au murit din cauza condițiilor de lucru. Asta pentru că, în multe cazuri, autoritățile qatareze nu investighează cauza morții. În schimb, certificatele de deces de obicei vorbesc despre cauze naturale sau infarct, descrieri care nu ajută cu nimic și astfel nu pot fi făcute conexiuni cu privire la condițiile de muncă. Astfel, familiile nu pot să afle ce s-a întâmplat cu cei dragi. Mai mult, asta face ca cei de acasă să nu poată primi niciun fel de compensații din partea angajatorilor sau a autorităților qatareze”, se arată în raport.

Acest lucru a acoperit autoritățile din Doha, care au spus că numai 37 de decese pot fi atribuite construcțiilor stadioanelor și infrastructurii pentru Cupa Mondială. Însă, în 2021, jurnaliștii de la The Guardian au venit cu o cifră mult mai realistă. Peste 6.500 de migranți din India, Pakistan, Nepal, Bangladesh și Sri Lanka și-au pierdut viața pe șantierele stadioanelor din Qatar.

Nu a fost însă greu ca muncitorii străini să cadă pradă acestei capcane mortale. În momentul în care au început construcțiile pe șantierele din Qatar, legislația muncii în țara arabă era una asemănătoare cu un fel de sclavagism modern. Așa-numitul sistem „kafala” le dădea foarte multe drepturi angajatorilor și aproape niciunul angajaților.

Muncitorii străini erau practic „legați de glie”. Nu puteau să își schimbe jobul și nu puteau să părăsească țara fără acordul angajatorului. Acest lucru a dus la numeroase abuzuri și situații dramatice pentru imigranți. Abia în 2021 a intrat în vigoare o reformă a muncii în Qatar, care a impus un salariu minim pe economie și mai multe drepturi pentru muncitori.

Valorile occidentale, în contrast total cu sharia din Qatar

Însă nu numai muncitorii imigranți sunt afectați de legile din Qatar. Femeile sau persoanele LGBT sunt discriminate de legea sharia, dominantă în țara arabă. Acest lucru pune în contrast conservatorismul regimului qatarez cu globalizarea care înconjoară fenomenul fotbalistic. Astfel, potrivit Amnesty International, în Qatar femeile nu au voie să se căsătorească, să studieze sau să călătorească și nici nu au drepturi reproductive, fără acordul gardianului lor, care de obicei este tatăl sau soțul. De asemenea, unei femei qatareze îi este foarte greu să divorțeze și este foarte slab protejată în fața violenței domestice. De asemenea, Codul Penal din Qatar prevede pedeapsa cu închisoare pentru persoane LGBT.

Pe lângă aceste cazuri flagrante de discriminare, Amnesty amintește și de alte abuzuri comise de regimul din Qatar. Este vorba, de exemplu, de legi abuzive care suprimă libertatea de exprimare sau libertatea presei. Qatarul este acuzat și de faptul că nu organizează procese corecte, că cei anchetați sunt torturați iar sentințele sunt date după confesiuni obținute cu forța.

De asemenea, muncitorii nu au voie să se asocieze în sindicate. O pot face în așa-numite comitete de inițiativă care să îi reprezinte, dar numai 2% dintre muncitori au parte de această protecție. Totodată, ei nu au voie nici să protesteze. În luna august 2022, sute de imigranți au fost arestați și deportați, după ce au ieșit pe străzi în Doha, ca să își ceară salariile restante.

Legendele fotbalului, de partea drepturilor omului

În fața inacțiunii FIFA, care a decis în ciuda tuturor controverselor să meargă mai departe cu acest Campionat Mondial din Qatar, federațiile naționale, legendele fotbalului și fanii au fost cei care au făcut un pas în față. Astfel, Philip Lahm, căpitanul naționalei Germaniei la titlul Mondial din 2014, a precizat că nu va fi prezent în Qatar pe durata întregii competiții. Într-un editorial pentru The Guardian, Lahm a spus că își dorește ca pe viitor drepturile omului să devină un criteriu indispensabil pentru acordarea găzduirii turneelor finale.

Potrivit unui sondaj de opinie la care au răspuns 28.000 de olandezi, doar 14% dintre ei au răspuns că se vor uita la Cupa Mondială. Întrebat despre acest adevărat boicot, selecționerul Louis Van Gaal a spus că oamenii au dreptate să facă acest lucru. Van Gaal a spus totuși că speră ca rezultatele „Portocalei Mecanice” să îi facă pe olandezi să deschidă televizorul pentru meciurile de fotbal.

Naționala de fotbal a Danemarcei și producătorul Hummel au mers chiar mai departe. Într-un semn de susținere pentru muncitorii care au murit pe șantierele din Qatar, tricoul roșu al danezilor va avea detaliile mult mai subtile, în timp ce echipamentul de deplasare va fi unul complet negru. De altfel, danezii au cerut să se poată antrena în Qatar cu echipamente pe care scrie „human rights for all” („drepturile omului, pentru toți”). Însă s-au lovit de refuzul categoric al FIFA, care a susținut că nu permite mesaje politice pe tricouri, arată Middle East Monitor, care amintește și de o scrisoare a FIFA către Federațiile naționale, prin care cere interzicerea tuturor mesajelor politice.

În asentimentul legendelor din fotbal au venit și artiști precum Rod Stewart, care a anunțat că a refuzat oferte de 1 milion de dolari pentru a performa la deschiderea Campionatului Mondial din Qatar, sau Dua Lipa, care a spus că va vizita cu mare drag Qatar când va respecta drepturile omului.

Ultrașii, mișcare de boicot a Campionatului Mondial din Qatar

campionatul mondial din qatar
„Mai multe decese decât minute jucate la Mondial” este mesajul de pe unul dintre bannerele fanilor Borusiei Dortmund *Sursa foto: twitter/BVB Buzz

Cum FIFA a ignorat în mare toate problemele din Qatar, echipele sunt legate de mâini și de picioare, iar muncitorii pot fi arestați și deportați, datoria să protesteze a fost preluată de suporteri. Ultrașii germani s-au reunit sub mișcarea #boycottQatar, iar în ultima etapă dinaintea întreruperii campionatului au creat tot mai multe scenografii spectaculoase, în care au criticat bilanțul regimului qatarez în ceea ce privește drepturile omului sau lupta pentru schimbări climatice, dar și ignoranța de care au dat dovadă FIFA sau Federația Germană de Fotbal. Mișcarea a fost apoi preluată de galerii din alte campionate din Europa, precum Italia sau Danemarca.

Organizatorii boicotului nu și-au făcut iluzia că pot anula turneul și sunt conștienți că nu-i pot opri pe microbiști să meargă în Qatar, în ciuda condițiilor bizare impuse de gazde, printre care se numără, de exemplu, și limitarea strictă a consumului de  alcool. „Eu nu mă voi uita la vreun meci de la această Cupa Mondială. De altfel, la clubul nostru din Mainz vom organiza partide amicale în toate fazele superioare ale turneului. Vrem însă ca barurile să fie creative și să ofere fanilor activități creative. Boycott Qatar este o colecție de acțiuni mici, care împreună pot să devină însă o voce importantă, care să aibă un efect pozitiv”, a spus pentru Euronews Stefan Schirmer, unul dintre organizatorii mișcării.

Cu toate controversele și mișcările de protest, mașinăria bine unsă cu bani a fotbalului mondial își vede însă de drum înainte, în Qatar. Rămâne de văzut dacă 2022 va fi un moment de cotitură pentru viitorul fotbalului, în care politica și corupția să nu mai poată dicta atât de multe.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc