Aeroportul Băneasa s-a îmbrăcat frumos, de 13 milioane de euro, dar nu vine nimeni să-l vadă
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Prezentat ca unul dintre cele mai vechi din lume, Aeroportul Băneasa așteaptă să fie resuscitat, după ce a fost renovat. După zece ani de pauză, aerodromul ar trebui să fie redat curselor de linie. Luni i s-a tăiat panglica, la moment aniversar, dar surpriza vine când te uiți la secțiunea „Plecări”. Deocamdată, de pe Băneasa nu zboară nicio cursă de linie.
Și nici nu e prea clar cine și când va zbura de aici. „Primul zbor comercial va avea loc până la sfârșitul acestei luni. Dacă nu, nu mai târziu de luna septembrie a acestui an. Ne așteptăm la o reluare puternică a traficului pe sezonul de iarnă 2022-2023 și să intrăm în forță în sezonul de vară 2023, atunci când așteptăm un număr important de chartere, atât curse regionale, dar și curse interne”, a spus luni Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB).
Aeroportul Băneasa își caută călătorii de altă dată
Aeroportul Băneasa a trecut prin ample lucrări de renovare și de punere în valoare a terminalului pentru pasageri, considerat monument istoric. Toate lucrările de renovare și punere în valoare a clădirii, dar și de retehnologizare a infrastructurii aeroportuare, au costat aproximativ 66 de milioane de lei, adică în jur de 13 milioane de euro.
Aeroportul fusese închis pentru cursele de linie pe 25 martie 2012, în momentul în care ajunsese la un vârf de număr de pasageri. În 2011, aterizaseră pe Băneasa aproape 2,4 milioane de pasageri, fiind un hub pentru liniile aeriene low-cost. Companiile Blue Air, Wizzair și Germanwings și-au mutat la 25 martie 2012 activitatea pe Otopeni, aeroport care a crescut de la an la an, până la pandemia de Covid.
Fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), George Dorobanțu, promitea că Aeroportul Băneasa va prelua o parte importantă din sarcina Otopeniului, care este supraaglomerat și depășit din punct de vedere al capacității, din cauza inexistenței unui terminal secund, după cum am arătat anterior într-o analiză pentru Panorama.
Astfel, speranța oficialilor era ca vechiul aeroport Băneasa să devină un fel de „buffer” pentru Otopeni și să poată ajunge chiar și la 1 milion de pasageri pe an, proveniți în special din curse private și de charter.
Cifrele din prezent sunt însă departe de speranțele oficialilor. În 2021, Băneasa a primit 7.687 de pasageri din curse private. La acestea, se adaugă și aeronavele care au aterizat pentru lucrări de reparații la Romaero.
Cine vine (sau nu) pe Aeroportul Băneasa
Redeschiderea aeroportului Băneasa s-a făcut cu ocazia împlinirii a 110 ani de la un moment istoric: la 1912, principele Gheorghe Valentin Bibescu inaugura pe terenul fostului hipodrom din nordul Capitalei, prima școală de piloți militari români. Într-un interviu acordat în urmă cu o săptămână, purtătorul de cuvânt al CNAB, Valentin Iordache, susținea că aici ar trebui să aterizeze trei companii low cost pentru curse de charter sau chiar de linie.
„Suntem în discuții avansate și chiar în faza de semnare contracte cu unii operatori aerieni. Discutăm cu 3 companii aeriene și există șanse destul de bune ca aceasta să se întâmple chiar în cursul acestei luni, să vedem operând primele curse de linie, curse de pasageri. (…) Începând din iarnă, atunci când tarifele de operare pe cursele interne vor fi practic aceleași între Băneasa și Otopeni, ne așteptăm ca mai multe companii să înceapă operarea curselor de linie interne și regionale de pe Aeroportul Băneasa. Planul pe termen mediu este să atingem capacitatea maximă de operare, acesta este de 250 de pasageri pe flux pe oră, ceea ce ar duce, general vorbind, la un trafic de aproximativ un milion de pasageri pe an”.
Directorul demisionar al CNAB, George Dorobanțu, a plusat la postul public de radio și a numit și cele trei companii care ar urma să decoleze de pe Băneasa:
„Ryanair, care caută soluții pentru a-și crește baza de aeronave din România, vor opera două zboruri din sezonul de toamnă sau iarnă, Air Connect care și-a anunțat intenția să opereze și de pe Băneasa, momentan ei sunt autorizați pentru Otopeni, dar vor opera și la Băneasa, pentru zboruri cu aeronave ATR de scurtă distanță. Mai este o companie înregistrată în Republica Moldova, Fly One, pentru curse tip charter, Băneasa-Chișinău”.
Surpriza a venit însă de la site-ul de specialitate Boarding Pass, care susține că a contactat primele două companii, care le-au confirmat că nu au deocamdată niciun gând să se mute pe Băneasa. Totodată, șansele ca RyanAir să opereze de pe al doilea aeroport al Capitalei sunt relativ reduse, din cauza costurilor.
În schimb, tot luni Valentin Iordache a explicat faptul că tarifele de pe aeroportul proaspăt renovat vor fi comparabile cu cele de pe Otopeni. Din acest motiv, Băneasa ar trebui să devină atractivă pentru companiile mici, care operează rute mai apropiate, până când vor mirosi oportunitatea și „rechinii” mai mari:
„Vorbim de rute către principalele orașe din România și către orașe din jurul României. Mă refer la Sofia, Belgrad, Budapesta, Chișinău, dar și la orașe puțin mai îndepărtate. Salonic, care este o destinație turistică importantă. Istanbul, care de asemenea se află aproape de noi. Toate aceste destinații vor fi operate de către operatori de mai mici dimensiuni până când și cei mari vor vedea ce înseamnă avantajul de a opera la Băneasa”.
Soluția pentru valorificarea cât mai bună a aeroportului
Specialiștii spun însă că cea mai bună utilizare pentru Băneasa, un aeroport cu istoric și care acum are și cele mai bune condiții, ar fi ca anexă pentru „Henri Coandă”:
„Ar trebui să fie folosit drept un city airport. Tot ce înseamnă business, evenimente. De ce ai băga 500.000 pe Băneasa, așa scapi de aglomerația de pe Otopeni? Trebuie lăsat ca un city airport, cu facilități VIP, pentru evenimente, summit-uri”, povestea Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructura, pentru Panorama.
Rămâne de văzut ce soartă va avea aeroportul Băneasa. Va fi sau nu preferat de companiile low cost, cum anunță oficialii? Sau va rămâne o realizare a proverbului cu „tichia de mărgăritar” – un aeroport-fantomă, pe care statul a cheltuit o sumă consistentă, de 13 milioane de euro? Până atunci, oficialii de la București i-au tăiat panglica.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.