Povestea în două minute

Johnson joacă gambitul refugiaților: intri ilegal în UK și ajungi legal tocmai în Rwanda

Computer Hope Guy
Imigranți preluați de autoritățile britanice de pe mare, din Canalul Mânecii, după ce au încercat să traverseze cu bărcile din Franța. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Scandalurile care acoperă partidul conservator al Marii Britanii, de la petrecerile ilegale care au avut loc în Downing Street în plin lockdown, până la parlamentari care se uită la filme cu conținut pornogafic în Camera Comunelor, au făcut ca partidul laburist să o ia mult în față înaintea alegerilor locale din Londra. În acest context, prim-ministrul conservator Boris Johnson a simțit nevoia să mai elibereze din presiunea care-i apăsa guvernul și a schimbat conversația în mod radical, luna trecută, apăsând un buton sensibil pentru electoratul său: imigranții și refugiații. 

Pe 13 aprilie, Johnson a anunțat un parteneriat între Marea Britanie și Rwanda (țară situată la aproape 10.000 de kilometri distanță, în centrul Africii), prin care unii imigranți care ajung în țară în mod ilegal și vor să rămână în UK vor fi deportați către Rwanda, oferindu-le posibilitatea să obțină azil în mica țară africană, nu în UK.

Decizia Marii Britanii echivalează cu o întărire drastică a politicilor de imigrație. UK devine astfel unul din puținele state care ar putea alunga imigranții din țară, chiar înainte să le ia în considerare cererea de azil.

Făcând referire la Brexit și la nevoia Marii Britanii de a „recăpăta controlul asupra propriilor granițe”, Johnson a spus că noul plan de imigrație este menit să combată transportul ilegal de oameni, o afacere bănoasă, prin care imigranții sunt traversați peste Canalul Mânecii cu barca sau cu camionul, pentru a ajunge pe teritoriul britanic.

Prim-ministrul Boris Johnson a continuat, spunând că Marea Britanie nu este capabilă să susțină un sistem paralel de imigrație: „deși compasiunea noastră este infinită, capacitatea noastră de a ajuta oamenii nu este”.

În urma anunțului, grupurile care luptă pentru drepturile omului au criticat ilegalitatea deciziei și chiar motivele ascunse care stau la baza acestui demers legislativ. Unii critici spun că adevăratul motiv al anunțului e să creeze și mai multă dezbinare între cele două tabere politice, consolidând în același timp votul conservator.  

Conform parteneriatului dintre cele două țări, Marea Britanie ar urma să-i plătească Rwandei 120 de milioane de lire pentru a crea oportunități educaționale și vocaționale pentru refugiați, care pot învăța limba și alte îndeletniciri, în așa fel încât să se poată integra în țară. Odată ajunși în Rwanda, imigranții vor putea decide să rămână acolo, să se întoarcă într-o altă țară care le-a oferit ședere în trecut sau să aplice pentru drept de ședere în alte țări, dar nu în Marea Britanie.

Implementarea propunerii depinde însă de trecerea unei legi prin Parlamentul britanic, care ar putea face infracțiune din orice intrare în țară fără viză sau pe „rute ilegale”.

În urma anunțului privind noua politică de imigrație, au avut loc proteste în fața Ministerului de Interne de la Londra, pe 14 aprilie, în solidaritate cu refugiații și cu dreptul lor de ședere în Marea Britanie. Sursă foto: Profimedia.

Imigranții ilegali nu au la îndemână multe rute pentru a intra în Marea Britanie, astfel că legea ar putea să elimine o bună parte din cererile de azil pe care imigranții le-ar putea face pentru a rămâne în UK. Cu o majoritate de peste 80 de locuri în Parlamentul britanic, legea propusă de partidul conservator ar putea trece fără mari probleme, explică o analiză din New York Times.

Deși propunerea a iscat noi controverse în jurul discursului migraționist din Marea Britanie, extrem de puține detalii referitoare la cum va funcționa acest mecanism de deportare au fost făcute publice.

Guvernul britanic a avut însă o poziție total diferită față de refugiații veniți din Ucraina. De la începutul războiului, în februarie, peste 27.000 de ucraineni care aveau viză de UK au ajuns în Marea Britanie, iar peste 86.000 din cele 117.000 de cereri de viză ale refugiaților ucraineni au fost aprobate, arată datele publicate de guvernul britanic.

Abordarea contrastantă pe care guvernul britanic o are față de refugiații ucraineni, comparativ cu discursul pe care îl predică vizavi de imigrație, reflectă un dublu standard.

„Nu există nicio diferență între riscurile la care sunt supuși refugiații ucraineni și riscurile la care sunt supuși refugiații veniți din alte zone de conflict. Răspunsul guvernului britanic trebuie să fie consecvent. Nu pot să țină ușa deschisă pentru un grup, în același timp în care trântesc ușa în față unui alt grup”, a declarat Andy Hewitt, Head of Advocacy pentru Refugee Council, o organizație din UK, care lucrează cu migranți și solicitanți de azil, pentru New York Times.
Rwanda și-a făcut un renume pentru primirea refugiaților în Africa, găzduind refugiați de război din Congo, Burundi sau Libia. Marea Britanie își justifică măsura prin faptul că imigranții care încearcă să intre ilegal în țară comit de fapt un abuz și că nu ar avea de fapt o nevoie stringentă de a rămâne în UK, ci doar își permit să plătească traficanții să îi bage ilegal în UK. Astfel de imigranți, care pătrund ilegal dintr-o altă țară, unde ar fi putut la fel de bine să ceară azil, „nu caută refugiu din calea unui pericol iminent, ci aleg UK ca pe o destinație preferată în fața altora”, susține guvernul britanic.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Mălina Mîndruțescu

Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

[email protected]


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x