Liz Truss, premierul care s-a scufundat înainte să apere Marea Britanie de furtună
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Articol actualizat la 20 octombrie 2022
Liz Truss a demisionat, pe 20 octombrie, din funcția de prim-ministru, după doar 44 de zile de mandat și mult prea multe scandaluri pentru un timp atât de scurt. A fost, practic, un mandat care nici măcar nu a început cu adevărat. Truss a fost învestită în funcție cu două zile înainte de moartea reginei Elisabeta, iar activitatea ei a fost practic oprită de perioada funeraliilor. Pe urmă, când să se apuce de treabă, au început scandalurile, care s-au lăsat cu demisia mai multor miniștri.
Acum, Partidul Conservator e în pragul colapsului și nu e exclus să vedem alegeri anticipate în Marea Britanie și o revenire a laburiștilor la putere.
Această criză fără precedent în istoria parlamentară modernă a Regatului Unit a venit în condițiile în care Guvernul Truss avea de rezolvat de urgență criza economică și energetică prin care trece țara.
În continuare, articolul publicat cu ocazia învestirii Guvernului Truss:
Lizz Truss, proaspăta prim-ministră a Marii Britanii, și a treia femeie lider al guvernului de la Londra, a ajuns la cârma țării într-un moment de cumpănă din toate punctele de vedere.
Pe plan economic, Truss e nevoită să gestioneze patru crize simultane – inflație, riscul unei recesiuni, creșterea dobânzilor și o depreciere a lirei sterline. Însă, furtuna economică nu e singura bătaie de cap a noului lider conservator.
La două zile după ce Liz Truss a fost învestită în funcție, a venit moartea Reginei Elisabeta a II-a. Astfel, agenda publică și planurile lui Truss au fost puse pe pauză. Ca lider al guvernului, ea se confruntă acum cu o situație cu care predecesorii săi nu au mai avut de-a face în 70 de ani: moartea unui monarh și încheierea unei ere în istoria Marii Britanii, urmată de tranziția către o altă eră.
Nimic nu e mai grăitor pentru dificultatea dublei sarcini pe care o are noul premier britanic – de a guverna țara, dar și de a răspunde emoțiilor și momentelor de uriașă încărcătură simbolică – decât faptul că Truss a fost înștiințată de moartea Reginei când dezbătea în Parlament planurile pentru a face față iernii și creșterii prețurilor la energie.
Pentru a pune în context toate provocările noului guvern conservator, Panorama a stat de vorbă cu Tim Bale, profesor de științe politice la Queen Mary University of London și unul dintre cei mai prolifici experți în politica țării din spațiul academic britanic.
Costul nivelului de trai, problema din capul listei pentru Truss
Deși în luna august, rata inflației a scăzut ușor la 9,9% și pare să fi intrat într-o zonă de platou (în iulie, a fost de 10,1%), cum vedem și în alte țări, inclusiv în România, ea rămâne în continuare printre cele mai ridicate din istoria recentă a țării și una dintre marile probleme cu care se confruntă noua guvernare. La problema prețurilor se adaugă faptul că economia britanică, în ansamblul ei, stagnează sau se clatină de-a dreptul, iar cetățenii devin tot mai îngrijorați de creșterea alarmantă a costului vieții – o chestiune centrală pentru Truss, în jurul căreia și-a și creionat mesajul din campanie.
O direcție prin care Truss încearcă să gestioneze creșterea costurilor pentru cetățeni este în energie.
Imediat după instalarea în Downing Street, ea a anunțat un pachet robust de subvenții, în valoare de 150 de miliarde de lire sterline, pentru a ajuta britanicii în lunile care vor veni. Printre măsuri se numără înghețarea facturilor la energie electrică la un maxim de 2.500 de lire/media anuală, pentru următorii doi ani, pentru a ajuta gospodăriile și afacerile să rămână pe linia de plutire. Decizia reprezintă, cu excepția măsurilor din pandemie, cea mai intervenționistă măsură a unui guvern britanic în economie de la criza financiară încoace.
De asemenea, o altă decizie controversată a lui Lizz Truss se referă la refuzul de a impune așa-zisul „windfall tax”, adică o supraimpozitare a profiturilor din energie, pe modelul planurilor la nivel european.
În Marea Britanie, recesiunea ar putea fi după colț
În iulie, PIB-ul Marii Britanii a crescut cu 0,2%, după o contracție de 0,6% în luna iunie, când majoritatea activităților economice au luat o pauză, cu ocazia Jubileului Reginei.
Acum, noul guvern își începe mandatul cu un pronostic sumbru la orizont: țara ar putea intra în recesiune în lunile următoare, după cum a avertizat Bank of England.
Dar, în timp ce Bank of England a fost nevoită să crească rata dobânzii de politică monetară la niveluri record în 27 de ani (1,75%), guvernul se află într-o poziție delicată de a asigura calmul pe piețele financiare, în special în contextul deprecierii valutei: lira sterlină a scăzut la cea mai mică valoare din 1985, raportat la dolar.
Profesorul Bale explică însă că o coordonare între banca centrală și guvern e dificilă, cel puțin la nivel oficial.
Lizz Truss a câștigat cursa internă din partid cu promisiunea unei reveniri la principiile de bază ale politicilor din era Thatcher. Cum, însă, ne amintim că ajutoarele sociale nu-și aveau locul în „thatcherism”, Truss are în față două căi: fie să meargă pe drumul promis în interiorul partidului, ceea ce ar însemna, după unii, o sinucidere politică; fie să salveze economia și populația de pe marginea prăpastiei economice, ceea ce, la fel, ar putea duce la o răzmeriță în rândul Conservatorilor și, deci, tot la o sinucidere politică. Și toate acestea vor trebui cântărite, în timp ce țara cerne lecțiile și emoțiile celei de-a doua ere elisabetane, iar Truss nu va putea să nu participe la simbolistica momentului.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.