Povestea în două minute

Vesela garsonieră-vedetă din Cluj și trista realitate din spatele ei

Computer Hope Guy
*foto: Facebook/ Panoramic Imobiliare Cluj

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Anunțul de pe Facebook privind o garsonieră de 11 metri pătrați din Cluj-Napoca, care a fost scoasă la închiriat pentru 200 de euro pe lună, s-a viralizat rapid pe internet. Însă, în ciuda valului de glume, ironii și meme-uri, imediat s-a găsit cineva care să închirieze locuința. Iar mini-garsoniera clujeană a ținut la preț, fiind închiriată cu 180 de euro pe lună, deci cu o reducere de numai 10% din prețul inițial.  În continuare, POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE despre ce se ascunde în spatele festivalului de poante la adresa minusculei locuințe și a prețului său, considerat de mulți exorbitant.

Acest episod spune multe despre piața imobiliară din marile orașe ale României, dar și despre situațiile cu care se confruntă tinerii români, nevoiți să stea în chirie, uneori în condiții care nu reflectă prețurile pe care le plătesc. Este un tablou care reflectă trista realitate a condițiilor de locuire din România, care sunt cele mai proaste din întreaga Uniune Europeană.

„Iar au crescut chiriile în Cluj”, gluma bazată pe adevăr

Agentul imobiliar care s-a ocupat de deja celebra garsonieră a anunțat la podcast-ul lui Mircea Bravo că a primit un telefon pentru vizionarea imobilului la doar 15 minute de la publicarea anunțului, iar la o oră garsoniera avea deja un nou chiriaș. Este vorba despre o tânără studentă din afara Clujului care are și job. Agentul susține că astfel de garsoniere se vând cu sume între 20.000 și 47.000 de euro. Și nu sunt o excepție. Un imobil similar, cumpărat în 2006 cu 18.000 de euro, și-a găsit chiriași care plăteau pentru garsonieră sume cuprinse între 150 și 200 de euro.

Între timp, garsoniera-vedetă, de 11 metri pătrați, a fost scoasă la vânzare, dacă tot și-a câștigat faima pe internet. Prețul cerut este pe măsură: 37.500 de euro, adică un pic peste 3.400 de euro pe metru pătrat.

Aceste prețuri care par uriașe pentru o garsonieră vorbesc și despre cât de mult a crescut costul vieții în Cluj. Metropola transilvăneană a devenit chiar mai scumpă decât Bucureștiul în ceea ce privește imobiliarele. Sau, cum glumesc clujenii de fiecare dată când apare câte o știre pozitivă despre oraș: „Iar cresc chiriile în Cluj”.

Potrivit ultimelor date centralizate de site-ul de specialitate Imobiliare.ro, la finalul anului trecut Clujul era cel mai scump oraș din România, cu 8 euro per metru pătrat la un imobil închiriat, o creștere de aproape 10% față de anul precedent. Asta în timp ce bucureștenii plăteau 7,6 euro pe metru pătrat, iar cei din Brașov scoteau din buzunare  6,9 euro pe metru pătrat.

Prețul mediu cerut de chiriași/mp. Foto: imobiliare.ro

Aceleași date arată că dacă vrei să cumperi un apartament în Cluj, te costă 2.060 de euro pe metru pătrat, cu 25% mai mult decât în Capitală (1.640 euro/mp) și cu 22% mai mult decât în urmă cu doi ani. Ceea ce arată că nici măcar pandemia nu a putut opri această tendință decât temporar, pentru o scurtă perioadă din 2021, când prețul chiriei a fost mai mare la București. Cel mai probabil, din pricina studenților care au făcut cursurile în format online.

Românii trăiesc cel mai înghesuit din Uniunea Europeană

România este o țară a paradoxurilor în ceea ce privește locuințele și asta nu doar în privința prețurilor, arată cele mai recente date ale Eurostat. Deși 96,1% dintre români figurează ca fiind proprietari de locuințe, casele lor nu sunt deloc spațioase.

Astfel, în 2020, 45,1% din populația României locuia în case sau apartamente supraaglomerate, în contextul în care media la nivelul UE era de doar 17,8%. Prin „locuințe supraaglomerate” se înțelege că nu există suficiente încăperi raportat la dimensiunea familiei. În calcul au fost luate și locuințele în care copiii se joacă în aceeași cameră cu părinții care încearcă să lucreze de acasă, în regim de telemuncă.

Totodată, în România există multe locuințe în care trăiesc împreună membri din trei generații diferite ale aceleiași familii. 4 din 10 tineri români cu vârsta între 18 și 34 de ani încă locuiesc cu familia. Este una dintre cele mai mari proporții la nivel european.

Doar țări din fostul spațiu comunist mai aveau un indice al supraaglomerării de peste 30%, așa cum are România. Din UE, era vorba doar de Letonia, plasată pe locul secund, cu un indice de supraaglomerare de 42,5%. În rest, doar muntenegrenii (64,6%) și sârbii (52,5%) stau în locuințe mai înghesuiți decât românii. Ce-i drept, față de 2012 situația din România s-a mai ameliorat. În urmă cu 10 ani, nu mai puțin de 51,6% dintre români trăiau aglomerat, sub același acoperiș, mai arată sursa citată.

Cum a arătat indicele supraaglomerării în România, în perioada 2012-2021 (sursa: Eurostat)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
51,4% 51,6% 50,6% 49,4% 49,7% 48,4% 47,0% 46,3% 45,8% 45,1%

Un alt capitol la care românii conduc în statisticile europene în ceea ce privește condițiile de locuit este cel legat de numărul de camere pe cap de locuitor. Conform datelor, în România avem doar 1,1 camere per locuitor, cel mai mic număr din Uniunea Europeană, unde media este de 1,6. La mică distanță de români sunt din nou croații, letonii, polonezii și slovacii (1,2 camere/locuitor). La polul opus al acestui indicator trăiesc maltezii (2,3 camere), belgienii și irlandezii (2,1).

Totodată, când vine vorba de lipsa criteriilor minime de confort, românii sunt din nou fruntași. Datele arată că 14,3% dintre români trăiesc în condiții precare. Cum ar fi lipsa grupului sanitar din interiorul locuinței, lipsa canalizării și chiar a curentului electric.

O situație apropiată de a României, din acest punct de vedere, mai găsim doar în Letonia (11,5%), în timp ce media din UE a oamenilor care trăiesc în lipsa unor criterii minime de confort este de 4%.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x