REPATRIEREA DIASPOREI TECH

Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă

Computer Hope Guy
Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Salariile mari, dorul de casă și costurile mai mici de trai din România sunt doar câteva dintre motivele pentru care o parte dintre IT-iștii români din străinătate au decis să revină în țară de la izbucnirea pandemiei. Cei mai mulți o fac pentru a fi mai aproape de familie, pentru a-și crește copiii aici sau, în unele situații, pentru a pune umărul la dezvoltarea unor proiecte foarte complexe ale companiilor tech cu prezență în România.

Este și cazul lui Cătălin (foto jos), absolvent al Universității Politehnica din București, care a făcut primii pași în programare când era student. După ce și-a finalizat masteratul în cadrul aceleiași universități, a ajuns să se intersecteze cu piața de IT din Anglia. S-a angajat într-o companie englezească în 2014, când a primit o ofertă de nerefuzat.

Cătălin a revenit în țară în plină pandemie pentru a fi aproape de familie
Cătălin a revenit în țară în plină pandemie pentru a fi aproape de familie

Ce l-a determinat, însă, să plece din țară au fost sincopele pe care le găsea în piața IT de la noi la vremea respectivă. În Anglia, totul era mai așezat, perspectivele de a avansa în carieră erau diferite de cele din România. În plus, avea șansa de a învăța lucruri noi și de a-și îmbunătăți permanent cunoștințele.

După 6 ani, cu toate plusurile din piața IT din Anglia, dorul de casă l-a făcut să-și îndrepte privirea inapoi, spre România.

A renunțat la jobul din Anglia în favoarea unuia din România

A aflat de proiectul Loginro, lansat în 2020, o comunitate a specialiștilor din tehnologie care-i încurajează pe IT-iștii români din străinătate să revină în țară, dacă își doresc asta. După ce a purtat discuții cu potențialii angajatori, Cătălin a decis să se întoarcă în țară, alături de soție și de fiica sa.

Acum, ocupă o poziție de conducere într-una dintre cele mai mari companii românești de e-commerce. Readaptarea lui Cătălin nu a fost atât de dificilă pe cât credea atunci când a lăsat în urmă Anglia. Dimpotrivă. Ideea că are, din nou, șansa de a fi alături de părinți și de prieteni l-a ajutat să depășească acele momente.

Își amintește că a păstrat numărul de Anglia timp de un an, în caz că ar fi fost nevoie să se întoarcă în țara care l-a adoptat. De fapt, spune el, „nu era sigur că a făcut pasul cel bun când a revenit acasă”.

Totuși, compania care l-a convins să renunțe la jobul din Anglia și proiectul pe care îl are acum în coordonare, de care este foarte încântat, i-au confirmat că a făcut alegerea potrivită. S-a întors în țară în iunie 2020. Precum Cătălin, alți specialiști din zona tech și IT care au profesat în străinătate au decis să dea o nouă șansă României.

Punctul comun este proiectul Loginro, lansat în 2020, o punte de legătură între specialiștii IT români din diaspora și companiile tech de la noi din țară. Până în prezent, câteva zeci de persoane au ales să revină în țară prin intermediul proiectului, care facilitează discuțiile între angajatori și potențialii angajați.

Deficitul de forță de muncă și pariul companiilor

Cei mai mulți s-au întors în zona de dezvoltare de soft, deși nu e neglijabil nici numărul celor care au venit pentru a ocupa poziții care nu țin strict de tehnologie, în companii tech, sau chiar funcții de coordonare/leadership. Au fost și români cu 20 de ani de experiență care au decis să vină în România pe o leafă de 4.000 de euro pe lună. Panorama a relatat, într-o amplă analiză pe care o puteți citi AICI, și despre un fenomen invers: IT-iști români care au ales să plece din România pentru a fi departe de războiul din Ucraina.

„Discuții pentru demararea proiectului existau dinainte de pandemie”, spune pentru Panorama Ana Giurcă, managing partner Loginro.

Deficitul de forță de muncă din IT este unul major, completează specialista. Pentru a-l acoperi, firmele specializate au mai reușit, în timp, să repatrieze români pentru anumite roluri-cheie. Au conștientizat, atunci, cât de mult potențial stă în aducerea acasă a diasporei specializate pe tehnologie. Iar când au auzit că Loginro urmează să fie lansat pe piață, firmele s-au alăturat instant inițiativei. Peste 20 de companii au sprijinit proiectul la nici două luni de la lansare, povestește Ana Giurcă.

Ideea proiectului Loginro a plecat chiar de la deficitul de resurse umane din ecosistemul tech. Se estimează că nu mai puțin de 37.000 de IT-iști români au plecat în străinătate în ultimii 20 de ani. Datele se desprind dintr-un studiu făcut de compania de recrutare Brainspotting în 2020.

Pe fondul acestui deficit, dar și pentru că multe companii au accelerat procesul de transformare digitală și de software, presiunea pe recrutare a devenit tot mai mare. Pandemia nu a făcut altceva decât să acutizeze fenomenul. După ieșirea din starea de urgență, întrebarea aflată pe buzele tuturor a fost legată de modul în care COVID-19 a afectat fenomenul de „brain drain” (exodul creierelor) și cum a influențat dorința diasporei de a se întoarce.

Același sondaj elaborat de Brainspoting a evidențiat că peste 50% din specialiștii tech aflați în diasporă sunt dispuși să se întoarcă, în anumite condiții.

„Când ne-am așezat la masă cu reprezentanții companiilor, una dintre soluțiile identificate a fost repatrierea diasporei tech. Rezultatul acestui sondaj a fost o veste bună. Noi ne adresăm acelui procent de 50%. Ne-am mobilizat să construim un concept care a plecat de la ideea de a încuraja diaspora, de a fi acolo pentru cei care vor să se întoarcă. În același timp, ne-am dorit să fim un punct de contact pentru toată comunitatea tech din România, și o platformă pe care să poată vedea cum se dezvoltă piața de aici, dar și ce proiecte complexe se derulează și care sunt tehnologiile noi care se folosesc”, explică Ana Giurcă.

De ce revin: dorul de cei dragi și dorința de schimbare

Concret, platforma Loginro pune la dispoziție celor interesați nu doar joburile disponibile în companii, ci le oferă și posibilitatea de a face networking sau de a participa la webinarii despre piața tech din România. Mai pot găsi, prin intermediul platformei, și informații legate de calitatea vieții din România.

„Pentru cei din industria IT, calitatea vieții în România este similară cu a celor din străinătate”, punctează Ana Giurcă.

Unii dintre IT-iștii români înscriși pe platformă iau în calcul să revină într-un interval mai scurt. Companiile discută direct cu ei pachetele de relocare, iar în aceste cazuri negocierile pot dura de la câteva săptămâni la câteva luni. Mai sunt și situații în care specialiștii tech se înscriu pe platformă dar plănuiesc să revină abia într-un an, doi. Cert este că, în cazul revenirilor, au fost identificate două categorii de IT-iști.

În primul rând, sunt cei care se întorc pe un fond emoțional, pentru a fi mai aproape de familie. În al doilea rând, sunt cei care se întorc pentru că simt că în România pot să aibă impact. În această a doua categorie intră IT-iștii cu foarte multă experiență, care se întorc pentru a crește companii și divizii sau pentru a dezvolta noi competențe în piață.

„Ideea e următoarea: dacă vor să revină în România, e important să aibă la dispoziție resurse. Planul nostru pe trei ani este să contribuim la relocarea a 3% din diaspora care ia în considerare revenirea. Pe de altă parte, e interesantă și ideea aceasta de a rămâne aproape, ca și comunitate, și de a contribui la ecosistemul tech din România. Mai sunt și specialiști tech din diasporă care își doresc, pur și simplu, să contribuie la proiecte, să colaboreze. Au și această variantă, prin intermediul Loginro”, arată Ana Giurcă.

2.500 de euro net entry level, 7.000 de euro pentru coordonatori

Nu doar complexitatea proiectelor sau noile tehnologii folosite de anumite companii din România îi poate determina pe IT-iștii români să renunțe la joburile din străinătate. Ca în orice alt domeniu, nivelul salarial este un cârlig. Ce a făcut pandemia a fost să alinieze salariile câștigate de specialiștii tech din România cu cele din străinătate.

„Salariile s-au apropiat destul de mult de cele din străinătate. În afară sunt, într-adevăr, taxe mai mari, dar suntem competitivi din perspectiva lefurilor. Diferența o fac costurile de trai, care sunt mai mici aici decât în alte părți”, mai spune Ana Giurcă.

Spre exemplu, Studiul salarial în tehnologie, lansat în aprilie 2022 de Loginro, arată că media salarială din IT în România a ajuns la 2.500 – 2.600 de euro lunar net pentru cei cu puțini ani de experiență. Seniorul se află la o medie de peste 3.000 de euro, subliniază studiul citat. Iar salariile, în funcție de responsabilitățile unei poziții, pot crește spre 7.000 de euro net pe lună, conform BestJobs.

Studiul Loginro evidențiază că, spre deosebire de anul 2020, fluctuația de personal din 2021 a fost foarte mare. Asta a dus la multă presiune în industrie și a avut ca și consecință numeroase schimbări în comportamentul IT-iștilor.

Transformarea digitală accelerată a făcut ca lucrurile din piață să evolueze într-un an cât evoluau anterior în decurs de trei, patru ani.

„Anul 2021 a venit cu multe schimbări de joburi în industrie. Ne așteptăm ca anul 2022 să fie mai echilibrat”, spune managerul Loginro, adăugând că, în prezent, un profesionist din IT primește o ofertă de schimbare de job pe săptămână.

74% dintre IT-iștii români lucrează remote

Potrivit studiului menționat, competiția a crescut nu doar pe orașele mari, ci și pe orașele mici, dată fiind tendința companiilor de a face recrutare la nivel național. S-a ajuns aici grație muncii în preponderență remote.

Concret, 74% din angajații români din IT lucrează full remote, 20% lucrează hibrid și restul lucrează de la birou. Așteptările angajaților sunt, însă, diferite de cele ale angajatorilor. Astfel că una dintre cele mai mari schimbări e dorința IT-iștilor de a lucra de acasă și de a petrece maximum o zi pe săptămână la locul de muncă, la nevoie.

De asemenea, sunt modificări la nivel de forme de angajare pe care oamenii încep să le abordeze. Istoric, undeva la 10% din piață lucra în sistem de microîntreprinderi, PFA sau SRL. Acum s-a ajuns în situația în care 15% din piață lucrează ca PFA sau SRL, cu 5% care au optat pentru aceste forme de muncă într-un singur an.

„43% din cei care lucrează în momentul de față ca angajați pe contract clasic de muncă spun că li se pare atractiv să treacă pe PFA, SRL. Asta pune probleme companiilor pentru că nici legislația nu e foarte clară. Unele nu își permit să lucreze cu contractori pentru că nu e politică la nivel de companie. De mult timp e greu în IT, de mult vedem aceste tendințe, dar acum am ajuns în acel moment în care se simt mai puternic”, conchide Ana Giurcă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x