Resortul emoțional al donației
I-am întrebat pe reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de ce mai puțin de o treime redirecționează 3,5% din impozitul pe venit pentru o cauză socială, deși unul din doi români declară că donează bani.
Ramona Raicu de la Help Autism a remarcat o lipsă de înțelegere în masă asupra felului în care funcționează mecanismul.
„Ne-am întâlnit cu situații în care oamenii spuneau: Nu vreau să vă dau bani, ce înseamnă asta?! Ca eu să primesc mai puțini bani din salariul meu și așa foarte mic? Oamenii încă nu înțeleg că este o facilitate fiscală, că banii ăștia oricum se plătesc în numele lor de către angajatori.”
Ana Blidaru de la Code for Romania este de părere că mulți oameni încă nu știu de existența acestei facilități fiscale, deși este popularizată încă din 2007, când a fost introdusă. „La asta se adaugă apatia, indiferența și poate chiar neîncrederea în societatea civilă. În plus, nu putem ignora faptul că mulți oameni au alte priorități, încercând să-și asigure traiul de zi cu zi, și privesc orice implicare socială, chiar și acest gest care durează doar câteva minute și nu costă nimic, ca pe un moft.”
Din zona de consiliere de filantropie inteligentă, Mădălina Marcu spune că decizia de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit se face pe o bază extrem de emoțională și e mai degrabă legată de context. „Nu sunt banii mei, sunt bani pe care îi redirecționează statul. Deci eu deja i-am dat. Au plecat din buzunarul meu și depinde foarte mult dacă mesajul organizației mă prinde într-un moment în care sunt deschis să îl aud. Dacă am o legătură cu organizația, voi redirecționa, mai ales dacă e vorba despre un ONG care face un bun doner care, are o bună relație cu potențialii donatori, comunică într-un stil cald, bazat pe povești și pe emoție.”
Puțin și des: cu donații mici se pot face lucruri mari
Un studiu realizat de ARC în 2023 arată că mai mult de jumătate dintre români au declarat că au donat bani în anul anterior: 13% dintre aceștia lunar, 33% ocazional, iar cei mai mulți, 43%, anual. Potrivit cercetării, cei din ultima categorie donează de obicei bani cash, la solicitarea cunoscuților, sunt dezinteresați de politică și au cea mai scăzută încredere în instituțiile statului și în oameni.
În ultimii ani, a existat un aflux de donații prin SMS sau debit direct, unde se pot oferi între 2 și 10 euro.
„Puțin și des: media este de vreo 25 de lei pe lună. Și din toate aceste donații, în 11 ani s-au strâns peste 100 de milioane de euro. Este un procent bun, dacă e să ne uităm la valoarea pe care o dau donatorii instituționali, de genul fondurilor norvegiene, care pe un ciclu de finanțare dau vreo 40 de milioane de euro, iar un ciclu durează câțiva ani. Deci e o chestie mare care se întâmplă din bani foarte puțini”, mai spune pentru Panorama Mădălina Marcu de la Asociația pentru Relații Comunitare, organizație care are rolul de integrator al programului de donații prin debit direct în România.
O serie de demersuri vitale pentru buna funcționare a societății nu ajung pe radarul majorității donatorilor români. „Există domenii în care mobilizarea fondurilor este mai dificilă și sunt puțin reprezentate și susținute în societate. Cultura și patrimoniul sunt apreciate, dar rareori prioritizate când vine vorba de donații individuale. Drepturile omului, activismul civic sau advocacy-ul sunt cauze esențiale pentru o societate democratică, însă atrag susținerea mai ales din partea unor segmente de public nișate și informate”, explică Vlad Lupeș.
Mădălina Marcu vorbește despre principalele cauze care îi înduioșează pe români. „Preferințele românilor în momentul ăsta sunt pentru cauze de sănătate și pentru ceea ce privește copiii. Și tot în top mai sunt cazurile sociale și mediul. A scăzut ca importanță Biserica, după ce a fost pe primul loc foarte, foarte multă vreme. Un sondaj realizat de ARC arată că animalele nu sunt încă la fel de importante. Adică, în continuare, vei avea gândul ăsta: No, bine, asta ne mai trebuia, să ajutăm pisicile când mor copiii de foame. Cam asta e mindsetul general”.
ONG mic caut donatori de ligă mare
Cum faci să ieși în evidență dintr-o mare de ONG-uri ca să atragi donațiile spre asociația ta atunci când nu joci în liga mare?
Vlad Lupeș are o experiență îndelungată de fundraising și spune că un factor esențial în reușita unei campanii este gradul de implicare al comunității, dar și felul în care e prezentată povestea cazului/cauzei pentru care luptă ONG-ul.
„Cu cât oamenii din jurul cauzei sunt mai activi, mai empatici și mai dispuși să se implice în promovare, cu atât șansele de mobilizare și colectare de fonduri cresc. În 2023, peste 200 de persoane au completat formularul pentru „Niciodată Singur”, iar suma redirecționată de ANAF a fost de aproximativ 50.000 de lei. Problemele cu care se confruntă vârstnicii din România încep să capete vizibilitate, iar donațiile au crescut în mod constant în ultimii ani. Tot mai mulți români înțeleg cât de invizibil este acest grup social și cât de mult contează gesturi mici, dar constante” explică Lupeș, Head of Fundraising la asociația pentru seniori.
127.000 de ONG-uri așteaptă până pe 26 mai să fie susținute financiar pentru toate proiectele cu care încearcă să transforme societatea într-una în care ne-ar plăcea să trăim.