Alternative la apa îmbuteliată

Apa noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, dar mai ieftin și mai curat. Ce bem când nu mai dăm banii pe apa la PET

Computer Hope Guy
Apa îmbuteliată e tot mai scumpă, iar alternativele fac cu ochiul tot mai multor români: robinetul de acasă sau purificatoarele. Foto: Profimedia.

Românii nu mai sunt la fel de dispuși să plătească extra pentru a bea apă îmbuteliată, într-un climat economic caracterizat de inflație record și costuri de trai din ce în ce mai mari.

Panorama a analizat această tendință și a descoperit că, pe lângă scumpiri, scăderea consumului de apă îmbuteliată a fost favorizată și de alternativele mai economice, prezente pe piață. E vorba de sistemele moderne de filtrare sau purificare a apei, a căror vânzare a crescut considerabil în ultimii trei ani. Astfel de sisteme au mai multe avantaje, principalele fiind calitatea apei produse și costul de achiziție și întreținere mai mic față de costul plătit pentru apa la PET.

Doar 45% dintre românii chestionați în cadrul unui studiu de piață, efectuat în martie 2023, spun că mai beau apă îmbuteliată. Este o scădere de peste 20% față de acum doi ani. Principalul motiv pentru această scădere a fost inflația, accesibilitatea prețului fiind cel mai important factor care influențează decizia de a cumpăra apă la PET.

În plus, unii români cumpără mai puțină apă îmbuteliată și din rațiuni ecologice. Nu doresc să mai polueze mediul înconjurător cu plastic. Pentru alții, este o opțiune forțată strict de capacitatea sau cheful de efort fizic la căratul baxurilor cu apă.

Ce caută, deci, oamenii care nu mai sunt dispuși să cumpere apă îmbuteliată?

Opțiunea cea mai la îndemână nu e neapărat și cea mai proastă: chiuveta

Patru din 10 români consideră că pot bea apă de la chiuvetă fără să le fie afectată sănătatea. Numărul acestor oameni care au decis că au deja la îndemână o sursă de apă potabilă pe care o plătesc, în propriile case, este în creștere, ajungând la 38%.

Iar convingerile lor, legate de apa pe care o beau, sunt încurajate și de unii furnizori de apă în sistem centralizat.

Societatea Aquatim SA, operatorul de apă și canalizare în județul Timiș, îndeamnă populația să bea apa de la robinet, garantând pentru calitatea ei. Ei susțin că apa de la robinet are o calitate asigurată în urma unui amplu proces de tratare cu clor și derivații acestuia. Apa tratată este ulterior analizată atent, pentru a face dovada că respectă obligatoriu parametrii impuși de normele în vigoare.

Procesul de tratare a apei potabile cu clor are loc și pe conducte, în sistemul de distribuție, pentru a elimina pătrunderea în apă a germenilor şi a impurităților, explică pentru Panorama Octavian Zamfira, șeful Biroului de Urmărire a Investițiilor în cadrul Aquatim.

„Este suficient să umpli o cană de la robinet, o lași câteva minute pentru a se evapora clorul rezidual și apoi apa e numai bună de băut”, precizează inginerul Octavian Zamfira.

La nivelul județului Timiș, mai mult de o treime (37%) dintre oameni folosesc apa potabilă pentru băut, iar 83,6% dintre ei folosesc apa de la rețeaua publică pentru gătit, conform unui sondaj de opinie efectuat de Aquatim și consultat de Panorama.

Pentru Andrei Ceauru, manager Filtro.ro, magazin care vinde diverse sisteme de filtrare a apei, ai putea crede că rețeaua publică de apă este un inamic de business. Totuși, și el consideră că apa de la robinet nu e un pericol pentru populație, fiind perfect potabilă. El spune însă că o problemă ar putea fi cantitatea de substanțe folosite pentru a face apa de la robinet potabilă.

„Și noi încurajăm oamenii să bea apa de la robinet, decât să cumpere apa îmbuteliată și să polueze mediul înconjurător cu plastic”, spune Andrei Ceauru.

Poluarea cu plastic este unul dintre inamicii lui Andrei Coșuleanu, activist în cadrul ONG-ului „Act for Tomorrow”, care crede și el că tot mai mulți români se îndreaptă către apa de la robinet, în detrimentul apei la PET. Totuși, nu o fac prea des de dragul mediului înconjurător.

„Să nu uităm inflația. Prețul coșului de cumpărături a devenit mai scump, nu doar apa. Oamenii se gândesc la ce ar putea să renunțe, ca să-și păstreze confortul obișnuit. Iar dacă au o alternativă mai ieftină și mai sigură, atunci vor apela la ea”, precizează activistul de mediu, pentru Panorama.

Prețurile tot mai mari ale apei îmbuteliate joacă un rol determinant în scăderea consumului. Pentru a-i face pe consumatori să conștientizeze acest lucru, Aquatim a ambalat la una din uzinele sale un metru cub de apă, pe care a stocat-o în PET-uri. Oamenii au avut astfel posibilitatea de a vedea și înțelege cum se traduc în sticle de plastic 1.000 de litri de apă.

Pasul doi este, firește, să facă un rapid calcul financiar: un metru cub de apă furnizată la robinet de Aquatim costă 5,78 lei, cam cât un bidon de apă îmbuteliată.

apa imbuteliata aquatim
Un metru cub de apă de la robinet, turnată în sticle de plastic de societatea timișoreană Aquatim.

Sistemele de filtrare a apei, pentru cei care nu cred în curățenia robinetului

Nu toți clienții rețelelor centralizate au însă deplină încredere să bea apa direct de la robinet. Un român din doi, chestionați în studiul Reveal Marketing Research, spune că preferă să filtreze apa de la chiuvetă, înainte de a o bea. Așa se face că vânzările sistemelor de filtrare și purificare a apei au început să crească, din 2020 încoace.

Potrivit lui Andrei Ceauru, reprezentantul Filtro.ro, în primele luni ale pandemiei de coronavirus, creșterile au fost explozive. În contextul restricțiilor de deplasare impuse de autorități, oamenii și-au dat seama că apa e o resursă pe care trebuie să și-o asigure fără să-și părăsească propriul domiciliu. Astfel, s-au orientat către alternativa care să le asigure o apă „curată” fără să iasă din case, pentru a-și căra baxurile cu apă îmbuteliată: purificatoarele. De atunci, cifra de afaceri a Filtro.ro s-a dublat de la un an la altul.

Magazinele de profil comercializează două sisteme principale: filtre și purificatoare. Filtrarea sau ultrafiltrarea se face prin eliminarea substanțelor nocive, a impurităților, după care apa e bună de băut.

Purificarea, cunoscută și ca osmoză inversă, presupune inițial eliminarea tuturor substanțelor, astfel încât doar molecula de H2O poate trece. Apoi, își intră în rol purificatoarele, care au cartușe de mineralizare prin care apa filtrată trece și își ia toate substanțele necesare pentru a fi și mai bună la gust și a avea o concentrație optimă de săruri minerale, benefice pentru organism.

„Clienții noștri care și-au instalat sisteme de filtrare nu mai cumpără apă îmbuteliată. Astfel, clienții fac economii, dar au și un confort mult mai mare. Apa filtrată are un preț mult mai mic decât apa îmbuteliată și, în plus, are și o calitate foarte ridicată. Filtrarea și purificarea se fac direct la locul de consum, întrucât toate sistemele se montează în masa de chiuvetă”, spune Andrei Ceauru, pentru Panorama.

Purificatoarele au cel mai bun raport calitate-preț

Dincolo de filtre și purificatoare, magazinele de profil vând și căni filtrante. Utilizând o cană filtrantă, un consumator obține o apă bună la gust. Însă, aceasta vine și cu un dezavantaj: cartușul trebuie schimbat cel mult la 30 de zile, iar cana trebuie curățată foarte des.

Un sistem de filtrare e mai eficace, costă mai puțin raportat la cantitatea de apă filtrată și oferă o apă net superioară față de o cană filtrantă. Dar cel mai eficient este sistemul de purificare, raportat la costurile de achiziție, la calitatea apei obținute și la durata medie de folosire.

„Apa filtrată și purificată acasă e în responsabilitatea consumatorului, se află sub controlul său direct. De client depinde când schimbă filtrele, cum face igenizarea, el își asigură calitatea apei”, mai menționează Andrei Ceauru.

Prețurile din oferta Filtro.ro pentru o cană filtrantă pleacă de la 100 de lei, un sistem de filtrare pornește de la 500 de lei, pe când pentru un sistem de purificare un doritor trebuie să plătească de la 900 de lei în sus, dar acest cost este amortizat în timp.

Însă toate aceste sisteme de filtrare sau purificare necesită o educare în prealabil a potențialilor clienți. Aceștia trebuie să cunoască toate informațiile despre produs înainte să cumpere, iar ulterior să ia o decizie în deplină cunoștință de cauză privind achiziția.

Microplasticul din PET-uri, foarte periculos pentru oameni și mediu

Grija pentru sănătate este un alt factor care a determinat scăderea consumului apei îmbuteliate în preferințele românilor, potrivit lui Andrei Coșuleanu, de la organizația “Act for Tomorrow”. Și aici nu e vorba doar de cei care refuză să mai care greutăți, ci și de cei care iau în calcul procesul chimic complex care poate avea loc în bidoanele de plastic, dacă apa îmbuteliată nu e depozitată în condiții optime.

Cel mai cunoscut caz este plasticul expus la soare. Pe lângă acțiunea razelor solare, un PET este dizolvat în timp de apa pe care o stochează, care este un bun solvent. Astfel, plasticul ajunge să se descompună cu ușurință în microplastic.

Microplasticul este o particulă de circa 5 milimetri, foarte nociv pentru viața acvatică și oameni. El ajunge în corpul nostru prin alimentele sau apa ingerate sau prin aerul inhalat. Un infografic realizat de Reuters arată că un om consumă aproximativ 20 de kilograme de microplastic într-o viață.

Odată ingerat, microplasticul afectează organismul uman. Pe lângă om, microplasticul afectează și mediul înconjurător.

„Se știe sigur că apele dulci din România au particule de microplastic în ele, care provine din PET-uri și din haine. Sistemele municipale de filtrare trebuie neapărat să țină cont și de neutralizarea acestor particule de microplastic”, declară pentru Panorama activistul de mediu Andrei Coșuleanu.

Oamenii care aleg să nu renunțe la apa îmbuteliată sunt îndemnați totuși să diminueze poluarea cu plastic și astfel să consume, pe cât posibil, apă din recipiente mari, reutilizabile, de 10 litri sau 20 litri.

„Un ambalaj reutilizabil este mult mai prietenos cu mediul din punctul de vedere al plasticului generat, decât un ambalaj de unică folosință. Tocmai de aceea, noi descurajăm consumul de apă îmbuteliată individual, deoarece există foarte mult plastic peste tot în România”, mai spune Andrei Coșuleanu.

Ca impact pentru mediu, avantajele stau tot în dreptul sistemelor de filtrare. Acest impact e diminuat cu 95% față de plasticul în care e îmbuteliată apa, potrivit lui Andrei Ceauru de la Filtro.ro. După 10 ani de utilizare medie, un filtru e scos din uz. Acesta e produs din materiale reciclabile, plastic și metal, iar ce nu poate fi reciclat e sub 5%.

Astfel, filtrele și purificatoarele de apă uzate pot fi reciclate cu ușurință, mai precizează Ceauru. Consumatorii au posibilitatea să le predea la comercianți, iar aceștia le dau mai departe firmelor specializate de reciclare.

Reducerea poluării cu plastic, un deziderat ambițios, cu susținere insuficientă

Andrei Coșuleanu explică de ce PET-urile de dimensiuni mici poluează cel mai mult. Concret, cel mai mult plastic pe care îl are un PET se află în partea superioară a sticlei, în capac și manșonul de prindere a capacului, cât și în partea de jos a ambalajului, care suportă greutatea sticlei. Astfel, suprafața inferioară a unei sticle este mai dură, ca să preia toată greutatea conținutului.

Dar pentru a reduce poluarea e nevoie de mai mult decât de renunțarea la sticlele de plastic mici. Potrivit activistului de mediu consultat de Panorama, oamenii ar trebui descurajați să mai cumpere apă în recipiente de plastic, iar companiile să fie descurajate să mai producă apă la PET. Iar acest lucru s-ar putea rezolva printr-o reglementare legislativă.

Deși există deja o propunere de colectare selectivă a ambalajelor, sistemul de garanție-returnare, acesta încă nu este aplicat. Andrei Coșuleanu consideră că această lege e binevenită, dar e prea puțin comparativ cu cât de mare e problematica poluării cu plastic.

În consecință, ONG-ul „Act for Tomorrow” organizează periodic campanii civice de educare a populației, pentru a preveni generarea de plastic. „Avem anual 5.000 de voluntari pe care îi dotăm cu bidoane reutilizabile, pentru a-i determina pe oameni să renunțe la bidoanele de plastic în care să depoziteze apa. Cu ajutorul lor, facem periodic acțiuni de ecologizare a apelor dulci și a litoralului Mării Negre. Astfel, vrem să îi învățăm pe oameni cum se reciclează deșeurile, iar unii sunt chiar receptivi și înțeleg miza”, mai spune Coșuleanu.

Vânzările de apă minerală naturală stagnează

Producătorii de apă îmbuteliată recunosc scăderea vânzărilor per total, dar atrag atenția că există mai multe categorii de apă îmbuteliată: apă de masă (de exemplu, apa provenită din fântâni sau cișmele, îmbuteliată ulterior pentru consumul populației), plată sau carbogazoasă, și apă minerală naturală, plată sau carbogazoasă. Drept urmare, cifrele ar trebui analizate separat.

Trendul vânzărilor pentru apa de masă este, într-adevăr, în scădere, dar nu același lucru se poate spune despre apa minerală naturală, care și-a păstrat cota de piață, conform Valentinei Vesler, PR la Aqua Carpatica: „Dacă omul a conștientizat beneficiile pentru sănătate, pe care le are produsul, atunci consumul a rămas constant, prin urmare vânzările s-au menținut”.

Anul trecut, producătorii de apă îmbuteliată au vândut peste 470 de milioane de litri de apă carbogazoasă în România, în scădere cu circa 3% față de anul precedent. În cazul apelor plate, vânzările au fost mult mai mari – aproape triple: 1,17 miliarde de litri. Au fost însă tot în scădere cu circa 3% față de anul precedent, conform cifrelor furnizate de Aqua Carpatica, pentru Panorama. În 2021, piața de apă minerală era estimată la 650 de milioane de euro.

Valentina Vesler susține pentru Panorama că apa de masă e de multe ori apă de la rețeaua publică, filtrată bine și apoi îmbuteliată. Iar consumatorul plătește apa de la robinet, dar mult mai scumpă, pentru că în prețul final sunt incluse și distribuția, și ambalajul.

De cealaltă parte, apa minerală naturală este o categorie aparte, o resursă cu beneficii multiple pentru sănătate, cu grad mare de puritate și monitorizare, la care un om nu poate avea acces decât dacă i-o aduce un îmbuteliator. Stabilitatea compoziției chimice nu prea se schimbă în timp, iar un producător trebuie să păstreze puritatea sursei și deci să îmbutelieze apa așa cum a captat-o de la sursă, potrivit reprezentantei Aqua Carpatica.

 Ape de tot felul. Cum faci diferența?

Cum pot consumatorii diferenția o apă minerală naturală, fie ea plată sau carbogazoasă, de una de masă sau de izvor? Primul indiciu e chiar numele produsului: pe etichetă, producătorul nu poate scrie apă minerală, dacă nu are certificarea și omologarea de la Societatea Apelor Minerale sau de la Agenția Națională de Resurse Minerale.

Valentina Vesler, de la Aqua Carpatica, spune că omologarea unei ape minerale durează între 3 și 5 ani, astfel încât un producător nu poate îmbutelia apa, dacă n-a respectat toate reglementările din domeniu. Iar prețul contează și el, pentru că apele minerale naturale sunt mai scumpe, ca urmare a costurilor de extragere și îmbuteliere mai mari.

Ignoranța consumatorului este o variabilă care poate influența negativ vânzările, astfel că producătorii caută mereu să-și fidelizeze clientela.

„România are tradiție în apele minerale. Targetul vizat de apele minerale naturale e foarte bine educat în acest sens. Această categorie cumpără în cunoștință de cauză și are și veniturile necesare pentru a-și păstra obiceiul”, consideră Valentina Vesler.

Ca un scurt istoric al apelor îmbuteliate, până în 1998, apa minerală vândută pe piață era 100% carbogazoasă sau apă cu bule, așa cum era ea cunoscută în popor. În 1998, a apărut prima apă plată, Izvorul Alb, potrivit PR-ului de la Aqua Carpatica. De atunci, piața a început să se diversifice, apărând nenumărate ape de izvor și de masă îmbuteliate. Însă, în mentalul colectiv, conceptul de apă minerală a rămas limitat la apa carbogazoasă.

Minerală, de izvor sau de masă, plată sau carbogazoasă, apa rămâne o resursă vitală pentru care românii, într-un context economic atât de instabil, nu mai sunt dispuși să cheltuiască foarte mult. Iar alternativele la apa îmbuteliată și constrângerile ecologice ce vor fi impuse de autorități sunt premise care fac ca viitorul apei la PET să devină tot mai nesigur.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Militaru

Are o experienţă de peste 6 ani în presa scrisă, online şi radio. A debutat în presă la revista lunară Sport Revolution, unde a fost, pe rând, reporter, redactor şi ulterior editor coordonator. A lucrat, de asemenea, la ziarul Adevărul, unde a fost redactor în departamentul sport și a realizat emisiuni de sport „Adevărul Live”. A realizat timp de 2 ani, la Radio Sport Total FM, emisiunea săptămânală Sport Revolution. A colaborat şi cu alte publicaţii online, precum corectnews.ro sau viitorulromaniei.ro. Este licenţiat şi absolvent de master în jurnalism şi ştiinţele comunicării. A beneficiat de o bursă Erasmus în Franţa, la Nisa, unde a studiat comunicare şi ştiinţe umaniste. Îi place să fie mereu la curent cu ceea ce este nou, pentru că un om informat este un om puternic. Pentru Andrei, a fi jurnalist reprezintă o profesie distinsă, deoarece un jurnalist are un rol crucial într-o societate, acela de a informa şi chiar educa publicul său.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x