OPEN MINDS

Spitalul românesc unde medicii vor să se întoarcă are roboți, tuburi cu vacuum și alte investiții futuriste

Computer Hope Guy
Cum ar trebui să arate Spitalul Județean Bistrița după finalizarea modernizării/ Foto: Gabriel Lazany

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

La Spitalul Județean de Urgență Bistrița, de ani de zile se fac investiții de ordinul milioanelor de euro în infrastructură, observabile nu doar de bistrițeni. În vara lui 2016, jurnalele de știri titrau că după o vizită a oficialilor NATO în România, aceștia au decis ca unitatea medicală să devină punct strategic al alianței. În caz de urgență, militarii urmau să fie tratați acolo. Tocmai fusese renovat și dotat blocul operator, aliații din NATO declarându-se impresionați de aparatele de sterilizare și de măsurare a profunzimii anesteziei.

„Tipul acesta de bloc operator nu cred că îl puteți găsi nici în Cluj, nici la Târgu Mureș, nici în București”, spunea, mândru, managerul de atunci al spitalului, Gelu Buta.

Anii au trecut și investițiile nu s-au oprit. Majoritatea sunt realizate cu finanțare națională sau prin intermediul fondurilor europene. Dintre cele mai recente, amintim construirea unui heliport, extinderea unității de primiri urgențe (2021), reabilitarea secției de oncologie, respectiv un sistem de transport al probelor biologice către laborator, cu vacuum (2022).

„Dacă au existat fonduri sau vreo oportunitate pe zona asta, pe toate le-am luat”, spune Gabriel Lazany, actualul manager al Spitalului Bistrița. „Nu știu dacă mai sunt spitale în România care au luat fonduri de contrapartidă de la Ambasada Elveției, de exemplu. Nefiind în UE, ei plătesc niște taxe, pentru că beneficiază de condițiile UE, iar fondurile se dau pe diverse surse de finanțare. Noi am luat 990.000 de franci elvețieni (aproape un milion de euro – n.r.)”, spune managerul.

Într-un interviu acordat Panorama, acesta vorbește despre cele mai recente investiții, precum și despre următoarele proiecte pentru care spitalul a primit recent aprobare pentru finanțare prin PNRR.  Printre ele, un robot care ar urma să împartă medicamentele pacienților și care ar prepara citostaticele pentru bolnavii de cancer, mai rapid și fără riscul de manipulare a substanțelor toxice.

Drum de mai puțin de un minut prin spital, pentru probele biologice

Panorama: Domnule Lazany, recent, de la finalul lui 2022, în Spitalul Județean Bistrița, probele biologice au început să circule prin tuburi cu vacuum. De unde v-ați inspirat pentru o astfel de inovație și cât a costat?

Gabriel Lazany: Eu am văzut prima dată implementat acest sistem într-un spital din Viena, iar apoi, la Institutul Inimii din Cluj, care cred că tot anul trecut au făcut sistemul, un pic înaintea noastră.

P: Cât de rapid ajung acum probele în laborator?

G.L.: Pe cel mai lung traseu, parcă undeva la 51 de secunde.

P: De ce e nevoie pentru a fi întreținut optim un astfel de sistem?

G.L.: De absolut nimic, costurile de utilizare sunt infime, este exact ca o pompă de aer care face vacuum, iar recipientele prin care se transmit probele sunt reutilizabile. Deci n-are niciun cost de întreținere.

spital

Investiții pentru economisire, trasabilitate și siguranță

P: Citeam în presa locală că vreți să introduceți un sistem robotizat în farmacia spitalului. Despre ce este vorba?

G.L: Am prins sistemul robotizat într-un proiect european, el având două componente: una pe partea de medicamente clasice, pe tablete, și încă una, complet automată, pentru prepararea citostaticelor, la punctul farmaceutic care deservește secția de oncologie.

P: Că un sistem se va ocupa de prepararea citostaticelor pare destul de clar. Dar legat de componenta de manevrare a medicamentelor clasice, ce va face ea mai exact?

G.L.: Robotul are un dulap unde se pun plachetele cu medicamente, iar el prescrie în fiecare secție condica de medicamente în sistemul informatic al spitalului. Farmacistul-șef verifică și validează prescripțiile de medicamente, după care sistemul robotizat pregătește tratamentul fiecărui pacient în parte.

Ce e extraordinar la acest sistem este că se elimină tot ce înseamnă pierdere de medicamente. Pentru că spitalele au o anumită pierdere în acest caz. Dacă trimitem un tratament la un anumit pacient și se taie dintr-o plachetă o tabletă, să zicem de aspirină, dar, din varii motive, pacientul nu ajunge să ia tratamentul respectiv, pastilele se trimit la incinerat.

Nu există trasabilitate pe medicamentul respectiv, pentru că fiecare tip de medicament are imprimat termenul de valabilitate, lotul, o singură dată pe plachetă. Sistemul robotizat citește lotul și termenul de valabilitate și-l imprimă pe tableta pe care o decupează. Și toate vin prinse într-un colier, nu mai au pe secție de împărțit medicamentele.

P: De unde veți achiziționa acest robot și pentru ce sumă?

G.L.: L-am văzut implementat într-un spital din Italia. Cât despre costuri, ele sunt destul de mari, undeva la vreo 4 milioane de euro.

P: De ce ați decis că spitalul are nevoie de un asemenea sistem robotizat? Are legătură cu o lipsă de personal?

G.L.: Nu, lipsă de personal, mai ales pe partea asta de personal mediu care ar fi implicat pe zona asta, nu avem. Este vorba în principal de economii, de trasabilitate și de siguranța pacientului.

spital robot investitii

28 de candidați pe 4 locuri

P: Apropo de personal, de câțiva ani înțeleg că medicii nu mai pleacă la fel de mult, ba unii au venit chiar și din alte orașe. Cum s-a întâmplat?

G.L.: Eu am preluat o stare destul de ciudată odată cu mandatul de manager. Când am inventariat personalul medical, la capitolul medici am constatat că 24% erau pensionați, adică făceau cumul de pensie cu salariul. Într-un astfel de caz, activitatea spitalului poate fi pusă în pericol, pentru că persoana respectivă poate pleca oricând, solicită întreruperea contractului și-și vede de pensie.

Așa că am luat decizia de a scoate toate posturile la concurs și cred că în ultimii 4 ani am adus undeva la peste 100 de medici. Ca să vă dau un exemplu, am avut un concurs acum pe stomatologie, am avut 28 pe candidați pe 4 locuri, din Galați, din București, din mai multe zone ale țării.

P: Ce i-a atras la spital?

G.L.: Să știți că nu salarizarea este principalul motiv pentru care plecau medicii din țară, ei plecau pentru că nu-și puteau face activitatea și munca așa cum au fost pregătiți. Dacă au condiții, medicii vin să lucreze în spitale, iar la noi partea de infrastructură e foarte bine pusă la punct.

P: Spre deosebire de unii manageri, ați avut noroc de sprijin din partea Consiliului Județean. În alte orașe, proiectele nu sunt votate din cauza diferendelor politice.

G.L.: Categoric. E foarte important cu autoritățile publice locale să înțeleagă importanța sistemului de sănătate din județul în care sunt.

P: Aveți vreo intuiție de ce la Bistrița a apărut acest noroc?

G.L.: În primul rând, eu m-am implicat foarte mult, lucrez în spital de aproape 23 de ani și nu sunt medic, deci nu am orgolii medicale, așa că-i tratez imparțial pe toți. De fiecare dată când am depus proiect la CJ, am participat în toate comisiile de specialitate.

Eu nu cred că cineva ar vota împotriva unui proiect bun doar pe criteriu politic.

Președintele CJ s-a implicat foarte mult și el, a înțeles ce înseamnă sănătatea pentru județul nostru și a susținut toate proiectele depuse. Adevărul e că nici noi nu ne-am dus cu proiecte aiuristice, în toate se vede utilitatea.

„Sunt asimilat cu PSD”

P: Pe social media, dumneavoastră și șeful CJ sunteți priviți ca un tandem.

G.L.: Da. Chiar dacă eu n-am făcut parte din niciun partid politic nicio zi, sunt asimilat cu PSD, el fiind pesedist.

P: Ați primit acum câteva zile aprobarea pentru proiectul prin PNRR, de 100 de milioane de euro. Către ce se vor duce acești bani?

G.L.: Proiectul pe care l-am depus are 4 componente. Prima și cea mai importantă este o extindere de 14.000 de metri pătrați în suprafață desfășurată, în spatele spitalului. Acolo ne-am pregătit deja, înainte erau utilități administrative, centrală termică, stație de oxigen și altele, pe care le-am relocat în lateral.

P: Ce va găzdui acest nou corp?

G.L.: Vom dezvolta specialități noi, cum e cardiologia intervențională, pe care în momentul de față nu o avem, așa că tot ce e infarct se trimite ori la Cluj, ori la Mureș. Gastroenterologia intervențională este o altă zonă pe care vrem să o dezvoltăm. În plus, o parte din secții vor fi relocate pentru a oferi condiții, cum ar fi că toate saloanele vor avea maximum 4 paturi.

P: Vorbeați și de o renovare a actualului corp al spitalului, preconizată a fi gata peste 3 ani.

G.L.: Da, e componenta numărul doi, abilitarea energetică a pavilionului existent, plus modernizarea spitalului, prin lucruri precum fluide medicale la fiecare pat, sistem apelare soră medicală la fiecare pat, un sistem de împrospătare a aerului în fiecare salon.

P: Componenta numărul trei care este?

G.L.: Digitalizare, dar nu ce înțelege multă lume prin asta, adică o pagină web și un sistem de programări online. Vrem să mergem până la nivel de pat, tot ce înseamnă echipament medical la patul pacientului va fi conectat în server, în sistemul informatic al spitalului, tratamentele vor fi efectuate și imediat după, se va introduce tratamentul făcut pe o tabletă.

Nu ca acum când, după toate tratamentele, asistenta merge la calculator să se gândească ce s-a făcut la fiecare pacient. Mai vrem să implementăm, pentru perioadele cum a fost cea de pandemie, un sistem de vizită online. Iar apoi încheiem proiectul cu punctul 4, achiziționarea de aparatură medicală.

spital investitii

Pe heliport sunt în permanență trei persoane

P: Spuneți-mi, vă rog, și despre heliportul de 1,6 milioane de euro, obținut cu finanțare de la CJ. Cât de des e folosit?

G.L.: Da, are deja un an și jumătate de activitate. Suntem al patrulea heliport autorizat din țară și al treilea de terasă. Cel mai mult am avut trei misiuni pe heliport într-o zi, dar este foarte utilizat atât pentru cazuri urgente pe care trebuie să le trimitem la alte spitale, precum infarctele, cât și pentru a fi aduși la noi pacienți implicați în accidente rutiere sau salvați din zone unde altfel nu se poate ajunge, cum ar fi zona montană.

P: De ce măsuri a fost nevoie pentru punerea sa în funcțiune?

G.L.: Cu heliportul a fost o adevărată aventură. Autorizarea a durat aproape cât construcția lui, am trecut printr-o mulțime de etape. Prima a fost solicitarea de aviz de la Ministerul Sănătății, pentru modificarea structurii spitalului, care a durat mai mult de 3 luni. După aviz, trebuia aprobarea CJ. După aprobarea modificării structurii și statului de funcții, a trebuit să facem concurs pentru angajarea oamenilor, pe care ulterior a trebuit să-i ducem la București, la o firmă autorizată, pentru cursuri.

P: Ce personal e necesar pentru heliport?

G.L.: În permenanță pe heliport sunt trei persoane, un manager și doi servanți pompieri, 24/24, șapte zile din șapte. A trebuit să facem rezervă special pentru heliport,  sau stație de captare a hidrocarburilor, în caz că se prăbușește sau există scurgeri de carburant.

P: În pandemie au fost câteva tragedii legate de incendii în spitale de stat. Spitalul din Bistrița se pregătește în vreun fel pentru acest lucru?

G.L:  Facem exerciții de câteva ori pe an, ISU fiind foarte implicat. Dar în proiectul de care vă vorbeam vrem să construim și un lift de evacuare, utilizabil în caz de incendiu.

P: Major, la nivel de secție, ce proiecte mai sunt pentru spital?

G.L.: Mai am un proiect pentru extinderea secției de psihitarie la CNI (Compania Națională de Investiții – n.r.), și o să mai caut unul pentru secția de recuperare medicală, și gata.


Despre Gabriel Lazany

Gabriel Lazany lucrează la Spitalul Județean de Urgență Bistrița din anul 2000, ocupând funcția de manager din 2017.
La bază este economist și a urmat de-a lungul anilor o serie de cursuri de perfecționare, pe management sanitar și achiziții publice.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x