PANORAMA RĂZBOIULUI

Înarmarea divizează Europa, Lavrov merge la Delhi și ce ar putea face guvernele care se tem de sancțiuni

Computer Hope Guy
Germania a decis să-și suplimenteze flota militară aeriană cu avioane americane de luptă. FOTO Profimedia Images

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre cum pornește noua cursă a înarmării – cu accent pe deciziile luate în Uniunea Europeană, SUA și China; vizita lui Serghei Lavrov, ministrul rus al Externelor, în India, pentru a discuta despre exporturile de țiței și identificarea unei soluții pentru a ocoli sancțiunile impuse băncilor rusești; și un efect mai puțin discutat al sancțiunilor aplicate Rusiei: ce se întâmplă cu banii guvernelor care se tem că ar putea deveni, mai devreme sau mai târziu, obiectul unor sancțiuni internaționale?

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 30 martie 2022:

Europenii se echipează de la americani

Planurile ambițioase ale guvernelor europene de a-și consolida și moderniza forțele militare încep cu nemulțumiri între cele mai mari economii din UE. Decizia Germaniei de a-și suplimenta flota aeriană cu 35 de aparate de luptă F-35A, produse de o companie americană a stârnit nemulțumiri în Franța, scrie „Financial Times”

„Atribuirea contractului către Lockheed Martin a produs consternare în Franța, industria (de apărare – n.r.) fiind înfuriată că alegerea unui sistem de armament american transmite mesajul greșit într-o perioadă în care atenția ar trebui să fie concentrată strict pe întărirea capacităților proprii ale Europei”, scriu jurnaliștii publicației de business.

Discuțiile aprinse pe tema viitorului armatelor nu se opresc însă la granițele Europei. De cealaltă parte a Atlanticului, bugetul alocat de Administrația Biden pentru armată în 2022 este considerat insuficient inclusiv de oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare, scrie „The Wall Street Journal”. Jurnaliștii calculează că, având în vedere rata inflației, creșterea reală a cheltuielilor militare ale SUA va fi de doar 1,5% față de anul trecut. „Bugetul lui Biden lărgește o perioadă de vulnerabilitate pentru cel puțin un deceniu”, scrie WSJ. 

La punctul cardinal opus, o rocadă în comerțul de armament dintre Rusia și China este analizată de „Financial Times”. După cel puțin 70 de ani în care armamentul și echipamentul militar au avut o singură direcție între cele două state – China fiind importator constant din Rusia-, tendința a început să se schimbe timid în ultimii ani. Asta deși Moscova și Beijingul au negat categoric informațiile conform cărora Vladimir Putin a cerut asistență militară după ce a invadat Ucraina. „Mai recent, China a exportat componente de armament Rusiei”, scrie publicația. China ar fi exportat deja un lot de vehicule off-road Haval, precum și componente pentru drone și motoare navale, scrie FT, preluând un citat din presa rusă

Tocmai chestiunea asistenței militare va fi prima pe ordinea de zi a summitului UE-China care va avea loc joi 1 aprilie, scrie Europa Liberă. Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene) și Charles Michel (președintele Consiliului European) vor avea o discuție online cu președintele Xi Jinping, în cadrul căreia îl vor avertiza că „vor exista consecințe dacă va furniza Rusiei ajutor în contextul invaziei din Ucraina”.

„Summitul cu mize înalte are loc în contextul celor mai delicate relații între China și UE, pe măsură ce alinierea Beijingului cu Rusia în timpul războiului pe care l-a declanșat în Ucraina a subminat și erodat relațiile pe care le are cu Bruxellesul, care scârțâiau deja din cauza unor tensiuni comerciale și geopolitice”, scrie Europa Liberă.

Diplomația anti-sancțiuni

Un alt eveniment notabil pe agenda diplomatică de război este vizita pe care Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, o va efectua la Delhi săptămâna aceasta. Este prima vizită a unui înalt oficial rus în India de când Rusia a început războiul în Ucraina. Poziția Indiei față de agresiunea rusă rămâne atent urmărită de Vest, oficialii de la Delhi refuzând până acum să condamne acțiunile Moscovei.

Vizita va avea ca puncte concrete de discuție exporturile de țiței rusesc în India, mecanismele de plată dintre cele două țări (având în vedere sancțiunile asupra băncilor rusești și excluderea lor din sistemul SWIFT), precum și posibila întrerupere a transporturilor de echipament militar. „Guvernul Modi a indicat săptămâna trecută, în Parlament, că ia în calcul oferta de a achiziționa țiței rusesc cu discount, precum și un grup interministerial condus de Ministerul Finanțelor pentru a analiza provocările de plată cu care se confruntă importatorii și exportatorii din cauza războiului și a sancțiunilor vestice”, scrie „The Hindu”

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, va efectua săptămâna aceasta o vizită oficială în India. FOTO: ProfimediaImages
Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, va efectua săptămâna aceasta o vizită oficială în India. FOTO: ProfimediaImages

Sancțiunile, însă, nu-i preocupă pe toți în aceeași măsură. Jumătate din primii 20 de miliardari ruși nu sunt supuși niciunei sancțiuni occidentale. Cu o avere cumulată de cel puțin 200 de miliarde de dolari, jumătate din topul 20 al Rusiei a fost sancționată de la începutul războiului. În schimb, oligarhii din cealaltă jumătate sunt liberi să facă afaceri și să-și mute banii oriunde vor în lume, arată o analiză realizată de agenția de știri Bloomberg. 

„Există motive pentru care unii dintre oligarhi sunt vizați și alții nu”, explică John Smith, care a condus până în 2018 celula pentru elaborarea sancțiunilor internaționale din cadrul Trezoreriei Americane. „Fie nu sunt considerați apropiați ai cercul decizional al Kremlinului, fie că ar putea fi prea dificil de sancționat de la bun început, iar guvernele vor să aibă un plan făcut înainte de a apăsa pe trăgaci”.

Jurnaliștii Bloomberg exemplifică prin situația din 2018, când SUA l-au introdus pe o listă cu sancțiuni pe Oleg Deripaska, oligarhul rus din spatele gigantului Rusal, cel mai mare producător de aluminiu din afara Chinei. Sancționarea acestuia a dus la o creștere abruptă a prețului aluminiului pe plan mondial, care s-a mai stabilizat abia după ce Deripaska a fost de acord să renunțe, cel puțin formal, la controlul asupra companiei, în 2019. 

Un război mai vechi e pe cale să se intensifice

De un deceniu asistăm la o dispută aprinsă între China și SUA (și, ulterior, Uniunea Europeană) pe tema cursului de schimb manipulat al monedei naționale chineze, care-i oferă (printr-o depreciere artificială) un avantaj la exporturi. Acum, însă, sancțiunile internaționale impuse Rusiei ca urmare a războiului pe care l-a pornit în Ucraina readuc importanța rezervelor valutare pe agenda mondială. 

Situația e clară: mai bine de jumătate din rezervele valutare-record ale Rusiei (echivalente a aproape 470 de miliarde de dolari) sunt blocate și nu pot fi utilizate de Vladimir Putin. 

„Banii sunt un bun public. Banii globali – adică o monedă pe care oamenii se bazează în tranzacțiile lor transfrontaliere și în deciziile de investiții – sunt un bun public global. Însă furnizorii acestor bunuri publice sunt guvernele naționale. Chiar și sub vechiul etalon-aur (care lega cursul monedei de cotația aurului – n.r.), situația era aceeași. (…) În al treilea trimestru din 2021, 59% din revervele valutare globale erau denominate în dolari americani, 20% în euro, 6% în yeni japonezi și 5% în lire sterline. Yuanul chinezesc încă reprezenta mai puțin de 3% din rezervele globale. Astăzi, banii (ca bun public – n.r.) sunt tipăriți de SUA și aliații lor”, Martin Wolf, analist-șef pe domeniul economic al „Financial Times”. 

Yuanul chinezesc este încă departe de a fi un rival pentru dolar sau euro în rezervele valutare internaționale. FOTO: ProfimediaImages
Yuanul chinezesc este încă departe de a fi un rival pentru dolar sau euro în rezervele valutare internaționale. FOTO: ProfimediaImages

Sancțiunile impuse Rusiei ar putea acționa ca factor declanșator într-un proces de regândire a rezervelor valutare mondiale, arată Wolf.

„Folosirea ca arme a monedelor și a sistemelor financiare care le gestionează le subminează pentru orice aparținător care se teme că poate fi vizat. Sancțiunile asupra băncii centrale a Rusiei sunt șocante. Cine, se întreabă guvernele, va urma? Ce înseamnă asta pentru suveranitatea noastră?”, scrie Martin Wolf în ”Financial Times”.

Totuși, astăzi există patru mari variante cu care astfel de guverne autoritare care se tem de sancțiuni (care dețin sume impresionante sub formă de rezerve valutare) ar putea înlocui, măcar parțial, monedele internaționale din coșul lor: monede descentralizate (adică doar cele virtuale), aur, instrumente financiare care nu sunt denominate (o categorie restrânsă de obligațiuni și alte derivate) sau o altă monedă națională.

În această ultimă categorie, principalul candidat ar fi yuanul chinezesc, un „contender” deja împământenit și călit în războaiele comerciale din ultimul deceniu. Totuși, conchide jurnalistul britanic, moneda națională a Chinei este departe de a putea înlocui dolarul sau euro în rezervele valutare – chiar și în cuferele acelor regimuri care au motive să se teamă că ar putea deveni, în viitor, vizate de sancțiuni occidentale. 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc