Care-i treaba cu „banca rușilor”, mărul discordiei dintre Cîțu și Nazare

Statul român este membru fondator al Băncii Internaționale de Investiții (BII), înființată acum o jumătate de secol de blocul sovietic alături de „țările prietene” din Europa, Asia și America Latină. 

Premierul Florin Cîțu a dat marți de înțeles că l-a demis pe Alexandru Nazare de la conducerea Ministerului Finanțelor și din cauza deciziei acestuia de a angaja statul român să contribuie cu 14,3 milioane de euro la o majorare de capital a Băncii Internaționale de Investiții. BII este o temă veche pentru Florin Cîțu, pe care a folosit-o și în lupta cu Eugen Teodorovici. În primăvara lui 2019, Cîțu l-a acuzat pe Teodorovici că are o serie de beneficii personale de pe urma colaborarii cu BII. 

În 2018, sub mandatul lui Teodorovici la Finanțe, România și-a majorat capitalul în BII cu patru milioane de euro, ajungând astfel să dețină acțiuni în valoare de aproape 22,5 milioane de euro (adică 6,8% din total) în banca controlată de ruși. Prin această majorare de capital, România a urcat pe locul cinci între cei nouă acționari ai băncii.

BII a fost înființată în 1970, la inițiativa Uniunii Sovietice, și principalul său rol era de a finanța statele din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).

La acea vreme, în ideologia Kremlinului, a fost gândită ca o contrapondere pentru instituțiile de creditare occidentale (precum Banca Mondială și FMI), al căror rol creștea și la care statele comuniste nu aveau acces.

Astăzi, banca are nouă acționari. De fapt, singurele state care au părăsit BII sunt Polonia și Ungaria, în anul 2000. Viktor Orban a întors însă decizia în 2015.  

În prezent, România are patru reprezentanți în conducerea BII: 

• Alin Chițu, numit secretar de stat în Ministerul Finanțelor de premierul Cîțu în ianuarie, este reprezentantul României în consiliul guvernator al BII. Anterior, această funcție revenea automat ministrului de Finanțe al României. În 2019, Florin Cîțu, pe atunci șeful Finanțelor, a schimbat această cutumă, refuzând să ocupe funcția. Decizia nu însemna însă retragerea României din acționariatul sau conducerea băncii.  
• Alexandru Florescu, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, este vicepreședinte al consiliului de management. Florescu lucrează în BII din 2013, din timpul Guvernului Ponta. Anterior, a fost consilier și secretar de stat în Ministerul Finanțelor. 
• Boni Cucu (director al Direcției Generale de Relații Financiare Internaționale din Ministerul Finanțelor) și Oana Beatrice Iacobescu (șef de serviciu în cadrul direcției conduse de Boni Cucu) sunt reprezentantele României în consiliul director al BII. 

BII a fost numită de mari publicații internaționale „banca rușilor” sau „banca spionilor”. Legăturile lui Nicolai Kosov, președintele băncii, cu serviciile ruse de informații sunt notorii, la fel și relația sa apropiată cu Vladimir Putin. 

Însă instituția de creditare nu figurează pe vreo listă de sancțiuni internaționale. Grupuri bancare mari (precum Erste și ING) lucrează cu această bancă, la fel și companii occidentale - unele prezente și în România (precum Schaeffler AG).

În 2019, BII avea proiecte în valoare de 78 de milioane de euro în România. Mai mult, BII este cotată cu rating „A” (stabil, recomandat investițiilor) de toate cele trei mari agenții de evaluare financiară (Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s). Anul trecut, banca a raportat profituri de 7,3 milioane de euro, cu aproape o treime mai mari decât în 2019. 

Bilanțurile BII sunt însă modice în raport cu orice grupuri bancare mari. Statutul de acționar este mai degrabă simbolic - așa cum a fost și mutarea sediului principal al BII în 2020 de la Moscova la Budapesta.