2021 a fost anul cu cele mai multe plecări definitive din România, după valul din primii ani de după Revoluție, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Peste 34 de mii de români au decis, anul trecut, să rupă legăturile cu țara și să își mute domiciliul în străinătate. 

Iar acestea sunt, desigur, doar mutările oficiale și consemnate. Dimensiunea reală a emigrării din 2021 e imposibil de stabilit exact. Pe de-o parte, pentru că mulți români pleacă temporar în străinătate, să facă munci sezoniere sau cu contracte pe perioadă determinată. Un alt motiv e că alți cetățeni din diaspora, numeroși și ei, locuiesc în țări UE fără să-și fi schimbat domiciliul acolo.

În această radiografie a diasporei, vorbim strict despre emigrările definitive.

La acest capitol, județe precum Timiș, Satu Mare, Sibiu, dar și Municipiul București sunt în topul plecărilor definitive din țară ca procent din populație.

Un detaliu notabil legat de plecările-record ale anului 2021 e legat de distribuția pe vârste a românilor care s-au stabilit în străinătate.

Dacă ne uităm la numărul emigrărilor definitive ca procent din populație, în 2021, grupa de vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani, adică cea care corespunde Generației Z (născută în intervalul 1997-2010), înregistrează cel mai mare procent de emigrări definitive ca pondere din totalul populației de aceeași vârstă.

Infograficul de mai jos arată evoluția plecărilor definitive din țară, în ultimii 30 de ani, pe grupe de vârstă și județe. Despre celelalte cifre ale exodului, cele cinci valuri de migrație ale românilor și puterea diasporei în țara din care au plecat, Panorama a scris pe larg AICI. 

Dincolo de căpșunari și badante, 8 detalii neștiute despre diaspora, prezentate AICI. 

Iar acest material interactiv prezintă o altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora.