Panorama războiului

„Deal” la Istanbul, pe grâul Ucrainei, Europa intră la dietă anti-gaz rusesc și Putin își umflă ce mușchi i-au mai rămas

Computer Hope Guy
Grâul ucrainean va ieși prin Marea Neagră, sub protecția Turciei și a ONU. Până acum, ucrainenii au apelat la ajutorul României pentru a-și exporta cerealele prin portul Constanța și pe Dunăre. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

S-a strigat „bingo” la Istanbul, pe grâul Ucrainei via Marea Neagră

Turcia a anunțat vineri că a reușit să intermedieze cu succes, alături de ONU, un acord între Rusia și Ucraina, prin care grâul ucrainean să poată fi transportat pe Marea Neagră, către destinațiile de export din întreaga lume. Mai exact, Rusia și Ucraina au semnat acorduri separate cu garanții acestui „deal”, nu un acord direct una cu alta, a spus Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Zelenski. Înțelegerea a fost parafată vineri după-amiază, la Istanbul.

Acordul presupune, conform The Guardian, că un centru de coordonare format din turci, ucraineni și personal ONU va supraveghea încărcarea navelor cu grâne, în porturile din Ucraina. Acestea vor pleca pe o rută prestabilită, prin Marea Neagră. Nave pilot ucrainene vor ghida transporturile cu grâne, pentru a evita zonele minate din mare, din zona coastelor Ucrainei. Navele își vor continua apoi drumul spre strâmtoarea Bosfor, în Turcia, sub supravegherea unui centru de monitorizare format din reprezentanți ai celor patru părți implicate – Turcia, ONU, Rusia și Ucraina.

Navele care vin în Ucraina vor fi inspectate de același centru de supraveghere, pentru a se asigura că nu transportă arme sau echipamente care pot fi folosite în război. Rusia și Ucraina au fost de acord să nu atace navele comerciale și porturile implicate în operațiunile de export de cereale.

La rândul ei, Rusia urmează să primească exceptări de la sancțiuni pentru exporturi de îngrășăminte agricole, alimente și materii prime pentru producerea îngrășămintelor.

Înțelegerea ar urma să fie valabilă timp de 120 de zile (4 luni), cu posibilitatea de prelungire, iar așteptările sunt ca 5 milioane de tone de grâu să iasă din Ucraina în fiecare lună, au spus oficiali ONU, pentru Reuters.

Blocada impusă de Rusia pe Marea Neagră a determinat începutul unei crize alimentare în state din Africa și Asia, dependente de importurile de grâu din Ucraina și Rusia.

În jur de 20 de milioane de tone de grâne așteaptă în silozuri sau ferme, pentru a putea fi exportate din Ucraina. Turcia s-a oferit să joace rolul de garant al securității transporturilor de grâne din Ucraina, prin Marea Neagră, însă Rusia a cerut condiții de reciprocitate cu privire la ridicarea unor sancțiuni pentru propriile exporturi de îngrășăminte agricole și grâne, precum și garanții că navele cu grâne ucrainene nu vor fi folosite pentru transport de armament.

La rândul ei, nici Ucraina nu era prea optimistă cu privire la acest acord. Deschiderea porturilor ucrainene presupune și eliminarea măsurilor de apărare, precum minele anti-navă, ceea ce ar vulnerabiliza pozițiile Ucrainei în Marea Neagră, în fața Rusiei. Joi seară, înainte de anunțul făcut de Ankara, un oficial al ministerului de Externe de la Kiev a spus că Ucraina „va susține doar acele decizii care vor garanta securitatea regiunilor sudice ale Ucrainei, poziția puternică a forțelor armate ucrainene în Marea Neagră și exportul sigur al produselor agricole ucrainene către piețele globale”.

BBC a explicat în amănunt implicațiile acestui acord și riscurile sale. Una dintre probleme, indiferent de prevederile acordului, va fi dacă există suficiente nave care să preia grânele Ucrainei. Un expert în transporturi navale a explicat că ar fi nevoie de circa 400 de nave pentru a prelua grânele de export ucrainene, iar acum, în porturile ucrainene de la Marea Neagră, nu se mai află atâtea nave. Nici transportatorii internaționali nu sunt prea dornici să-și trimită navele într-o zonă de război, unde situația se poate schimba de la o oră la alta.

Un aspect mai puțin discutat în tot acest context este cum a folosit propaganda Rusiei toată această situație pentru a acredita ideea că tot Vestul ar fi de vină pentru foametea care s-a intensificat în Africa, din cauza blocării exporturilor de grâu din Ucraina. Propaganda de la Kremlin susține că de vină sunt sancțiunile Vestului și chiar Ucraina, nu Rusia, care a pornit războiul și a invadat țara vecină.

Puteți citi mai multe despre înțelegerea pe grânele ucrainene în acest material din The Guardian, iar despre cum falsifică Rusia realitatea pentru a se prezenta drept erou salvator al Africii, în The Atlantic, care vine cu un material intitulat „Rusia și războiul foametei”.

Europa intră la dietă anti-gaze rusești

Săptămâna aceasta, Europa a așteptat cu sufletul la gură gazele rusești, dar în același timp a și decis să se lepede cât poate de rapid de această dependență. Cu inflația inflamată și cu recesiunea economică după colț, ultimul lucru de care avea nevoie Europa era o mișcare brutală din partea Rusiei, în ce privește arma sa favorită de șantaj asupra occidentalilor – gazele.

De aceea, redeschiderea conductei Nord Stream 1, care aduce o mare parte din gazele rusești în Germania, a fost așteptată cu suspans. Temerile că Vladimir Putin ar putea să găsească orice motiv să întârzie revizia tehnică a magistralei de gaze, pentru a presa Europa să își reconsidere susținerea militară pentru Ucraina, au plutit în aer. Iar știrea începutului de săptămână, că Gazprom și-a informat clienții europeni că nu mai poate garanta livrările de gaze, din cauza unor circumstanțe extraordinare, de „forță majoră”, nu a ajutat deloc.

Stație de primire a gazelor prin Nord Stream 1, în Germania. Foto: Profimedia.

Vestea de joi, că Gazprom a reluat livrările de gaz prin Nord Stream 1, a venit ca o ușurare de moment, chiar dacă volumul de gaze se ridică doar la 40% din capacitate. Motivul invocat de ruși este că șase turbine care sunt reparate în Canada întârzie să fie returnate Rusiei, de unde și cantitatea mai mică de gaz livrat către Europa. Putin a avertizat de altfel Europa să se aștepte și la alte reduceri de volum, din această presupusă cauză. Turbinele respective sunt obiectul unei dispute care implică Ucraina, Canada, Rusia și Germania și au la mijloc sancțiunile economice impuse Moscovei, explică Politico: ar trebui să intre aceste echipamente sub efectul sancțiunilor sau nu?

În așteptarea gazelor rusești, cu care Europa are o relație de „love&hate”, Comisia Europeană a lansat miercuri planul „Save gas for a safe winter” (Economisiți gaz pentru o iarnă sigură), prin care statele membre se angajează să reducă consumul de gaz cu 15%, până în primăvara anului 2023.

Ce înseamnă asta? Nu există miracole pentru a trece cu bine iarna, dacă Rusia se joacă la robinetul de gaz. De la dușuri mai reci, la scăderea temperaturii în case, până la reducerea utilizării autoturismelor personale. Panorama a explicat pe larg ce măsuri iau în calcul statele europene și ce sacrificii ar putea fi cerute cetățenilor, pentru a atinge această țintă, care ar echivala cu 45 de miliarde de metri cubi de gaz pe care Europa ar putea să nu le mai importe din Rusia.

Spaima de o criză a gazelor la iarnă, în contextul războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, a împins Germania la planuri radicale. Berlinul a aprobat un plan de urgență structurat în trei etape, dintre care scenariul cel mai negru implică raționalizarea gazelor de către stat și intervenția directă în piață, pentru a dicta cine cât gaz primește.

Realitatea dependenței de gazele Rusiei a izbit în față Germania atât de tare, încât politicienii de la Berlin au ajuns să ia în calcul atingerea unor „lucruri sfinte”, tabu până acum în societatea germană: revigorarea energiei nucleare sau impunerea unei limite de viteză pe Autobahn.

Despre problemele Germaniei cu gazele Rusiei și planul de raționalizare a consumului puteți citi mai pe larg, într-o analiză Guardian.

Rusia își anunță ambițiile post-Donbas și își umflă mușchii la Teheran

Rusia a anunțat, prin vocea cavernoasă a ministrului de Externe Serghei Lavrov, ceea ce știam cu toții de la începutul războiului din Ucraina: că ambițiile Moscovei nu se vor opri doar la Donbas. Contrazis de toate datele din teren, cu pierderi umane și financiare imense, regimul de la Kremlin anunță că nu are de gând să pună capăt prea curând terorii pe care a declanșat-o în Ucraina.

Cu armata concentrată să stabilească controlul complet asupra Estului Ucrainei, în regiunile estice Luhansk și Donețk, Rusia a renunțat complet în ultimele luni la alte obiective militare pe teritoriul ucrainean, după ce încercările de a cuceri Kievul și a ține sub control nordul și sudul Ucrainei au eșuat.

Încălțări de copii, aliniate în fața unei clădiri distruse de bombardamentele rusești, în Makariv, regiunea Kiev. Foto: Profimedia.

Reacția lui Lavrov a venit după ce SUA au anunțat că trimit Ucrainei o nouă tranșă de HIMARS, eficientele sisteme lansatoare multiple de rachete, cu care armata ucraineană a început să toace mărunt pozițiile rusești, de la distanță și cu precizie ghidată laser.

Între timp, Vladimir Putin a mers în vizită la Teheran, unde liderul Iranului, Ali Khamenei, i-a suflat vânt în pânze, cu clasicul discurs anti-occidental și anti-NATO, prin care a acreditat ideea că, dacă Rusia nu intervenea în Ucraina, NATO „nu ar fi cunoscut nicio limită sau graniță”.

Peste Ocean, șeful CIA, William J. Burns, a declarat că în ciuda zecilor de zvonuri și ipostaze în care a fost surprins Putin, liderul rus e „cât se poate de sănătos”. Nu suferă de nicio boală serioasă, a zis și șeful spionajului britanic.

Problema lui Putin nu este însă că nu are susținere, nici că suferă de vreo boală terminală, ci că nu are o forță militară capabilă să obțină avansuri semnificative în teren, în Ucraina. Analistul militar Pavel Luzin, doctor în relații internaționale și specializat pe forțele armate ale Rusiei, arată într-un interviu pentru Novaya Gazeta Europe, că Rusiei îi lipsește structura organizațională pentru o mobilizare generală a populației sale la război și că rezervele sale de muniție de artilerie nu sunt fără de sfârșit, fiind pe jumătate epuizate.

Expertul estimează că în câteva luni, capacitatea operațională a armatei ruse se va prăbuși și mai mult, din cauza epuizării militarilor și a liderilor lipsiți de profesionalism sau incapabili să ridice capul din pământ, în fața liderului autoritar de la Kremlin.

„Nu există niciun general al lui Putin care să aibă ceva în cap. Este pur și simplu imposibil în acest sistem – nu ar fi supraviețuit în el, nu ar fi ajuns la gradul de generali. Această constelație a generalilor lui Putin se distinge prin loialitate și umilință absolută. Sunt gata să execute orice ordin, dar nu au propriile opinii”, spune Luzin.

Interviul complet cu analistul militar, intitulat „Kremlinul nu are încredere în propria armată”, poate fi citit în Novaya Gazeta Europe (folosind opțiunea Google Translate, dacă nu cunoașteți limba rusă).


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x